Să-i mulţumim lui Dumnezeu pentru toate

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

           Să nu uităm să mulţumim lui Dumnezeu pentru toate: bune, mai
puţin bune, rele sau chiar tragice pentru unii dintre noi, pentru că
Dumnezeu le rânduieşte pe toate. Iată mai jos ce ne sfătuieşte, cu
înţelepciune, Sfântul Vasile cel Mare: «Fiecare dintre noi, dacă vrea să fie
socotit înţelept, să nu uite să mulţumească lui Dumnezeu pentru tot ce i
se întâmplă în viaţă».
                     Însă cei mai mulţi dintre oameni fac precum cei nemulţumitori:
dispreţuiesc cele ce au şi doresc cele ce le lipsesc. Robul e nemulţumit că nu-i
liber. Cel născut liber e nemulţumit că nu s-a născut în altă ţară, mai cu vază,
că nu-i dintr-o familie renumită prin nobleţe, care să fie celebră. Cel de neam
slăvit se plânge că nu-i putred de bogat; cel bogat se întristează că nu-i stăpân
peste oraşe şi popoare; generalul se plânge că nu-i împărat, împăratul se
plânge că nu stăpâneşte toată lumea de sub soare. Toate acestea îi conving pe
aceştia că nu trebuie să mulţumească Binefăcătorului pentru ceva. Noi
însă, lăsând la o parte supărarea pentru cele ce ne lipsesc, să ne învăţăm
a-I mulţumi lui Dumnezeu pentru cele ce avem. În împrejurările grele ale
vieţii, să spunem înţeleptului Doctor: «Bine-mi este mie că m-ai smerit»,
«Suferinţele din vremea de acum nu sunt vrednice de slava care ni se va
descoperi», «Puţin am fost bătuţi pentru cele ce am păcătuit!» Omule,
uşurează greutatea celor prezente cu nădejdea celor viitoare.
         După cum cei bolnavi de ochi îşi întorc privirile de la obiectele foarte
strălucitoare odihnindu-le pe flori şi pe câmpiile înverzite, tot aşa şi sufletul
nu trebuie să privească necontenit la cele ce pricinuiesc întristare, nici să se
lipească de nenorocirile prezente, ci să-şi plimbe privirea spre contemplarea
adevăratelor bunătăţi. Vei reuşi să te bucuri pururea dacă vei privi necontenit
la Dumnezeu, iar nădejdea răsplătirii va uşura necazurile vieţii.
             Ai fost batjocorit? Caută la slava pe care o ai păstrată în ceruri
pentru răbdarea ta! Ai suferit vreo pagubă? Uită-te la bogăţia cea
cerească şi la comoara pe care ţi-ai agonisit-o prin faptele tale bune! Ai
fost alungat din patrie? Dar ai patrie Ierusalimul ceresc! Ai pierdut
copilul? Ai însă îngeri împreună cu care te vei veseli lângă tronul lui
Dumnezeu, cu o veselie veşnică!
          Dacă ducem o viaţă strălucită, să spunem cuvintele lui David: «Ce voi
da în schimb Domnului pentru toate câte mi-a răsplătit mie?» Pentru noi
a venit Dumnezeu între oameni; pentru trupul cel stricat, «Cuvântul s-a
făcut trup şi a locuit între noi», cu noi, cei nerecunoscători»
(Extras din „Sfântul Vasile cel Mare” - «Omilii şi cuvântări», Colecţia

Părinţi şi Scriitori Bisericeşti 1, Omilia a IV-a şi a V-a).
0