vineri, 28 iulie 2017

IUBIRE, LINISTE si MÂNTUIRE

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...


Dacă as avea iubire,
Ce usoare ar fi toate!
Din tristete as face ZÂMBET
Si din ură, BUNĂTATE,

Dacă as avea iubire,
N-as simti răul ce-apasă;
 Insă, n-am, O, Doamne Sfinte,
Iartă-mi firea păcătoasă

 Si in mila-Ti nesfarsită,
 Dă-mi un picur de iubire,
 Doamne, Cel Ce esti:
IUBIRE, LINISTE si MÂNTUIRE! 

(Anica Militaru - Tulcea).

 De aceea, ma rog asa pentru tine:

Cand vei fi bolnav,

 DUMNEZEU sa-ti dea VINDECARE,
Cand vei fi tulburat sufleteste,
DUMNEZEU sa-ti dea BINECUVANTARE,
Cand vei trece prin necazuri,
DUMNEZEU sa-ti dea BIRUINTĂ,
Fiindca LA DUMNEZEU TOTUL ESTE CU PUTINTĂ!
                      Preot Ioan.

Iisuse, nu ma osandi

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...



În faţa Ta, o, scumpul meu Iisus,
Iar am greşit şi regret nespus.
Păcătuit-am Doamne în fiecare zi
Dar Te rog Iisuse, nu mă osândi.

Am păcătuit cu fapta şi cu gândul,
Am păcătuit cu lucrul şi cuvântul
Şi câte am greşit, doar Tu Doamne ştii,
Dar Te rog Iisuse, nu mă osândi.

Am păcătuit şi îmi pare rău,
Cer iertare preasfânt Numelui Tău,
Merge-voi la preot şi mă voi spovedi,
Dar Te rog Iisuse, nu mă osândi.

Voi face fapte vrednice de pocăinţă,
Îmbrăca-mă-voi întru umilinţă,
Voi merge la biserică, mă voi împărtăşi,
Dar Te rog Iisuse, nu mă osândi.

Voi fi că porumbelul, pur, nevinovat,
Voi fi cinstit şi sincer, creştin adevărat,
Pe toţi vrăjmaşii mei îi voi iubi,
Dar Te rog Iisuse, nu mă osândi.

Voi fi calm şi paşnic, şi inofensiv,
Voi fi cuminte, bun şi milostiv,
Aşa voi fi, o, Doamne, în fiecare zi,
Dar Te rog Iisuse, nu mă osândi.

Căci cine poate oare suferi
Veşnicia iadului, de nu-l vei izbăvi,
Iisuse, Iisuse, milostiv îmi fii
Iartă-mă Iisuse şi nu mă osândi ! 

BINECUVANTARE...

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...


   Dumnezeu Iisus Hristos, a venit in lume ca sa umple suferinta umana de prezenta Lui (daca nu cartim si nu ne razvratim).

"Doamne, fa din suferinta,
Pod de aur, pod inalt.
Fa din lacrima, velinta,
Ca-ntr-un  pat adanc si cald,

 Din veninul pus in cana,
 Fa miresme ce nu pier,
Fa din fiecare rana,
O cadelnita spre cer"

 (Metanie de Radu Gyr).

   Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze in toata ziua de astazi si in tot lucrul mainilor tale. Daca doar gandul la Dumnezeu, este ca o rugaciune, apoi cu atat mai mult este, daca spui in gandul tau cat mai des posibil: Iisuse, Iisuse, iarta-ma, Iisuse!   Pacatele tineretilor mele si ale nestiintei mele nu le pomeni, Doamne!
 Pomeneste-ma si pe mine Doamne, cand vei veni intru Imparatia Ta! Doamne, daca sunt pe o cale gresita, indreapta-ma Tu, pe cea buna!

Asa-mi trebuie pentru pacatele mele!

            Doamne, iarta-ma, ca eu sunt adancul pacatului, eu sunt cel dintai dintre pacatosi! 

Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi, pacatosii robii tai. Slava Tie, Celui ce ne-ai aratat noua lumina! Slava Sfintei si celei de o Fiinta si de viata Facatoarei si nedespartitei Treimi, totdeauna, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin. Slava lui Dumnezeu pentru toate: bune si rele, bucurie si tristete, stiute si nestiute, sanatate si boala, fiindca toate le ingaduie Dumnezeu spre mantuirea sufletelor noastre. Amin si Aliluia.
                                                                    Preot Ioan.

CANON DE POCĂINTĂ



BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

Cum sa il imităm pe Dumnezeu

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...



Sfântul Apostol Pavel, în Epistola către Efeseni, scrie: „Fiţi, dar, următori ai lui Dumnezeu, ca nişte fii iubiţi (Efes. 5, 10).


Adevăraţii creştini pot să-L imite pe Dumnezeu prin împlinirea în special a următoarelor trei porunci evanghelice:

1. Domnul vorbeşte în Evanghelie: „Fiţi milostivi, precum şi Tatăl vostru cel Ceresc milostiv este (Luca 6, 36), că El face să răsară soarele peste cei răi şi peste cei buni şi trimite ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi“ (Matei 5, 45).
Această poruncă, în primul rând, arată că omul trebuie să fie milos faţă de aproapele şi să facă milostenie fără să îi deosebească pe cei vrednici de cei nevrednici. În al doilea rând trebuie ca noi să fim îngăduitori cu aproapele şi să îi iertăm toate defectele, insultele şi supărările.

2. Sf. Apostol Petru scrie: „Ca fii ascultători, nu vă potriviţi poftelor de mai înainte, din vremea neştiinţei voastre, ci după Sfântul care v-a chemat pe voi, fiţi şi voi înşivă sfinţi în toată petrecerea vieţii, că scris este: „Fiţi sfinţi, pentru că Eu sunt sfânt“ (1 Petru 1, 14–16). Această poruncă arată că omul trebuie să-şi păstreze nevinovăţia şi curăţenia trupească şi sufletească nu numai în ceea ce priveşte patima desfrâului, ci şi cu privire la alte patimi deoarece şi invidia şi ura şi pomenirea răului provoacă necurăţia sufletului.

3. Se spune în Evanghelia după Matei: „Fiţi, dar, voi desăvârşiţi precum Tatăl vostru cel ceresc desăvârşit este (Matei 5, 48).

Desăvârşirea creştină, după cuvintele Sf. Isaac Sirul, constă în adâncimea smereniei: fariseul, cum a şi mărturisit singur despre el, nu era supus nici unui viciu, ca acela care, ridicându-se, se mustra şi se umilea chinuindu-se. În comparaţie cu vameşul nu numai că a pierdut totul, dar a fost şi pedepsit de Dumnezeu.
Pentru acest motiv, Domnul spune: „Aşa şi voi când veţi face toate cele poruncite vouă, să ziceţi: suntem slugi netrebnice, pentru că am făcut ceea ce eram datori să facem“ (Luca 17, 10).

Dacă cineva dintre creştini nu ar fi tare şi ferm în împlinirea obligaţiilor lui de creştin, această împlinire şi faptele sufleteşti, după cuvântul Sfinţilor Părinţi, se aseamănă numai cu mica cristelniţă sau cu focul cel mai mic, iar poruncile lui Dumnezeu se aseamănă cu marea cea mare, după cum spune Sf. Prooroc David: „porunca Ta este fără de sfârşit“ (Ps. 118, 96).

Faţă de această vastitate, vrând nevrând s-au smerit şi cei mai mari sfinţi, numindu-se pământ şi cenuşă şi s-au considerat mai răi decât orice făptură. Sau, aşa cum s-a exprimat cel mai înţelept dintre apostoli, Sfântul Pavel: „Uitând cele ce sunt în urma mea şi tinzând către cele dinainte, alerg la ţintă, la răsplata chemării de sus, a lui Dumnezeu, întru Iisus Hristos. Aşadar, câţi suntem desăvârşiţi aceasta să gândim“ (Filip. 3, 14–15).

joi, 27 iulie 2017

Sectanţii cu chip de ortodocşi

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...


Sectanţii cu chip de ortodocşi, adică lupi în piele de oaie despre care am fost avertizaţi! Confuzia religioasă care domneşte în zilele noastre este mai mare ca oricând! O explicaţie o constituie înmulţirea falsurilor spirituale la o rată alarmantă. Unul din semnele vremurilor este această proliferare de secte, de mişcări religioase false şi de profeţi falşi. Baptiştii de la «Evangelical Baptist Church of Georgia», în scop prozelitism folosesc până şi veşmintele ortodoxe numai să înroleze cât mai mulţi ortodocşi în rândurile lor (vezi imaginea din dreapta). Priviţi că la gât nu au epitrahil, precum preoţii şi episcopii creştin ortodocşi, ci, un fular mai lung frumos colorat şi cu toate că nu se închină, nu-şi fac semnul Sfintei Cruci, şi-au pus şi cruce la gât, ca să-i amăgească pe creştinii ortodocşi. Despre amăgitorii credinţei creştine, ne avertizează Sfântul Apostol Pavel când spune: «unii ca aceştia sunt APOSTOLI MINCINOŞI, lucrători vicleni, care iau chip de apostoli ai lui Hristos. Nu este de mirare, deoarece însuşi satana se preface în înger al luminii» (2 Corinteni 11:13-14). Icoanele ortodoxe nu mai sunt pentru ei nişte “idoli”, fiindcă acum au un scop bine fixat, respectiv acela de-a amăgi pe cei “slabi de înger”. Biblia ne previne şi ne avertizează despre apariţia lor: Cuvânt către creştinii ortodocşi despre Lupii în piele de oaie 2 «Feriţi-vă de proorocii mincinoşi, care vin la voi în haine de oi, iar pe dinăuntru sunt LUPI răpitori» (Matei 7:15). Asemenea vicleni sunt şi la noi în ţară. Spre exemplu, nişte penticostali se folosesc de scrierile Sfinţilor Părinţi. Ei îşi spun Strajerul. Să fim cu luare aminte şi să nu căutăm în ograda ereticilor ceea ce Biserica Creştin Ortodoxă, are în deplinătate: Cuvântul lui Dumnezeu. «Feriţi-vă de proorocii mincinoşi, care vin la voi în haine de oi, iar pe dinăuntru sunt LUPI răpitori» (Matei 7:15). Hristos a întemeiat o singură Biserică (după cum spunem În Crez: UNA, SFÂNTĂ, SOBORNICEASCĂ ŞI APOSTOLEASCĂ BISERICĂ) Şi nu 3000 de culte câte există astăzi în lume. Şi-apoi scrie destul de clar în Biblie: «Este un Domn, o credinţă, un botez…» (Efeseni 4:5). Deci, o singură credinţă este adevărată şi nu toate cele 3000! Cuvânt către creştinii ortodocşi despre Lupii în piele de oaie 3 Ereticii/sectanţii, adică cei care produc DEZBINĂRI în Biserica Creştin Ortodoxă, sunt denumiţi «oameni fireşti», care nu au Duhul, iar scopul lor este atacul asupra unităţii credinţei: «Aceştia sunt cei ce fac DEZBINĂRI, (oameni) fireşti, care nu au Duhul» (Iuda 1:19). Sectanţii, adică slugile satanei vor distrugerea creştinismului, prin scindarea lui în mii de “culte”. «Ca să nu fie DEZBINARE în trup, ci mădularele să se îngrijească deopotrivă unele de altele» (1Corinteni 12:25). Orice nebun îşi poate face secta lui. În câţiva zeci de ani va reuşi să recruteze alţi nebuni ca şi el, care vor recruta la rândul lor alţi nebuni, şi aşa se naşte un “cult” nou de oameni bolnavi, trădători de Hristos, ţara şi de neam. Toate sectele au în comun un singur lucru: îndepărtarea oamenilor de Biserica ORTODOXĂ şi de mântuirea prin Hristos. Zilnic se mai trezeşte câte un eretic să-si creeze propria lui sectă. John Smith şi Thomas Helwys (baptişti), A.J. Tomlinson şi Charles Parham (penticostali), William Miller şi Ellen G. White (adventişti), Charles T. Russell (iehovişti)… aşa au apărut sectanţii. Nişte fermieri din America s-au gândit: «hai să facem şi noi o afacere şi să vindem locuri în rai», aşa au apărut «cultele» neoprotestante.

Sfântul Apostol Pavel, avertizează despre apariţia celor care fac DEZBINARE: «Iar oamenii răi şi amăgitori vor merge spre tot mai rău, rătăcind pe alţii şi RĂTĂCIŢI fiind ei înşişi» (2 Timotei 3:13) ; «Vă îndemn, fraţilor, pentru numele Domnului nostru Iisus Hristos, ca toţi să vorbiţi la fel şi să NU fie DEZBINĂRI între voi; ci să fiţi cu totul uniţi în acelaşi cuget şi în aceeaşi înţelegere» (1 Corinteni 1:10). Nu spune să fim dezbinaţi în diverse„culte”, spune să fim uniţi în «acelaşi cuget» (credinţa cea dreaptă). Sfântul Apostol Petru îşi exprimă chiar îngrijorarea faţă de procesul de infiltrare a ereziilor/sectelor, avertizând că vor provoca DEZBINAREA: «Dar au fost în popor şi prooroci mincinoşi, după cum şi între voi vor fi învăţători mincinoşi, care vor strecura ERESURI pierzătoare. Şi mulţi se vor lua după învăţăturile lor rătăcite şi, din pricina lor, calea adevărului va fi hulită» (2 Petru 2:1-2). Combaterea fenomenului sectar trebuie să devină o obligaţie de onoare pentru fiecare român creştin ortodox. Trădătorii aserviţi Cuvânt către creştinii ortodocşi despre Lupii în piele de oaie 4 intereselor străine neamului românesc, neam creştin încă din vremea Sfântului Apostol Andrei, trebuiesc respinşi. Nu se poate să permitem oricărui venetic să-şi închipuie că este la el acasă. Mărturisirea credinţei este o obligaţie: «Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor şi Eu voi mărturisi pentru el înaintea Tatălui Meu care este în ceruri» (Matei 10:32). Biserica lui Hristos este îndreptăţită să mărturisească despre ADEVĂR, nu orice «profet» eretic arondat la vreo panaramă de sectă: «Biserica Dumnezeului celui viu, stâlp şi temelie a ADEVARULUI“ (1 Timotei 3:15), nu avem nevoie de «sfaturile» sectantilor,noi cunostem crestinismul in forma apostolica de la Sf Ap Andrei. Hristos a poruncit să ascultăm de Biserică, nu de sectanţi: «De-ţi va greşi ţie fratele tău, mergi, mustră-l pe el între tine şi el singur…. de nu va asculta, SPUNE-L BISERICII, iar de nu va ASCULTA nici de BISERICĂ, să-ţi fie ţie ca un păgân şi vameş» (Matei 18:15-17).

 Sectele, prin prozeliţii lor au năpădit ţările ortodoxe precum lăcustele prin lanurile de grâu. Datoria de onoare a oricărui ortodox este să-şi apere Biserica, identitatea şi demnitatea în faţa oricărui trădător vândut sectelor. Sectanţii, trăiesc cu impresia că sunt pe picior de egalitate cu Ortodoxia. Ei bine, tocmai asta trebuie să refuzăm. Ei nu sunt pe aceeaşi treaptă cu Ortodoxia, sectele au apărut în 1900, cum s-ar zice, toamna, la spartul târgului, pe când Ortodoxia are succesiune până la Sfinţii Apostoli. Să faci o egalizare între Ortodoxie şi secte e pur şi simplu trădare. A ceda în faţa sectelor, ar însemna să ne plecăm capul în faţa diavolului în semn de supunere: «Vedeţi să nu vă amăgească cineva, căci mulţi vor veni în numele Meu, zicând: Eu sunt, şi vremea s-a apropiat.

Nu mergeţi după ei » (Luca 21:8). Nu cumva să se gândească trădătorii sectari că sub pretextul dragostei de aproapele sau cel păcii, noi vom abdica de la SFÂNTA BISERICĂ ORTODOXĂ, strămoşească, moştenită de ai noştrii încă din vremea Sfântului Apostol Andrei. Pacea şi dragostea de aproape are limită, în clipa când cineva îşi permite să lezeze cât de puţin Biserica Lui Hristos, preferăm mai bine «războiul», căci e mai drept decât pacea şi înfrăţirea cu trădătorii asemeni Iscarioteanului: «Vă scriu şi să vă îndemn să LUPTAŢI pentru credinţa dată SFINŢILOR , o dată pentru totdeauna» (Iuda 1:3).

sursa net

miercuri, 26 iulie 2017

O, DOAMNE !

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...


As indrazni Hristoase sa Te rog
Sa ne mai rabzi, dar parca-mi e rusine
Cand il privesc pe omul ce , deloc
Nu-si mai ridica, Doamne, ochii către Tine !

Si spini au inflorit in pieptul lor
Din care-Ti impletesc cu sârg, cununi
Si cuiele se otelesc de zor
Si iadul isi trimite legiuni !

Privesc la Chipu-Ti Sfant si ma-nfior
De nepasarea care-mbraca omenirea,
Iar ranile-Ti de cui si-n mine dor
Privind cum raul isi intinde stapanirea.

O, Doamne, poate ne mai rabzi un pic
Înainte de-a deschide si ultima pecete
Nu-s vrednic sa Te rog...sunt cel mai mic
De nu strigăm acum, striga-vor mii de pietre !

Si cat de dulce esti Marite Doamne,
Dar cati din noi doresc sa Te mai guste?
Pentru Iubirea Ta nu mai e foame
Si nici constiinta nu-i, ca sa ne mustre.

Dar vino, Doamne iar cu biciu-n mâna
Si nu-i lasa sa Te mai rastigneasca
Si nici cununi de spini pe cap sa-ti puna
Nici Sfantu-Ti nume sa il mai hulească !

luni, 24 iulie 2017

ROMANUL, ASTAZI!

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...


   Azi romanul vietuieste, ca-nainte de Potop,
 Pentru ruga n-are vreme, pentru Hristos nu e loc,
 Si traieste-n nepasare, el, romanul fericit,
Dumnezeu e doar un nume, anacronic definit!

   Isi boteaza inca pruncii, ca asa-i demult lasat,
 Se cununa in Biserici, ca si-ai lui s-au cununat,
 Isi imbalsameaza mortii mai ceva ca egiptenii,
 Chefuind la parastase, dupa cateva ectenii!

   Vai de tine, sluga oarba, ce-ai uitat cerescul Crez,
Care porti pecetea Sfanta, pusa-n taină la botez,
nu poti a crede simplu, cum crezut-a neamul tau,
In Prea Sfanta Nascatoare si Prea Bunul Dumnezeu,

   Nu ne mai plecam genunchii, nu mai punem temelii,
 Sa zidim din rugaciune, lui Hristos, Biserici vii,
Plang strămosii si părintii in Biserica din Cer,
 Ai uitat de ei romane, ai uitat de Lerui Ler!

   Lerui Ler si flori de mar, doina si colindul Sfant,
 Care poarta-n vers pe Domnul, care-i graiul nostru Sfant,
Am uitat ca ei, bunuții si parintii nostrii dragi,
Imparteau primind colindul, mere rosii si colaci!

   Am uitat ca ei, strabunii, mult si-au pretuit credinta,
 Si bunica purta mandra si tulpanul si catrinta,
 Se rugau cu simplitate, dar cu dragoste si plans,
 Si cinsteau cu evlavie si pe Maica lui Iisus!

   Am uitat ca Brancoveanu a murit martir si Sfant,
Si nu ne-a vandut credinta, nici vreo palma de pamant,
 Pe butuci si-a lasat capul, fii sai murit-au toti,
Nu si-au lepadat credinta, n-au slujit Inaltei Porti!

   Au intemeiat Biserici pentru neamul lor cel brav,
Si Sfantul Stefan cel Mare si Neagoe Basarab,
Au lasat drept mostenire nu doar Tara Romaneasca,
Ne-au lasat credinta Sfanta, ca pe veci sa dainuiasca!

                      Preot Ioan.

TAINA SFINTEI IMPĂRTĂSANII

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...



   Iubite frate, esentialul vietii tale e sa fii spovedit si impartasit cel putin in cele 4 posturi mari ale anului sau ori cate ori ti-o cere constiinta. NE-AM BOTEZAT prin preot, NE-AM MIRUNS prin preot, NE-AM CUNUNAT RELIGIOS prin preot, NE SPOVEDIM prin preot si NE IMPARTASIM tot prin preot. Preotul ne aduce, preotul ne duce. Deci, fara preot nimeni nu se poate mantui. De aceea Iisus Hristos le-a spus celor 10 leprosi: "Duceti-va si va aratati preotilor" (Luca 17:14).

In Biblie (Ioan 6:48;56), insusi Iisus Hristos a spus: "Eu sunt painea vietii. Iar painea pe care o voi da pentru viata lumii este Trupul Meu. Cel ce mananca Trupul Meu si bea Sangele Meu are viata vesnica, si Eu il voi invia in ziua cea de apoi.

Cel ce mananca trupul Meu si bea sangele Meu ramane intru Mine, si Eu intru el" (adica primind Sfanta Impartasanie, ne unim in mod tainic cu Dumnezeu si Dumnezeu se uneste cu noi). Zice Sfantul Parinte Arsenie Boca: "Trupul si Sangele lui Hristos din Sfanta Impartasanie, se lupta cu trupul si sangele nostru impotriva patimilor, sfintind trupul si arzand patimile".

                      Preot Ioan.

duminică, 23 iulie 2017

TINERE CE N LUMEA OARBĂ



FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE!BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...

joi, 20 iulie 2017

FIERBINTE? RECE? sau CALDICEL?

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

                     
              "Se stie ca in credinta crestin ortodoxa, exista trei stari sufletesti:
FIERBINTE, RECE si CĂLDICEL.
Sa fii CĂLDICEL, este cat se poate de primejdios.
Nu trebuie sa uitam cuvantul lui Dumnezeu:
 "Fiindca esti CĂLDICEL, am sa te vars din gura Mea" (Apocalipsa 3:16), adica,
NU TE VOI MANTUI, ci Te voi trimite in osanda iadului.
Sunt multi ortodocsi, care nu vor sa fie nici fierbinti, nici reci, fiind caldicei (vin la Biserica doar la Pasti si la Craciun, nu postesc, nu au preot duhovnic, nu se roaga, nu se spovedesc, ...) ci se mangaie cu parerea ca sunt credinciosi, dar asa, in felul lor (caldicei).
Nuuu! FIERBINTE, pentru ca cel fierbinte usor se va mantui.
  Cel RECE, s-ar putea sa-si dea seama, ca este in inselare si..
SĂ-SI VINĂ IN FIRE! Dar cel CĂLDICEL, care nu este nici colo si nici dincolo si are un fel de "Dumnezeu" al lui (zice el: Am credinta mea), acela este in foarte mare primejdie, pentru ca se multumeste cu ceea ce I SE PARE CĂ ARE. Chiar Sfanta Evanghelie spune: "Iar de la cel ce nu are, si ce i se pare ca are (credinta, trairea, dorinta de mantuire), se va lua de la el!" (Luca 8:18). TIMPUL este moneda vietii tale. Poti face ce vrei cu aceasta moneda, dispui de ea, dar sa nu uiti ca TIMPUL vietii pamantesti este doar o clipa, apoi urmeaza VESNICIA RAIULUI sau VESNICIA IADULUI! Pentru cei ce iubesc pe Dumnezeu, pe aproapele si pe vrajmasi, TIMPUL este VESNICIA RAIULUI! Dumnezeu este IUBIRE, este INDELUNG RĂBDĂTOR, dar... este si DREPT! Asadar: CINE ARE MINTE, SĂ IA AMINTE!
                      Preot Ioan.

marți, 18 iulie 2017

Rugăciune


BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE
AJUTE.



Vreau să Te însoţesc, scumpul meu Mântuitor, pe străzile aglomerate ale Ierusalimului. Vreau să urc cu Tine muntele Calvar. Alături de Tine vreau să înfrunt mulţimea, soarele, insultele, loviturile, greutatea Crucii. Astăzi vreau să fiu eu Simon din Cirene sau Veronica cea miloasă şi să-Ți alin măcar pentru o clipă suferinţele pricinuite de păcatele mele. Alături de Tine, bune Iisuse, păşesc pe muntele durerilor şi văd întâlnirea dintre Tine şi îndurerata Ta Mamă. În inima mea au rămas întipărite cuvintele Scripturii: „Iată, le fac pe toate noi”, ca o şoaptă pe care o adresezi Mamei tale care Te cuprinde sfâşiată de durere, o şoaptă ce trebuie să aibă ecou în toate inimile. Da, Domnul meu şi Dumnezeu meu, prin jertfa Ta ai refăcut faţa pământului şi chipul omului. Prin patima şi moartea Ta pe cruce ai redat omului demnitatea de fiu al lui Dumnezeu şi moştenitor al împărăţiei cerurilor. Prin patima, moartea şi învierea Ta ne-ai eliberat de sub puterea celui rău şi ne-ai dat posibilitatea mântuirii...
Mă rog Ție, Doamne, în acest ceas de amară plângere, pentru întoarcerea păcătoşilor şi pentru sufletele care se chinuiesc în iad. Preţiosul tău sânge să atingă inimile tuturor oamenilor ca, privind spre sfânta ta cruce şi meditând suferinţele tale, să se împlinească cuvântul tău: „Când voi fi înălţat de la pământ îi voi atrage pe toţi la mine”.

-Ai milă , Dumnezeul meu, de toți cei care Te blestemă, iartă-i ca nu ştiu ce fac
-Ai milă, Dumnezeul meu, de cei ce se învră jbesc, scapă-i de duhul satanei.
-Ai mila, Dumnezeul meu,de cei care vor veni să se caiască la picioarele Preasfintei Crucii ca ei să găsească acolo Pacea şi Bucuria in Dumnezeu, Mântuitorul nostru.
-Ai milă, Dumnezeul meu, de toți fiii neascultări, şi pe toți adună-i în împărăția Preasfintei Treimi.
Amin!


marți, 4 iulie 2017

Ce s-ar cuveni să spunem când trecem pe lângă o Sfântă Biserică,

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...


                           Ce s-ar cuveni să spunem
                  când trecem pe lângă o Sfântă Biserică,
            un cimitir, o cruce sau când intrăm într-o casă

    Când trecem pe lângă o Sfântă Biserică Ortodoxă, noi creştinii se
cuvine să ne întoarcem cu faţa către ea şi să spunem din adâncul
sufletului(închinându-ne) „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui
Dumnezeu, pentru rugăciunile Maicii Tale şi ale tuturor Sfinţilor,
mântuieşte-mă pe mine, păcătosul (păcătoasa)“.
Dacă ştim hramul Bisericii respective zicem, spre exemplu:
(închinându-ne din nou) „Sfinte Nicolae mare făcătorule de minuni,
roagă-te la Dumnezeu şi pentru mine, acum, în ceasul morţii şi în
ceasul judecăţii mele. Amin!“
Şi în continuare îl rugăm tot pe Sfântul al cărui hram îl poartă
Biserica să mijlocească pentru mântuirea tuturor celor dragi ai noştri
(închinăndu-ne iarăşi): „Sfinte Nicolae, roagă-te la Dumnezeu
pentru mântuirea robilor săi: Daniel patriarhul, ... Episcopul locului
(numele), duhovnicul la care v-aţi spovedit (spre exemplu, Ioan
preotul), numele părinţilor, ai naşilorcopiilormoşilorfraţilor,
cumnaţilorverilor, cunoscuţilor şi neapărat al celor care v-au făcut
rău.
       Trecând prin Bucureşti cu maşina am fost nevoit să opresc la
culoarea roşie a semaforului. Mi-am aruncat ochii şi am văzut o
Sfântă Biserică. Pe trotuarul de vis-a-vis, în dreptul Sfintei Biserici
s-a oprit o femeie ce venea de la piaţă, având în ambele mâini câte
o plasă grea. Şi-a pus plasele jos, s-a întors cu faţa către Sfânta
Biserică a făcut trei metanii mici (închinăciuni cu plecare până la
pâmânt) închinându-se, apoi şi-a luat plasele şi a plecat liniştită
către casă. Am fost profund impresionat de credinţa acelei femei.
În tramvai, în autobuz sau pe stradă puţini călători se mai închină
când trec prin dreptul Sfintelor Biserici.
Când trecem pe lângă un cimitir, de mare folos ne-ar fi şi nouă şi
celor morţi dacă am spune aşa„Doamne, Iisuse Hristoase,
Dumnezeul nostru, iartă păcatele tuturor celor care sunt adormiţi
în cimitirul acesta şi când voi muri să mă ierţşi pe mine“. La fel
să ne rugăşi atunci când călătorim şi vedem pe marginea drumului
crucea cuiva care a murit probabil în accident de maşină (spovedit şi
împărtăşit sau poate nespovedit şi neîmpărtăşit)„Doamne, Iisuse
Hristoase, Dumnezeul nostru, iartă-l pe acela care a adormit aici
şi când voi muri să mă ierţşi pe mine!“ Toate rugăciunile pe care
le înălţăm cu tot sufletul pentru cei adormiţi sunt primite acolo sus
la cer şi aduc uşurare celor pe care i-am pomenit, chiar dacă nu le
ştim numele. Şi apoi, dacă noi ne rugăm pentru cei morţi, când vom
fi şi noi morţi, alţii se vor ruga pentru sufletele noastre, după zicala:
„Ce faci, ţi se va face!“, adică te-ai rugat pentru alţii, atunci din
rânduiala lui Dumnezeu şi alţii se vor ruga pentru tine.
Iată şi cuvântul Sfântului Serafim de Sarov:
Trecând printr-un sat sau printr-un oraş, însemnaţi-vă cu
semnul Sfintei Cruci şi spuneţi rugăciunea aceasta: Doamne,
mântuieşte-i pe locuitorii satului (oraşului acestuia) şi pentru
rugăciunile lor mântuieşte-mă şi pe mine, păcătosul; apoi rugăţivă
Sfinţilor ale căror icoane se află în casele satului sau oraşului
aceluia şi ziceţi: Sfinţilor ai lui Dumnezeu, mă închin vouă şi vă
rog să mă miluiţi pe mine, păcătosul şi să mă apăraţi în toată
vremea vieţii mele. Intrând într-o casămai întâi închinaţi-vă
icoanelor aflate acolo şi abia apoi salutaţi-i pe stăpânii casei.
Acelaşi lucru să-l faceţşi la ieşirea din casă.
      Adâncimea sau superficialitatea credinţei în Dumnezeu, într-un
om, o poţi cunoaşte mai bine din lucrurile pe care le cere, decât din
cuvintele pe care le spune. Unii nu îi cer nimic. Alţii îi cer nimicuri.
Alţii îi cer socoteală lui Dumnezeu. Alţii îi cer să facă El ce vor ei.
Sfinţii cei mari din desăvârşită credinţă în Dumnezeu nu mai cereau
nimic, nici măcar mântuirea. Smerenia acestora atinsese desăvârşirea.
Rugăciunea este dialogul dintre creştin şi Dumnezeu, prin care
noi oamenii ne ridicăm mintea şi inima spre El. La rugăciune participă
mintea care se gândeşte numai la Dumnezeu, memoria care uită de
toate cele pământeşti şi inima care se bucură de prezenţa lui
Dumnezeu.
                                  Rugăcinea unui copil

               Odessa. Într-o zi de dimineaţă, înainte de a începe Sfânta
Liturghie, stăteam în colţul meu din dreapta noasului şi mă uitam cum
o fetiţă de nouă ani se ruga la icoana Maicii Domnului care se afla în
faţă. Dar rugăciunea fetiţei se deosebea de rugăciunile copiilor de
vârsta ei. Biata copilă cădea în genunchi, ridica mânuţele în sus ca
preotul la invocarea Duhului Sfânt şi plângea.
După ce şi-a terminat rugăciunea - văzând că fetiţa se apropie de
mine să-mi sărute mâna - am întrebat-o de ce s-a rugat şi a plâns.
„M-am rugat Maicii Domnului ca să mi-l aducă acasă pe tăticu“.
„Dar unde e tăticu?“ am întrebat-o eu. „La război, pe front,“ a
răspuns fetiţa cu durere. M-am uitat cu milă la aceste copil naiv,
zicând în sinea mea„Cum poate Maica Domnului să-l aducă pe
tăticul ei acasă?“ M-am îndoit ca Moise în pustie.
    Dar n-au trecut multe zile şi învăţătoarea ei, care frecventa aceeaşi
Biserică mi-a spus că tăticul fetiţei s-a întors într-adevăr acasă„Dar
cum s-a întâmplat minunea?,“ am întrebat-o eu pe învăţătoare.
„Fetiţşi mămica ei, mi-a povestit învăţătoarea, dormeau liniştite în
casă. Pe la miezul nopţii au auzit o bătaie în uşă. Mama a sărit din
pat şi a întrebat cine-i. Vocea de afară îi era cunoscută, era tăticul
fetiţei. Când i-a deschis uşa, tăticul a lăsat-o pe soţia lui şi s-a
îndreptat spre fetiţă. A îmbrăţişat-o plângând şi i-a spus: „Tu m-ai
salvat! Iată de ce. Eram pe front. Se întunecase, iar noi eram tot în
tranşee, pentru că gloanţele şi brandurile nu încetau să treacă
vâjâind şşuierând peste capetele noastre. La un moment dat, stând
cu capul scos din tranşee, ca să văd dacă a încetat focul, aud vocea
fetiţei mele scumpe, care striga alarmată: Tăticule, tăticule, apleacăte!
Fără să-mi dau seama că tu erai, draga mea, la Odessa, iar eu pe
front, m-am aplecat în mod automat. Dar când mi-am ascuns capul
în tranşee, deasupra capului meu a vâjâit o bucată de brand
explodat la o oarecare distanţă de noi. Dacă nu-mi aplecam capul
mi-l reteza. Când am văzut acestă minune n-am mai stat locului. Am
pornit cu nădejdea în Dumnezeu chiar în noaptea în care am auzit
vocea. Am trecut peste cadavre, peste garduri cu sârmă ghimpată,
am trecut prin sate şi oraşe, dar nu m-a întrebat nimeni de acte. Şi
acum mă bucur că vă văd sănătoase şi-i mulţumesc lui Dumnezeu
că m-a scăpat de la moarte.

                  Învăţături minunate despre rugăciune

       ● Nu putem intra în rugăciune pur şi simplu, fără a ne descălţa ca
şi Moise. Există o întreagă pregătire pentru rugăciune: să te linişteşti,
să te aşezi, să închizi telefonul gândurilor şi televizorul interior al
imaginilor. Trebuie dezrădăcinată tulburarea pricinuită de mânie sau
tristeţe. Toată grija cea lumească acum să o lepădăm.
      ● Ori de câte ori vrăjmaşul ne întinde undiţa păcatului să alergăm
la rugăciune şi să ne rugăm cu zdrobire de inimă.
      ● Prin rugăciune, creatura comunică cu Creatorul în mod nevăzut.
Prin rugăciune lanţurile păcatului cad neputincioase şi amăgirea
diavolului se pierde în gol. Rugăciune este ridicarea minţii pe aripile
sufletului la Dumnezeu. E întoarcerea acestuia acolo de unde a fost
luat şi dat omului, spre a fi asemenea lui Dumnezeu. Prin rugăciune
păcatul moare şi divolul crapă. Dumnezeu strigă de dincolo de noi
(Matei 7:7)„Cereţşi vi se va da, căutaţşi veţi afla, bateţşi vi se va
deschide“.
       ● Părintele Avacum zelotul din Sfântul Munte Athos, scotea
pietrele din pământ una câte una şi la fiecare lovitură cu sapa Îl striga
pe Hristos. Să nu ne lăsăm tulburaţi de gândurile deşarte, ci ca o
pasăre să nu încetăm să cântăm slava lui Dumnezeu, Ziditorul lumii.
       ● Pentru a ne ruga cu luare aminte trebuie să păstrăm în noi frica
de Dumnezeu. Ne spune Sfântul Apostol Pavel„Rugaţi-vă
neîncetat“ (1Tesaloniceni 5:17)pentru că ispitele ne urmăresc
neîncetat şi oriunde. Temelia rugăciunii pentru aproapele este
compătimirea. Fără bunăvoinţa inimii, rugăciunea este nulă.
       ● În legătură cu lacrimile şi cu puterea lor dumnezeiască,
părintele Avacum zelotul, îl evoca pe Fericitul Augustin, despre care îi
plăcea să spună„S-ar putea opri mai uşor curentul unui fluviu
decât lacrimile lui Augustin“. Părintele Avacum îi îndemna pe toţi la
pocăinţă adevărată şi-i învăţa să spună„Dumnezeul meu, dăruieştemi
şi mie lacrimi!“ Hristos Însuşi Îl ruga pe Tatăl cu suspine şi cu
lacrimi şi încă lacrimi de sânge. Asemenea şi Sfântul Grigore Palama,
plângea cu valuri de lacrimi, care îl spălau până ce chipul îi devenea
luminos şi strălucitor. Părintele Avacum îi îndemna pe toţi să practice
rugăciunea departe de lume şi de zgomot, acolo unde mintea se uneşte
cu Sfânta Treime.
        ● Când te rogi, nu face voia trupului celui trândav, nu te grăbi.
Trupului i se urăşte de efortul rugăciunii, se simte apăsat şi atunci dă
zor să termine mai repede, ca să-şi afle răgaz sau să-şi vadă de
treburile zilnice. Trebuie să ne rugăm cu drag, cu vigoare, din inimă.
Nu din cauza supărărilor şi necazurilor şi nici din obligaţie. „Căci
Dumnezeu iubeşte pe cel ce dă cu voie bună“ (2 Corinteni 9:7).

                                        Ce este rugăciunea

                Sufletul nostru trebuie să cânte o singură melodie:

                                            RUGĂCIUNEA
                                          
           Rugăciunea este neajutorarea care Îi cere lui Iisus să vină şi
să ia totul asupra Sa.
Rugăciunea înseamnă să-mi dau grijile lui Dumnezeu şi să
primesc în schimb pacea Sa.
           Rugăciunea înseamnă să învăţ să-i iubesc pe ceilalţi la fel de
dezinteresat cum mă iubeşte pe mine Hristos, purtându-le povara
şi rugându-mă pentru ei la fel de stăruitor şi arzător cum mă rog
pentru mine însumi.
            Rugăciunea înseamnă să ajung să-L cunosc pe Dumnezeu pe
măsură ce mă deschid către El.
            Rugăciunea înseamnă a sta drept înaintea lui Dumnezeu.
            Rugăciunea este dialogul între două persoane care se iubesc.
            Rugăciunea este vorbire cu Hristos de la inimă la inimă.
            Rugăciunea este respiraţie duhovnicească.
            Rugăciunea înseamnă a te furişa înaintea lui Dumnezeu.
Rugăciunea este unealta harului, este o taină.
Sfântul Paisie oprea pe fraţii certaţi să spună Tatăl nostru,
până se împăcau ca nu cumva să se osândească cănd spuneauŞi
ne iartă nouă greşalele noastre precum şi noi iertăm greşiţilor
noştri“. Un părinte compara rugăciunea cu uleiul din candelă, iar
fitilul cu atenţia la rugăciune.

                                              Timpul
              Managementul timpului este un paradox. Timpul nu poate fi
stăpânit. Nu poţi economisi timp. Nu poţi pierde timp. Nu poţi da
timpul înapoi, după cum nu poţi avea mai mult timp mâine decât
astăzi. Timpul este lipsit de emoţie, necontrolat şi nu poate fi oprit. El
merge înainte indiferent de circumstanţe, iar în jocul vieţii el creează
un teren de joc pentru toată lumea. De vreme ce timpul nu se poate
schimba, trebuie să schimbăm modul de abordare a timpului.
Sfântul Siluan spunea„Rugaţi-vă şi Domnul vă va lumina“.

                    Ţine-ţi mintea în iad şi nu deznădăjdui

           În „Viaţa Sfântului Siluan“, scrie că atunci când voia să se
roage curat, vedea draci care îi umpleau chilia. Când a voit să se
închine lui Dumnezeu în faţa icoanei, s-a trezit că între icoană şi el
stătea figura unui drac uriaş ce aştepta să i se închine lui. Şi când s-a
aşezat pe scăunel şi a început să se roage„Doamne, ce este acesta?
Eu vreau să mă rog ţie şi nu pot!“ Domnul i-a arătat mândria ca
pricină a suferinţei lui. Atunci Sfântul Siluan s-a rugat, strigând către
Dumnezeu„Dar ajută-mă! Ce pot să gândesc şi să fac ca să mă
smeresc?“ Domnul Iisus Hristos i-a zisţine-ţi mintea în iad şi nu
deznădăjdui“. Şi citim mai departe la Sfântul Siluan„Am început să
fac precum m-a învăţat Domnul şi mintea mi s-a curăţit“.

                            Cantitate şi calitate în rugăciune

Potrivit învăţăturilor Episcopului Ignatie, să renunţăm la cantitate
în folosul calităţii. Sfântul Nichita Stihatul spune că „e bună
cantitatea în cântarea rugăciunilor, atunci când este stăpânit de
stăruinţă şi de luare-aminte“Dar ceea ce dă sufletului viaţă este
calitatea; aceasta pricinuieşte şi roadă. Iar calitatea cântării şi
rugăciunii stă în a se ruga cineva cu Duhul şi cu mintea. Se roagă
cineva cu mintea când rugăciunea făcând priveşte la înţelesul ce zace
în Dumnezeieştile Scripturi.

                               Graba la rugăciune

                       „Conştiinţa vă mustră pentru că faceţi în mare grabă
rugăciunea voastrăşi pe bună dreptate! De ce ascultaţi de vrăjmaş?
El este cel care vă mânăRepede...repede, mai repede! Rugăciunea
grăbită nu are rod duhovnicesc. Deci hotăţi-vă voi înşivă să nu vă
siliţi, ci să vă rugaţi în aşa fel, încât buzele să nu pronunţe nici un
cuvânt pe care să nu-l priceapă mintea voastră şi să nu-l trăiască
inima voastră. Trebuie să vă aruncaţi în această luptă cu hotărâre
soldăţească, ci când vrăjmaşul vă şopteşte: Să nu faci asta sau
aceea!, voi să-i răspundeţi: Ştiu ce voi face. N-am nevoie de tine.
Pleacă de aici. Sufletul se hrăneşte doar cu rugăciune, însă
rugăciunea voastră este superficială, nu fiinţială; de aceea sufletul
vostru rămâne nesatisfăcut, flămând...“.

                  Trebuie să stăm în genunchi la rugăciune?

         De ce trebuie să stăm în genunchi la rugăciune? Eu pot să mă rog
în picioare sau tolănit în pat, ce nu este corect? Nu e tot rugăciune? am
auzit pe cineva zicând. Eu am citit că văzduhul este plin de duhuri. Şi
atunci îngerii ne văd tot timpul, ştiu în toată vremea ce facem. Dacă
sunt cu ochii pe noi şi ne văd în genunchi la rugăciune, îngerii ar putea
spuneIa uite un om căzut. Hai să mijlocim pentru dânsul la
Stăpânul şi Arhiereul nostru Iisus Hristos!. Dar dacă îngerii ne văd
stând ca leneşii în pat sau drepţşi mândri în picioare, atunci tot ei pot
spuneIa uite! Un om sănătos şi mândru, acesta nu are nevoie de
mijlocirile noastre şi nici de ajutorul lui Dumnezeu.

                                    Puterea rugăciunii

       Am auzit despre un paralitic care aştepta de la un prieten plecat la
Ierusalim o bucăţică din lemnul Sfintei Cruci, ca să se vindece.
Prietenul şi-a văzut de ale sale, a ajuns la Ierusalim şi a uitat de lemnul
Crucii, dar pe drum şi-a adus aminte, a cules de pe jos o bucăţică de
lemn şi i-a dat-o bolnavului. Cu atâta credinţă s-a rugat acel paralitic
la Dumnezeu, sărutând bucăţica aceea de lemn, încât în scurtă vreme
s-a tămăduit, şi-L slăvea pe Atotputernicul Dumnezeu ori de câte ori
avea ocazia.

             ► Totul vine din rugăciuneRugăciunea este un barometru
duhovnicesc pentru luarea aminte la sine. Un barometru arată cât de
uşor sau cât de greu este aerul şi rugăciunea arată cât de sus sau cât de
jos a mers sufletul nostru în dorinţa lui de a se apropia de Dumnezeu.
            ► Fă-ţi o regulă: Întotdeauna să fii cu Domnul în minte şi în
inimă. Nu îngădui niciodată gândurilor să rătăcească şi atunci când ele
fac aşa, cheamă-le înapoi şi sileşte-le să stea acasă în cămara inimii şi
vorbeşte cu Preadulcele Iisus.
             ► Niciodată nu te culca fără să te fi rugat mai întâi, căci poate
chiar în acea noapte va trebui să mori dintr-odată. Defăimează-te pe
tine însuţi, recunoaşte-ţi neputinţa, pocăieşte-te şi plângi înaintea lui
Dumnezeu.

                                    Tu te-ai lenevit la rugăciune...

         Se spune că odată un călugăr bătrân a rămas peste noapte, într-un
templu păgân, unde odinioară erau veneraţi zeii. Dintr-odată, l-a
înconjurat un mare număr de diavoli şi i-au zis: Du-te din locul nostru!
Dar bătrânul călugăr le-a răspuns: Voi nu aveţi lor! Atunci, necuraţii iau
smuls nuielele din care împletea coşuri şi i le-au risipit. Călugărul a
început să le adune liniştit. Înfuriindu-se tare, un diavol l-a apucat de
mână şi a început să-l tragă, să-l scoată afară. Atunci bătrânul călugăr
s-a agăţat de uşă şi a strigatIisuse, ajută-măŞi îndată au fugit
viclenii diavoli. Bătrânul a început să plângă. Domnul Iisus Hristos i-a
zisDe ce plângi? Pentru că necuraţii diavoli îndrăznesc să-l apuce
pe om de mână şi să-l necăjeascăTu te-ai lenevit la rugăciune, căci
atunci când M-ai căutat, ai văzut cum M-am arătat ţie?

                                        Despre rugăciune
                 Chiar în timp ce te rogi o să vină duhurile rele să-ţi schimbe
mintea la rugăciune, dar nu te teme. Nu există creştin sau monah să nu
fie ispitit când se roagă. Să nu vă agitaţi, să fiţi calmi că tot apucaţi să
ziceţi ceva. Ai vrut numai cu o râvnă care se naşte în noi toţi, să faci
mai mult. Dar nu, tu roagă-te cu măsură, mulţumeşte-te cu daruri mici.
Nu-i convine deloc satanei că te rogi şi, ca să te împiedice, îţi dă de
lucru. Ăsta este semnul că noi facem lucrul bun. Ia să te gândeşti la
lucruri deşarte şi să vezi că nu te mai opreşte. Are şi el libertatea să ne
ispitească, atât. N-are putere, e un tolerat dracul.
       Nu faceţi greşala să-i blestemaţi. Cu dracul nu se stă de vorbă.
Decât cuDoamne, Iisuse Hristoase, miluieşte-mă pe mine
păcătosul. Fuge dracul de puterea numelui lui Iisus. Dacă uiţi să zici
îţi revii cu calm, agitaţia îi convine satanei, că nu eşti în stare să-ţi mai
revii. Harul lui Dumnezeu nu vine unde-i o mâhnire, unde-i o
întristare, deoarece cu o astfel de bogăţie nu ştii ce să faci şi o
risipeşti. Deci să ai o stare de veselie pe unde trăieşti care înseamnă şi
o stare de rugăciune şi o trăire creştină. Când sunteţi trişti gândiţivă la
lucrul acesta: stai, că este ceva drac aicea! Şi să nu acceptaţi, rugaţi-vă
la Maica Domnului. Cât poate Dumnezeu cu puterea, poate şi Maica
Domnului cu rugăciunea.
             Sfinţii povestesc că o dată a venit diavolul la uşa unui călugăr.
Împingea diavolul să intre, împingea şi călugărul dinăuntru să nu-l
lase. Şi se ruga în timpul acesta: Doamne, Iisuse, ajută-mă! Dar dracul
împingea mai tare şi era mai, mai să-l biruie, când, de teamă a strigat
călugărul cât a putut: Doamne, Iisuse, ajută-măŞi imediat a dispărut
diavolul şi lângă călugăr a apărut Mântuitorul. „De ce n-ai venit până
acum?“, L-a întrebat călugărul. „Am venit când M-ai chemat cu
adevărat“Deci rugăciunea şi gândul la Dumnezeu dacă nu pleacă din
inimă, sunt spoială. Câţi dintre noi nu păţim asemenea călugărului la
uşa sufletului nostru?
             Zicem că ne rugăm, zicem că ne împotrivim păcatului dar nu
numai când suntem copleşiţi, în momente de mare cumpănă ne
gândim cu adevărat la Dumnezeu. O clipă înseamnă un timp şi un
suspin înseamnă o rugăciune. Rugăciunea este un mijloc neapărat
folositor, dar trezvia este un scop atins. Trebuie ştiut că mult se teme
diavolul de omul treaz, cât mai treaz.
Frate!
             De-ţi este sufletul zdrobit de cumplitele încercări ale vieţii şi
nimeni nu se apropie de tine ca să ţi le ridice, intră în Sfânta Biserică
Ortodoxă şi cere de la Domnul Iisus Hristos izbăvire prin rugăciune.
De simţi inima pustie de orice adevărată bucurie în mijlocul
tuturor înşelăciunilor lumii acesteia vino înaintea altarului, cazi în
genunchi şi te roagă.
 Tot ce striveşte, păcatul tău sau al altora, slăbiciunea, ispita,
boala sau sărăcia, numai cu un suflet puternic, luminat prin rugăciune,
poate fi înlăturat, deci roagă-te.
        Rugăciunea este pentru sufletul tău, ceea ce este respiraţia pentru
trup, aerul şi aripile pentru păsări, apa pentru peşti. Fără rugăciune
smerită, fierbinte şi stăruitoare, nu este cu putinţă să trăim şi să biruim
durerile în mijlocul lumii acesteia.
Atât trăim cât ne rugăm.
         De aceea, frate creştine, ori de câte ori trec paşii tăi pe dinaintea
unei Sfinte Biserici Ortodoxe deschise, tu nu trece nepăsător mai
departe şi nici nu te mulţumi cu o simplă cruce făcută pe chipul tău.
Intră înlăuntrul ei, aprinde o lumânare smerit, în faţa altarului şi cazi
în genunchi pentru o clipă în faţa îndurării Domnului Iisus Hristos
care locuieşte într-însul.
Şi vei vedea cum pe dată te vei ridica luminat şi mântuit de
ajutorul celui care este Dumnezeul tău.
Aşa frate, nu uita că toată înţelepciunea vieţii stă cuprinsă tainic
în aceste trei cuvinte: Roagă-te! Roagă-te! Roagă-te!
Iar pentru ca rugăciunea ta să fie îndeplinită degrabă, să o uneşti
cu postul, milostenia, iertarea, spovedania şi împărtăşania.

                                       Datoria rugăciunii

Potrivit cu îndeplinirea datoriei în ale rugăciunii, oamenii se
împart în trei categorii:

            1. oameni care nu se roagă;
            2. se pot ruga cu rugăciune de mântuială;
            3. oamenii care se roagă cu rugăciune harică.

           Cel ce se roagă cu nepăsare nu ştie că există Dumnezeu. La cel
care rosteşte rugăciunea numai cu gura, mintea este neroditoare,
rătăceşte încoace şi încolo,cugetă cele necuvincioase şi este ademenită
de griji deşarte. Împrăştierea minţii din timpul rugăciunii este una din
cele mai grave boli, adusă de diavolul vrăjmaş şi, asemenea unui
perete nu îngăduie rugăciuni noastre să se înalţe către Dumnezeu.
Trebuie să ne rugăm în orice loc, în orice timp: stând în picioare,
stând jos, stând întinşi, în timpul muncii şi pe drum. Doar în Sfânta
Biserică este păcat să vorbeşti.
Dacă nu există rugăciune nu există nici har de la Dumnezeu. Să
ne silim, să nu ne lenevim a-I cere Domnului ajutor. Dacă nu ne facem
pravila de rugăciune, ne va părea nespus de rău când vom muri, numai
că atunci va fi prea târziu.

                  Putem să ne rugăm în timp ce muncim?

              Putem şi chiar trebuie să ne rugăşi în timp ce muncim. Ce
facem de obicei, îi batjocorim şi osândim pe semenii noştri, cântăm,
câteodată ne şi certăm cu colegii şi rudeniile noastre. Deseori la locul
de muncă facem atâta gălăgie, încât crezi că întreaga lume s-a pus la
taifas. Toată această gălăgie, chiar dacă nu împidică lucrarea mâinilor,
fără îndoială nu foloseşte sufletului. Cine n-ar fi de acord că este mai
bine să ne rugăm decât să spunem cuvinte deşarte sau păcătoase? De
exemplu, începându-ţi lucrarea ta, să spui în gând sau cu glas tare:
Doamne, binecuvântează truda mea, dă-mi putere şi ajută-mă s-o
închei cu bucurie! Cât timp lucrezi, repetă o scurtă rugăciune:
Doamne miluieşte! Văzând lucrarea ta că merge bine, spuneSlavă
ţie, Doamne! Dându-ţi seama că lucrurile nu merg bine, roagă-te:
Preasfântă Născătoare de Dumnezeu şi toţi Sfinţii, rugaţi-vă
Domnului pentru mine! Dacă te războiesc gândurile rele, fă-ţi cruce
şi spuneDoamne Iisuse Hristoare, Fiul lui Dumnezeu, miluieştemă
pe mine, păcătosul! Îngerul meu păzitor, păzeşte-măDacă ai
păcătuit cu gândul sau cu cuvintele, suspină cu pocăinţă şi spune cu
inimă zdrobităDumnezeul meu, milostiveşte-te spre mine,
păcătosul! Dacă din greşeală s-a stricat vreo maşină de lucru sau ţi s-a
rupt vreun instrument, nu te supăra, ci în chip liniştit şi îndelungat să
spuiÎţi mulţumesc ţie, Doamne, că ai îngăduit această pagubă că
să-mi descopăr neputinţşi să mă smeresc. Dacă cineva se apropie
de tine să spuiDumnezeu să fie cu tine! Astfel, şi când lucrăm
putem să ne rugăşi să grăim în chip bineplăcut lui Dumnezeu.

                                       Dracul se roagă...

          Odată, în timp ce stătea în chilie, stareţul a privit icoanele de pe
perete. A privit şi s-a îngrozit: în faţa icoanelor stătea dracul, având un
cap extrem de înfricoşător, sub forma unei nuci de cocos. Stătea şi
repeta iute-iute, psalmii împăratului David. - Ce faci, te rogi? l-a
întrebat părintele stareţ Zaharia. - Eu îmi bat joc de rugăciune, a
mormăit dracul şi a dispărut. Astfel, părintele stareţ ne atenţiona să nu
ne rugăm oricum, fără ca măcar noi să auzim cuvintele rugăciunii. Să
ne păzim gândurile să nu se împrăştie, să nu zboare în toate părţile.
Rugăciunea nu înseamnă o acţiune mecanică, ci aşezarea în faţa lui
Dumnezeu şi vorbirea cu El.
Roagă-tedecicu smerenie, cu frică de Dumnezeutemându-te ca
nu cumva în loc să te rogisă batjocoreşti rugăciunea.

                               Puterea unei rugăciuni

    O femeie îmbrăcată sărăcăcios, cu o privire de om învins, a intrat
într-o zi într-o băcanie. S-a apropiat de stăpânul magazinului într-un
mod foarte umil l-a întrebat dacă nu ar putea să-i dea şi ei pe datorie
câteva alimente. I-a explicat cu glas uşor că soţul ei era foarte bolnav
şi că nu putea munci, şi că aveau şşapte copii, care trebuiau hrăniţi.
Băcanul, a privit-o de sus şi i-a cerut să părăsească imediat magazinul
său. Având însa în gând nevoile familiei sale, femeia
i-a mai spusVă rog, domnule, o să vă aduc banii înapoi de îndată
ce voi putea.
            Băcanul însă îi spuse că nu-i poate da pe datorie, pentru că nu
are credit deschis la magazinul său. Lângă tejghea se mai afla încă un
client, care a auzit discuţia dintre cei doi. Clientul făcu câţiva paşi
înainte şi îi spuse băcanului că o să acopere el costurile pentru orice
are această femeie nevoie pentru familia sa.
Băcanul răspunse parcă în silăAi o listă cu cumpărăturile de
care ai nevoie?
           Femeia a răspuns: Da, domnule. O.K, spuse băcanul, atunci
pune-o pe cântar şi eu o să-ţi dau marfă de aceeaşi greutate cu lista
dumitale. Louise, ezitând o clipă, cu privirea în jos, băgă mâna în
geantă şi scoase o bucăţică de hârtie pe care scrise ceva în grabă.
Apoi puse cu grijă biletelul pe cântar, cu privirea tot aplecată. Ochii
băcanului şi ai celuilalt client priveau plini de uimire cum cântarul
stătea înclinat în partea cu hârtia. Băcanul, privind la cântar, s-a întors
uşor către client şi îi spuse mormăindNu-mi vine să cred! Clientul a
zâmbit, iar băcanul a început să tot pună pe cântar alimente. Cântarul
tot nu se echilibra, aşa încât acesta tot punea pe el alimente, din ce în
ce mai multe, până când pe cântar nu a mai încăput nimic. Băcanul
şedea privind cu dezgust. În fine, smulse bucăţica de hârtie de pe
cântar, şi o privi cu mare uimire..
          Nu era vorba de o listă de cumpărături, ci era o rugăciune, care
spunea aşaIubite Doamne, Tu îmi cunoşti nevoile, aşa că eu le
pun în mâinile Tale.
Băcanul îi dădu femeii alimentele şi privea în continuare tăcut,
înmărmurit. Femeia îi mulţumi şi plecă din magazin. Celălat client îi
dădu băcanului o hârtie de 50 de dolari şi îi spuse: A meritat toţi
banii! Numai Dumnezeu ştie ce greutate are o rugăciune.

        În momentele dificile caută-l pe Dumnezeu!
        În momentele de linişte adoră-l pe Dumnezeu!
        În momentele dureroase ai încredere în Dumnezeu!
        În toate momentele mulţumeşte-I lui Dumnezeu!

                                     Păsări care nu zboară

               Noua Zeelandă este o ţară fascinantă pentru cei pasionaţi de
geografie şi de călătorii. Noua Zeelandă adăposteşte mai multe specii
de păsări care nu zboară decât în oricare altă ţarăKiwi, Kakapo,
Pinguini şi Weka rail. Păsările acestea au avut aripi, dar le-au
pierdut, nefiind nevoite să le folosească. Ornitologii spun că le-au
neglijat, pentru că hrana se găsea din belşug şi nu exista nici un
pericol prin preajmă, nici un animal sau vreo reptilă de care să se
teamă. Iar preţul acestei siguranţe a fost forţa aripilor lor. Nu aveau
nevoie să zboare, iar acum nu mai pot zbura. La fel se întâmplă şi cu
noi. Pericolele de care ne temem ne obligă să întindem aripile
sufletului şi astfel ne dau putinţa să ne înălţăm până la sânul lui
Dumnezeu. Când ne rugăm cel mai mult? Oare nu atunci când suntem
bolnavi, în nevoie, îngrijoraţi, apăsaţi, deprimaţi, îndureraţi?
Dacă pământul ne-ar oferi tot ce dorim, am deveni asemenea
păsărilor din Noua Zeelandăincapabili să ne înălţăm în zbor.

Cine ne opreşte să avem în gând:
Doamne, Iisuse Hristoase,Fiul lui Dumnezeu....

                 Rugăciunea este un contact personal, pornit din inimă, din
conştiinţa noastră creştină, cu Dumnezeu. Sunt rugăciuni de tipic, dar
sunt şi rugăciuni personale. Chiar dacă serviciul, ocupaţiile, timpul nu
ne permit rugăciuni de tipic, chiar dacă nu apucăm să le facem, nu-i
atât de grav, dar cu o condiţie: să avem o stare de prezenţă continuă a
lui Dumnezeu în conştiinţa noastră.
Dacă ne ducem cu inima deschisă spre treburile noastre
gospodăreşti, pe care tot pentru Dumnezeu le facem, cine ne opreşte să
avem în gând: Doamne, Iisuse Hristoase, Fiului Dumnezeu,
miluieşte-mă pe mine, păcătosul! ??? să putem intra în casă cu
sentimentul acesta de om al lui Dumnezeu? Asta este important,
gândul la Dumnezeu, conştientizarea prezenţei Lui - asta este o
rugăciune la îndemâna fiecaruia, indiferent cât de ocupat ar fi. Oricine
poate şi trebuie să se roage spunând: Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul
lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul.
De cate ori să zicem pe zi rugăciuneaDoamne, Iisuse Hristoase,
Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul?
Să o zicem o dată şi să nu se mai termine. Gândul omului
trebuie să fie mereu la Dumnezeu. Chiar dacă nu ne gândim că
Dumnezeu ne va cere socoteală pentru tot ce ne-a dat? Frumuseţe,
înţelepciune, putere - de multe ori dincolo de cea a îngerilor, dacă
ţinem cont că lumina îngerilor este mai difuză decât chipul şi
asemănarea care-l îmbracă pe om - toate aceste bogăţii
nemaipomenite, Dumnezeu le-a revărsat peste om. Privind aceste
frumuseţi, aceste împodobiri, acest Chip, nu putem să nu ne gândim la
El. Tocmai acest gând - aşa cum izvorăşte el - este o rugăciune.

                                  Rugăciunea lui Iisus

          În ştiinţă aproape fiecare teorie este testată în laborator. Tot aşa
este şi credinţa noastră creştin ortodoxă. Trebuie testată în laboratorul
vieţii. Să încercăm următorul lucru. Când ne sculăm dimineaţa,
primele cuvinte pe care să-l rostim să fie rugăciunea lui Iisus. Cum
putem să întâmpinăm mai bine o nouă zi decât cu Iisus? În timpul
zilei, fie că vorbim, că şedem, că umblăm, fie că facem ceva, că
mâncăm sau vreo altă ocupaţie, să repetăm rugăciunea lui Iisus cu
dragoste şi cu credinţă. Să facem în aşa fel ca ultimul cuvânt pe care-l
rostim în fiecare seară să fie rugăciunea lui Iisus. Să adormim cu
aceste cuvinte pe buze. De altfel, cum ne-am putea sfârşi mai bine
ziua decât cu Iisus?

                                           Vase sparte

            Întrebat de ce continuă să se roage zilnic pentru a se umple de
Duhul Sfânt, un creştin a răspuns aşaMă rog zilnic, fiindcă îl pierd.
Fiind vase sparte, vase păcătoase, noi ne pierdem într-adevăr
conţinutul. Avem deci nevoie să cerem prezenţa Duhului Sfânt în
fiecare zi, tot aşa cum avem nevoie să respirăm.
      Este o diferenţa uriaşă între a spune o rugăciune şi a te ruga.
Rugăciunea şi traista cu merinde nu împiedică pe om în călătoria
sa. Cu cât se roagă mai mult un slujitor al Domnului, cu atât va
avea mai multă putere în toate. Doar Dumnezeu schimbă inimile
oamenilor. Noi, oricât am spune, nimic nu izbândim. Ci noi să ne
rugăm. Rugăciunea şi pocăinţa reface ADN-ul.

                                  Despre isihie 

          Începand din veacul al 6-lea în Biserica Răsăriteană a apărut o
tradiţie a rugăciunii cunoscută ca isihasm. Isihasm vine din cuvântul
grecesc isihia, care înseamnă linişte lăuntricăIsihia este înţeleasă ca
fiind cea mai înaltă realizare a vieţii duhovniceşti, o viaţă în care
trupul şi mintea sunt aduse la o absolută reculegere şi pace lăuntrică,
spre a deveni conştienţi de uimitoarea pace şi linişte de care este
înconjurat Dumnezeu. Ca să te rogi, trebuie să te linişteşti. Ca să
ajungi să-ţi cunoşti copiii, trebuie să te linişteşti. Ca să ajungi să-ţi
cunoşti soţia, trebuie să te linişteşti. Ca să ajungi să te cunoşti pe tine
însuţi, trebuie să te linişteşti. Ca să ajungi să-L cunoşti pe Dumnezeu,
trebuie să te linişteşti.
Sunt foarte puţini aceia dintre noi ce pot fi destul de liniştiţi ca
să-l audă pe Dumnezeu vorbind. Căci înainte de a-L putea auzi pe El,
trebuie să ne retragem în cămara noastră şi să închidem uşa.

                          Despre post şi rugăciune

       Oamenilor le cade greu să poastească deşi pâinea şi verdeţurile
sunt îngăduite chiar şi în zilele cele mai aspre de post, şi cu toate că
fără post nimeni nu-şi poate curăţi mintea şi conştiinţa. Iar El cel
Preacurat, Care nu avea de ce să se curăţească a postit patruzeci de
zile fără pâine, fără verdeţuri şi fără apă (vezi Matei 4:2).
        Rugăciunea îi este omului o luptă, - şi rugăciunea din Biserică şi
rugăciunea de unul singur - cu toate că rugăciunea este o scară ce îl
ridică pe om din ţărână şi din vieţuirea animalică, la Dumnezeu. Iar
Cel care, în trup fiind, stătea cu oamenii la capătul de jos al scării
vieţii şi în duh în vârful ei, mergea bucuros să Se roage în Sinagogă şi
petrecea nopţi întregi rugându-Se în singurătate.
     La ceasul rugăciunii să ne amintim că suntem praf şi cenuşă. Să
stăm înaintea lui Dumnezeu cu frică şi cu cutremur, ca prin plecare
capului să se plece şi cugetul nostru.
       Rugaţi-vă neîncetat: Doamne, miluieşte-mă! Doamne, nu mă
părăsi! Doamne, dă-mi gând bun! Îndepărtează de la mine toate
gândurile viclene!
    Pentru rugăciunea de la Biserică sau de acasă să ne îmbrăcăm în
haina vinovăţiei din cap până în picioare ştiind că rugăciunea este
ascultată de Dumnezeu.
           Cel mai anevoios este să te rogi lui Dumnezeu neîncetat.
Trebuie să ne rugăm cu ochii deschişi. Noi nu facem hipnotism.
       Când ne rugăm pentru un om, ne rugăm cu ochii deschişi.


Arhivă blog

Lista mea de bloguri

Etichete

“Hristos a inviat 1 MARTIE 10 MINUNI ALE LUMII...DESPRE CARE NU STIAI 10 sfaturi pentru barbati 100 POVETE ORTODOXE 42 DE SFATURI PENTRU 100 DE ANI ABECEDARUL VIETII DUHOVNICESC ACATIST DE POCĂINŢĂ (folositor pentru pruncii avortaţi ACATISTE ACATISTUL SF. PROOROC DAVID Adormirea Maicii Domnului AICI GASESTI CANTARI DUHOVNICESTI-LITURGICE AICI GASESTI INTREBARI SI RASPUNSURI AICI GASESTI SFATURI PENTRU SPOVEDANIE AICI GASESTI VIETILE SFINTILOR AICI UN PROGRAM ORTODOX-24 ORE ORTODOXE ALFABETUL... CREŞTINULUI ORTODOX APA SFINTITA Articole Apopei Roxana AU NEVOIE DE AJUTOR Biblia - Cartea vieţii Biblia cea adevărată Biciul lui Dumnezeu Binecuvantare Binecuvântarea părintilor asupra copiilor BISERICI BISERICI TIMISOARA BOBOTEAZA Buna Vestire CANONUL ŞI PRAVILA Care sunt şi ce semnificaţie au veşmintele preotilor Cartea cu cele douăsprezece vineri... Casa sufletului CĂRTI Căsătoria creştinelor ortodoxe cu musulmani - Capcană periculoasă Când trebuie să mergem la Sfânta Biserică? Ce se intampla cu oamenii care mor nespovediti ? CELE 10 PORUNCI CELE SAPTE PĂCATE DE MOARTE Cele trei cete diavolesti CICLUL MENSTRUAL ȘI SLUJBELE BISERICEȘTI CITATE DE INTELEPCIUNE CITATE DIN SFANTA EVANGHELIE Completare la cateheza „O mamă creştin ortodoxă“ Completare la cateheza despre Lumânare COMPORTAREA IN BISERICA Copii si Capcanele iadului CREDINŢA CEA ADEVǍRATǍ CREZUL CRUCEA – semnul iubirii Lui Hristos pentru oameni Crucea Sfantului Andrei CUGETARI SI CITATE ORTODOXE Cum inseala diavolul pe om Cum ne imbracam cand mergem la biserica... CUM SA NE RUGAM CUM SE FACE UN POMELNIC Cum se vede Dumnezeu Cum trebuie sa ne închinăm în biserică CUVANT CATRE CRESTINII ORTODOCSI DESPRE SFANTA TRADITIE CUVÂNT CǍTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE P Ă C A T CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE E G O I S M Cuvânt către creştinii ortodocşi – Spovedania unui monah din Muntele Athos CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE C U L T U L A D V E N T I S T CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE CULTUL BAPTIST Cuvânt către creştinii ortodocşi despre Diferenţele dintre ortodocşi şi catolici CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE POMENILE SI RUGĂ CIUNILE PENTRU CEI ADORMIŢI CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE S F Â N T A B I S E R I C Ă O R T O D O X Ă CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE SMIRNĂ ŞI TĂMÂIE Cuvânt către creştinii ortodocşi despre ZICERI şi contra ZICERI Cuvînt către crestinii Ortodocsi De ce avem pagube în gospodărie? De ce credinţa ortodoxă este cea adevărată ? De ce nu avem bănci în biserică ? DESPRE NECAZURI ŞI SUFERINŢĂ DESPRE CREAŢIONISM ŞI EVOLUŢIONISM DESPRE PĂCATUL BETIEI DESPRE V E Ş N I C I E Despre cinstirea sfintelor moaște DESPRE P R O S T I T U Ţ I E Despre prietenie Despre Rugaciunea - Tatal nostru DESPRE A C U P U N C T U R A DESPRE ACTELE CU CIP DESPRE ARTA SI RELIGIE DESPRE ASCULTARE DESPRE ATEISM DESPRE AVORT DESPRE BETIE Despre blândete Despre Blesteme DESPRE BOALA DESPRE BOALĂ SI SUFERINTĂ Despre bunătate DESPRE C R E D I N Ţ Ă DESPRE CAPCANELE PE CARE NI LE INTINDE TELEVIZORUL DESPRE CINSTIREA SFINŢILOR Despre credinta DESPRE CRUCE CANDELE..ICOANE Despre Denii Despre depresie DESPRE DESFRANARE DESPRE DISCOTECĂ Despre droguri Despre Duhul Sfant DESPRE EGOISM DESPRE EUTANASIE Despre Evolutionism Despre farmece si vrăji DESPRE FĂTĂRNICIE DESPRE FEMEIA CRESTINA DESPRE FERICIRE Despre frică Despre fumat DESPRE GANDURI SI INFRUNTAREA LOR Despre Halloween Despre horoscop . DESPRE INCINERARE DESPRE INGERUL PAZITOR DESPRE INVIDIE SI URA Despre Ispită DESPRE IUBIRE Despre iubirea de aproapele DESPRE JUDECATILE LUI DUMNEZEU DESPRE LACRIMI DESPRE LUMANARI DESPRE MAICA DOMNULUI Despre mama creştin-ortodoxă DESPRE MANDRIE DESPRE MANIE DESPRE MANTUIRE Despre masturbare DESPRE METANII DESPRE MINCIUNA DESPRE MOARTE DESPRE NĂDEJDE Despre O.Z.N.-uri DESPRE OMUL FRUMOS..DAN PURIC Despre Ortodoxie DESPRE P O C Ă I N Ţ Ă DESPRE PACAT DESPRE PARASTASE DESPRE PATIMILE OMULUI Despre păcat DESPRE PLANSURI DESPRE POCAINTA Despre pocăinţă DESPRE POCĂINŢĂ ŞI SPOVEDANIE DESPRE POMELNIC ŞI ACATIST DESPRE POST DESPRE PREOTUL DUHOVNIC Despre Psaltire Despre puterea Sfintei Cruci Despre Răbdare Despre rugăciune DESPRE SARINDARE DESPRE SECTARI DESPRE SFANTA ANAFORĂ DESPRE SFANTA LITURGHIE DESPRE SFANTA TREIME Despre Sfânta Împărtășanie Despre sfintele Pasti DESPRE SFINTENIE SI FARMECE DESPRE SFINTI DESPRE SLAVA DESARTA Despre smerenie DESPRE SUFLET DESPRE TAINA MIRUNGERII DESPRE TALISMAN DESPRE TAMAIE DESPRE VALENTINE’S DAY Despre Vâsc DESPRE VEDENII SI DIAVOLI Despre Vesnicie Despre Virtute Despre vise DESPRE VRAJI DESPRE YOGA ŞI REÎNCARNARE DIN INVATATURILE PARINTELUI IACOB IONESCU Din sfaturile Maicii Siluana Vlad DIN SFATURILE PARINTELUI IOAN DIVERSE Dovada de la IERUSALIM pe care CRESTINISMUL o astepta de 2000 de ani! DRUMUL SUFLETULUI DUPA MOARTE DUCEŢI-VĂ ŞI VĂ ARĂTAŢI PREOŢILOR (Luca 17: 14) Duminica dinaintea inaltarii sfintei cruci Duminica Samaricencei Duminica Sfintei Cruci Dumnezeu nu ne vindecă întotdeauna trupul? DUMNEZEU ŞI OMUL FALSII STAPANI FAMILIA FEMEIA CANANEIANCA FERICIRILE FLORIILE FLORILE LA ICOANE GANDURI PENTRU ZILELE CE VIN Grija fata de suflet(Sfantul Ioan Gura de Aur) HRANA PENTRU SUFLET HRISTOS VINE ATUNCI CAND îI SEMENI! ICOANE FACATOARE DE MINUNI Ieromonahul Savatie Baştovoi Inaltarea Domnului Inăltarea Domnului INĂLTAREA SFINTEI CRUCI INCINERARE SAU INHUMARE Intampinarea Domnului INTERVIURI INTERZIS...FEMEILOR ! Intrarea în Biserică a Maicii Domnului INVATATURI CRESTINE INVATATURI CRESTINE SPUSE DE SFINTII PARINTI INVĂTĂTURĂ DE CREDINTA CRESTIN ORTODOXĂ Ioan Monahul ISTORIOARE DUHOVNICESTI iu Iubim câinele şi uităm pe Dumnezeu??? Izvorul Tămăduirii ÎN FIECARE DUMINICĂ SĂ MERGEM LA SFÂNTA BISERICĂ Înălţarea Domnului Îndemnurile Maicii Pelagheia din Reazan Întrebări şi răspunsuri din credinţa creştin ortodoxă şi din Noul Testament ÎNVĂTĂTURI CORECTE ŞI ÎNVĂŢĂTURI GREŞITE DESPRE SĂRBĂTORI ÎNVĂŢĂTURA DESPRE DUMNEZEU Învăţătură despre icoana Sfintei Treimi Învăţături patristice La ce foloseşte rugăciunea neîncetată? LITURGHIA CATEHUMENILOR Maica Gavrilia Papaiannis MANASTIRI Maxime si cugetari crestine Mândria spirituală MESAJE DIN APOCALIPSA Miercurea Patimilor MILĂ SI MILOSTENIE MILOSTENIE MINUNEA DE LA SFANTUL MORMANT Minunea Taborică MINUNI MINUNI CU IISUS HRISTOS MINUNI DIN ZILELE NOASTRE MIR DE NARD AUTENTIC IN ROMANIA Motive şi simboluri: Ciocanul MUZICA ORTODOXA Nașterea Domnului (Crăciunul) NEINTELEGERILE VIETII...DRUMUL SPRE SINUCIDERE O ISTORIOARA CU O VEDENIE FALSA OAMENI CU CARE NE MANDRIM OBICEIURI DE SFINTELE PASTE ORTODOX PACAT SAU NU? PARACLISUL MAICII DOMNULUI PARASTASELE SI FOLOSUL LOR PARINTELE ARHIMANDRIT JUSTIN PARVU PARINTELE IOSIF TRIPA PARINTELE IUSTIN PARVU Parintele Proclu PAROHIA VIILE TIMISOARA PĂRINTELE ARSENIE PAPACIOC ŞI PROCLU NICĂU DESPRE JUDECAREA PREOŢILOR Părintele Calistrat păzitorul vieţii Pedeapsa Pelerinaj Dobrogea 2018 Pelerinaj Israel 2017 Pentru cei ce nu pot avea copii Pentru scaparea de demoni Pestera Sfantului Grigorie Decapolitul Peştera celor veşnic osândiţi PILDA PILDE PILDE CRESTINE Pilde pentru suflet POEZII Poezii - preot Ioan POEZII CU CAMELIA CRISTEA Poezii cu Eliana Popa Poezii cu Maria Pintecan POEZII CU MOS CRACIUN Poezii cu Preot Ion Predescu Poezii Daniela Poezii de Maria Luca Poezii de Ciabrun Marusia Poezii de COSTEL URSU Poezii de Daniela Florentina Luncan Poezii de Horatiu Stoica Poezii de Mihaela Stoica - Cucoanes Poezii de Preot Sorin Croitoru Poezii de Sf. Ioan Iacob Hozevitul Poezii Horatiu Stoica Poezii pentru Dumnezeu POGORAREA SFANTULUI DUH Poiezii de Traian Dorz POIEZIOARE POMENI SI SARINDARE Pomenirea celor 40 000 de mucenici POMENIREA MORTILOR Povara Crucii POVESTIRI DIN PATERIC POVESTITE DE SFINTI PREOT GEORGE ISTODOR Preot Ilarion Argatu PREOT IOAN PREOTUL DUHOVNIC PREVIZIUNI ALE SFINTILOR PROFETII Prohodul Adormirii Maicii Domnului PROOROCUL MOISE PSALMI. PSIHOLOGIE CRESTINA PUTEREA SFINTEI CRUCI PUTEREA CUVANTULUI PUTEREA RUGACIUNII Răspuns înţelept RUGA LA CEAS DE SEARA : Rugaciune pentru dobandirea de prunci Rugaciune pentru izbavire de boala Rugaciune pentru pogorarea Sfantului Duh RUGACIUNEA DE MULTUMIRE RUGACIUNEA LUMANARILOR APRINSE. Rugaciunea Parintelui Arsenie Boca RUGACIUNI RUGACIUNI LA INTRAREA IN BISERICA Rugăciune Rugăciune pentru bolnavi Rugăciune pentru toti binefăcători si miluitori mei Rugăciunea de dimineaţă Sfântului Grigorie Palama Rugăciunea către Sfântul înger Rugăciunea minții RUGĂCIUNEA PREASFINŢITULUI EREMEI CĂTRE SFÂNTUL MARE MUCENIC PANTELIMON Rugăciuni către domnul nostru Iisus Hristos Rusaliile SAITURI IMPORTANTE Sãptãmâna Patimilor SARBATORI SATANISMUL ÎN MUZICA ROCK Să nu-i mai judecăm pe preoţi!!! Să-i mulţumim lui Dumnezeu pentru toate Săptămâna Patimilor Schimbarea la Față a Domnului nostru Iisus Hristos (6 august) Sclavia modernă SCURTE REGULI PENTRU O VIAŢĂ CUCERNICĂ LA UN CREŞTIN ORTODOX Secta Desancăi Nicolai din Arad SF DIMITRIE sfa Sfantii Petru si Pavel Sfantul Antim Ivireanu Sfantul Antonie Cel Mare SFANTUL MASLU Sfantul Nicolae Sfantul Spiridon Sfantul Teodor Sfantul Valentin SFANTUL VASILE CEL MARE Sfaturi de la Preot Ioan Clopotel SFATURI CATRE CRESTINII ORTODOCSI SFATURI DE LA PARINTELE IOAN Sfaturi de la Preot Ioan SFATURI DESPRE IERTARE SFATURI DUHOVNICESTI Sfaturi duhovniceşti SFATURI ORTODOXE SFATURI PENTRU PARINTI SFATURILE LUI VALERIU POPA Sfântul Gheorghe Sfântul Nectarie Sfinte sărbători Sfintele Paste. SFINTELE TAINE SFINTI Sfintirea uleiului SFINŢII PATRUZECI DE MUCENICI DIN SEVASTIA. SPUSE DE PARINTELE STANILOAIE SPUSE DE SFINTII PARINTI Statornicia în credinţă STATUS DESPRE VIATA Sufletul copilului : sincer şi curat....! SUPERSTITII TAINA NUNTII Taina Sfântului Botez TAINA SFINTEI SPOVEDANII TRADITII TROITA comoară a culturii arhaice româneşti Un preot la "Filmul blestemat" 20 mai 2006 Urare de Anul Nou URCUŞUL DUHOVNICESC .Arhimandritul Teofil Paraian Versuri de Horațiu Stoica VESTIMENTAȚIA FEMEII ÎN BISERICĂ VIATA DUPA MOARTE VINDECARI HARICE BOALA SI MOARTEA Zamislirea Sfantului Ioan Botezatorul ZĂMISLIREA MAICII DOMNULUI DE CĂTRE SFÂNTA ANA

Translate

BIBLIA ORTODOXĂ

PENTRU VIZITATORI


PENTRU CEI CARE AU AJUNS AICI
LE SPUN,, BINE ATI VENIT"

PENTRU CEI CARE AU CITIT
,,SA VA FIE DE FOLOS"

PENTRU CEI CARE COMENTEAZA..
,,SA FIE ELIBERATI"

PENTRU CEI CARE PLEACA..
,,SA FITI BINECUVANTATI"


Cel ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereste; cel ce se smereste, se îmblânzeste; cel blând, pazeste poruncile; cel ce pazeste poruncile se lumineaza; cel luminat se împartaseste de tainele Cuvântului dumnezeiesc. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Postare prezentată

DACĂ DORITI SĂ CONTACTATI ADMINISTRATORUL BLOGULUI

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE... DESPRE MINE balulescu_iliana@yahoo....

Powered By Blogger

Blog de Colaje Ortodoxe

Blog de icoane Ortodoxe...

Sf. Pasti 2024 - 5 Mai

Sf. Pasti 2024 - 5 Mai

Biserica - Casa lui Dumnezeu

BLOG CRESTIN ORTODOX

Blog Maica Domnului

MAICA SILUANA VA RASPUNDE

Ce trebuie sa stie un crestin

Blog Crestin Ortodox

Blog Crestin Ortodox
clik pe poză

PSALMII

Lectură potrivită in vreme de post: psalmii

Powered By Blogger

Totalul afișărilor de pagină