Se afișează postările cu eticheta APA SFINTITA. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta APA SFINTITA. Afișați toate postările

luni, 13 martie 2017

De ce stropim cu apa sfintita?


FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU TINE! BINECUVANTEAZĂ-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE...


      Stropirea cu apa sfintita este foarte des si in multe ocazii folosita de catre preot. De fapt, apa, ca element fundamental al creatiei, fiindca se foloseste la spalarea si curatirea fizica a trupului uman sau a celorlalte corpuri materiale, este asociata si lucrarii de curatire spirituala, de spalare a urmelor lasate de pacatele si faradelegile oamenilor.Apa sfintita de preot poarta in ea puterea curatitoare si  sfintitoare a harului dumnezeiesc. 
          Cand face sfintirea apei, preotul se roaga pentru ca "apa aceasta sa se sfinteasca cu puterea, cu lucrarea si cu pogorarea Sfantului Duh", "pentru ca sa se pogoare peste ea lucrarea cea curatitoare a Treimii celei mai presus de fire", "pentru ca sa fie tamaduitoare sufletelor si trupurilor si izgonitoare a toata puterea cea potrivnica" si pentru ca prin gustarea si stropirea cu apa sfintita sa ne trimita Dumnezeu "binecuvantarea Sa, care spala intinaciunea patimilor".
Nu Dumnezeu are nevoie de apa sau de alte elemente materiale pentru a-Si trimite binecuvantarea si sfintenia Sa, ci omul are nevoie de ea pentru a primi lucrarea lui Dumnezeu.
Pentru ca este trup si suflet, pentru ca are o constitutie psihosomatica cum spuneam, omul are nevoie de aceasta ingemanare a spiritualului cu materialul, are nevoie de semne materiale care sa indice prezenta si lucrarea harului dumnezeiesc. Din acelasi motiv omul isi exprima multumirea sa, cererea sa, dragostea prin semne materiale.Unei persoane pe care o iubim nu ne multumim numai sa-i spunem acest lucru, ci facem dovada iubirii noastre prin daruri, prin semne care poarta incarcatura si masura iubirii noastre.
De aceea Dumnezeu a randuit ca omul sa se impartaseasca de harul si puterea dumnezeiasca, de Dumnezeu Insusi prin intermediul unor elemente componente ale lumii noastre materiale. 
Astfel, ne impartasim de Trupul si Sangele lui Hristos prin painea si vinul euharistic, primim lucrarea harului Sfantului Duh prin gustarea sau stropirea cu apa sfintita sau prin undelemn sfintit s.a.m.d. 

SURSA

DIN SUFLET PENTRU SUFLET

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

vineri, 6 ianuarie 2012

BOBOTEAZA

DUMNEZEU SA VA BINECUVANTEZE!
BOBOTEAZA - IORDANUL ARATARII SFINTEI TREIMI, CUVANT DE INVATATURA AL PREASFINTITULUI PARINTE AMBROZIE, CU PRILEJUL PRAZNICULUI BOTEZULUI DOMNULUI
Cerurile s-au deschis, Duhul lui Dumnezeu S-a coborat in chip de porumbel si a stat peste El, iar Tatal a marturisit: "Acesta este Fiul Meu cel iubit, intru Care am binevoit!" (Matei 3, 17). In acest sens, Sfantul Ioan Gura de Aur spune: "Hristos n-a ajuns cunoscut tuturor cand S-a nascut, ci cand S-a botezat".

Sarbatoarea Bobotezei este amintita din secolul al II-lea, la Sfantul Clement Alexandrinul. Mentionam ca in primele secole, Boboteaza era sarbatorita impreuna cu Nasterea Domnului, pe 6 ianuarie. Incepand cu secolul al IV-lea, cele doua sarbatori au fost despartite: 25 decembrie fiind data stabilita pentru praznuirea Nasterii Domnului si 6 ianuarie pentru Botezul Domnului.

Dupa intoarcerea Sa din Egipt, Domnul nostru Iisus Hristos, vietuia in Galileea, in cetatea Sa Nazaret, unde crescuse, tainuindu-si inaintea oamenilor puterea si intelepciunea dumnezeirii Sale, pana la varsta de treizeci de ani, pentru ca nu era ingaduit cuiva dintre iudei, mai inainte de 30 de ani, sa aiba randuiala de invatator. Pentru aceasta nici Domnul Hristos pana la acesti ani nu a inceput propovaduirile Sale, nici nu Se arata ca este Fiul lui Dumnezeu.

Afara de cele graite de Iisus la varsta de 12 ani in templu, Hristos nu a savarsit nicio minune si nu a rostit niciun cuvant retinut de evanghelisti. Incepand cu Botezul Sau, Hristos iese din umbra si incepe sa propovaduiasca. A primit botezul la 30 de ani, varsta maturitatii la evrei. Apoi, implinindu-se cei 30 de ani si venind vremea dumnezeiestii Lui aratari - precum zice Evanghelia -, „a fost cuvantul lui Dumnezeu catre Ioan, fiul lui Zaharia, in pustie, trimitandu-l pe el ca sa-L boteze cu apa". Deci, i-a pus un semn incredintat dupa care putea sa cunoasca pe Mesia, Cel care a venit in lume, precum singur Botezatorul intru a sa buna vestire spune, zicand: Cel ce m-a trimis sa botez cu apa, Acela mi-a zis: "Deasupra Caruia vei vedea Duhul pogorandu-se si ramanand peste El, Acela este Cel ce boteaza cu Duh Sfant " (Ioan 1, 33).

Atunci a venit si Iisus din Galileea la Iordan, ca sa fie botezat de Ioan, dupa ce Botezatorul spusese mai inainte poporului despre El, zicand:Vine in urma mea Cel mai tare decat mine, Caruia nu sunt vrednic sa-I dezleg curelele incaltamintelor Lui. Deci, eu v-am botezat pe voi cu apa, iar Acela va va boteza cu Duhul Sfant. A venit la Ioan, pentru ca acesta sa fie pentru El martor nemincinos, vazand pe Duhul Sfant pogorandu-Se peste Cel pe Care-L boteza si auzind glasul Tatalui de Sus.

Dupa Botezul Sau, Domnul a iesit indata din apa, adica n-a zabovit; caci se povesteste ca Sfantul Ioan Botezatorul, pe fiecare om care se boteza, il afunda pana la cap si-l tinea astfel pana ce-si marturisea toate pacatele sale si numai dupa aceea ii afunda si capul, iar apoi il lasa sa iasa din apa; pentru aceasta, zice Evanghelia, ca a iesit indata din apa. Iesind Hristos din rau, s-au deschis cerurile, stralucind de sus o lumina in chip de fulger, iar Duhul lui Dumnezeu S-a pogorat peste El in chip de porumbel.

Intocmai cum in zilele lui Noe, porumbita a vestit micsorarea apelor, tot asemenea si incetarea inecarii pacatului a insemnat-o porumbelul. Duhul Sfant s-a aratat in chip de porumbel, pentru ca acea pasare este curata, blanda, iubitoare de oameni, fara de rautate si nu sta in locuri necurate. Tot asemenea si Duhul Sfant este izvorul curatiei, noianul iubirii de oameni, invatatorul blandetii, randuitorul binelui si fuge de la cel care se tavaleste in tina cea necurata a pacatului, fara de pocainta.

Atunci s-a auzit imediat un glas din cer, zicand: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, intru Care am binevoit" (Matei 3,17). Asa a glasuit catre oameni Dumnezeu Tatal Cel mai inainte de veci despre Dumnezeu Fiul Cel mai inainte de veci, atunci cand Fiul, dupa voia Tatalui si prin lucrarea Duhului, S-a inomenit din Fecioara si a savarsit mantuirea omenirii.

Iisus a venit la Ioan si i-a cerut sa-L boteze, nu pentru ca avea nevoie de curatire de pacate, caci era Dumnezeu-Omul, ci pentru a sfinti creatia. Ca Mantuitorul nu a venit sa primeasca iertare de pacate de la Ioan, reiese si din faptul ca botezul lui Ioan il ajuta pe om sa constientizeze starea pacatoasa, insa, nu oferea iertarea. De aceea se si spune ca era "spre iertarea pacatelor" (Luca 3, 3), pe care avea s-o aduca Hristos.

El primeste botezul de la Ioan pentru a readuce Duhul Sfant in creatie. Prin caderea in pacat, omul Il pierduse pe Sfantul Duh, asa cum ne marturiseste Sfantul Chiril al Alexandriei. Botezul Mantuitorului reprezinta momentul redeschiderii izvoarelor harului, care fusesera zavorate pentru om si pentru intreaga creatie. Acceptand sa Se cufunde in Iordan, Hristos l-a ingropat pe vechiul Adam si a inceput, astfel, zidirea unui om nou. Apele Iordanului, primind pe Dumnezeu-Omul, nu au avut ce sa curete, ci au fost ele insele purificate. Hristos a curatit prin cufundarea Sa in Iordan, creatia intinata de caderea omului in pacat si a inlaturat puterea satanei. Astfel, in clipa cand El S-a lasat botezat de Ioan, izvoarele harului s-au pogorat peste creatie. Astfel, ritualul Botezului crestin de astazi repeta aceste momente, care semnifica trecerea dintr-o etapa existentiala in alta: el se deschide cu Lepadarile, menite sa alunge puterea satanei si se incheie cu primirea darului Sfantului Duh.

Astazi, cand praznuim Botezul Domnului, se cuvine sa aratam si cate sunt botezurile care au inchipuit Botezul crestin de la inceputul lumii si care vor mai fi. Dupa marturia Sfantului Ioan Damaschin, opt sunt botezurile omului:

-Primul botez a fost potopul, pentru curmarea pacatului (Facere 7, 17-24).

-Al doilea botez a fost trecerea evreilor prin mare si prin nor, caci norul este simbolul duhului, iar marea al apei (Iesire 13, 22; I Corinteni 10, 2).

-Al treilea botez a fost botezul Legii Vechi, numit "taierea imprejur" (Facere 17, 10-14).

-Al patrulea este botezul lui Ioan, numit botezul pocaintei (Matei 3, 1-11). Acest botez a fost introductiv si conducea pe cei botezati la pocainta si la credinta in Hristos. Iata ce spune Sfantul Ioan Botezatorul: Eu va botez pe voi cu apa, dar Cel ce vine dupa mine va va boteza cu Duh Sfant si cu foc (Matei 3, 11; Luca 3, 16). Asadar, Ioan pregatea si curata mai dinainte cu apa, in vederea venirii Duhului Sfant. Cu acest botez Insusi Mantuitorul nostru Iisus Hristos S-a botezat de catre Ioan (Matei 3, 13-17; Marcu 1, 9-11). Hristos S-a botezat in Iordan ca sa se inece pacatul, sa inmormanteze pe Adam cel vechi in apa si sa-l sfinteasca pe botezator. Ca sa implineasca Legea, sa descopere taina Treimii si sa ne dea noua pilda si exemplu despre cum sa ne botezam.

-Al cincilea botez este botezul crestin prin apa si prin Duhul Sfant, instituit de Domnul nostru Iisus Hristos, prin cuvintele adresate ucenicilor Sai: Mergand, invatati toate neamurile, botezandu-le in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh (Matei 28, 19). Acesta este cel mai mare botez din cele amintite pana acum. El se face prin afundare in apa in numele Preasfintei Treimi si este mantuitor pentru ca iarta toate pacatele si aduce in inimile noastre harul Sfantului Duh. Noi toti ne botezam cu acest botez desavarsit prin apa si prin Duh, fara de care nimeni nu se poate mantui. Se zice ca Hristos boteaza "cu foc", pentru ca a revarsat Duhul Sfant peste Apostoli, in chipul limbilor de foc (Fapte 2, 1-4), dupa cum spune Insusi Domnul: Ioan a botezat cu apa, dar voi veti fi botezati cu Duhul Sfant, nu mult dupa aceste zile (Fapte 1, 5).

-Al saselea botez, care este de o masura cu Botezul crestin, prin apa si prin Duh, este botezul prin pocainta si prin lacrimi, adica Sfanta Spovedanie, prin care ni se dezleaga toate pacatele.

-Al saptelea si cel mai desavarsit este botezul prin sange si mucenicie pentru dreapta credinta, cu care Insusi Hristos S-a botezat pe Cruce in locul nostru. El este foarte cinstit si fericit, pentru ca nu se mai pangareste a doua oara cu intinaciunea pacatului si singur le poate inlocui pe toate celelalte.

-Al optulea si ultimul botez este focul cel vesnic de dupa judecata obsteasca. Acest botez nu este mantuitor, ci pe de o parte distruge rautatea si pacatul, iar pe de alta parte pedepseste necontenit (Dogmatica, cap.IV, p.247-252).

Astazi, pentru prima data ni se arata la Iordan cele Trei Persoane ale Preasfintei Treimi. Astfel, Fiul, smerindu-se, se boteaza in Iordan de la Ioan; Tatal graieste din ceruri, zicand: Acesta este Fiul meu cel iubit intru Care am binevoit, iar Duhul Sfant se pogoara ca un porumbel peste Iisus Hristos (Matei 3, 16-17). Deci, astazi ni s-a descoperit mai luminat taina Preasfintei Treimi. Astazi cerurile s-au deschis si Duhul lui Dumnezeu S-a odihnit la Iordan peste Fiul. Astazi Stapanul Se smereste si cere sa fie botezat de sluga. Astazi Cel fara de pacat primeste botezul pocaintei de la Ioan, ca sa ne invete pe noi taina pocaintei, a marturisirii si a spalarii pacatelor prin cainta si lacrimi.

Astazi se sfinteste apa Iordanului si toate apele si izvoarele pamantului. Astazi se sfinteste Agheasma cea Mare prin semnul Crucii, la rugaciunile arhiereilor si preotilor si prin pogorarea darului Sfantului Duh. Deci sa multumim lui Dumnezeu ca am ajuns cu bucurie la praznicul acesta mare al Bobotezei si sa ducem cu evlavie sfanta agheasma in casele noastre. Prin ea ne sfintim cu totii, se sfintesc casele si fantanile noastre si se izgonesc duhurile rele cu puterea Duhului Sfant.

Astazi Hristos, Mantuitorul nostru iese in public, se arata lumii, se pregateste sa vesteasca pe pamant Evanghelia mantuirii si vine sa caute si sa mantuiasca sufletele noastre. Sa coboram si noi astazi la Iordanul Bisericii! Aici este Iordanul si apa cea vie care spala, adapa, da viata si innoieste lumea. Aici este Tatal si Fiul si Duhul Sfant impreuna cu sfintii.

Sa iesim intru intampinarea Domnului; precum Ioan Botezatorul, oarecand; invesmantati cu smerenia camilei si incinsi cu cingatoarea infranarii ! Sa ne caim de pacatele facute si sa ne curatim in apele Iordanului lacrimilor noastre de pocainta. Sa ascultam glasul Tatalui, Care ne graieste din cer, sa ne infricosam de smerenia Fiului, Care Se boteaza de catre Ioan in Iordan si sa odihnim in inimile si casele noastre porumbelul Duhului Sfant.

Sa avem credinta in Bunul si Milostivul Dumnezeu - Tatal Ceresc, Care din Sfanta Evanghelie zice catre noi despre iubitul Sau Cuvant: "Acesta este Fiul Meu Cel iubit, intru Carele am binevoit" ; iar in alta parte: "pe Acesta sa-L ascultati" ! Pe Acesta sa-L ascultam si bunavoirea Tatalui Ceresc va odihni asupra noastra ca un porumbel.

Sursa: episcopiagiurgiului.ro
 

ASTAZI A FOST SLUJBA DE BOBOTEAZA, VA PREZINT CATEVA POZE, DE LA BISERICA VIILOR, DE PE STRADA PETRU SI PAVEL ... DIN TIMISOARA...FACUTE CU TELEFONUL ...VA MULTUMESC, DUMNEZEU SA VA DEA SANATATE SI SA FITI BINECUVANTATI!


                      BINECUVANTARILE AGHEASMEI

„Pe lângă împărtăşania zilnică, stareţul muribund (Sfântul Antonie de la Optina) mai căuta uşurare în neîncetată rugăciune şi în stropirea cu aghiazmă mare, mai ales în zilele din urmă. Cerea ca nu numai el să fie stropit, ci şi patul şi toate colţurile, rostindu-se în acest timp versetele de la 8 la 13 ale Psalmului 50, începând cu cuvintele Stropi-mă-vei cu isop până la şi cu duh stăpânitor mă întăreşte. Când cererea i se îndeplinea întocmai, era foarte alinat şi exclama de câteva ori: «O, cât de trebuincioasă este stropirea aceasta! Cât de prezent devine harul lui Dumnezeu!»”

Dacă atunci când e sănătos creştinul ia dimineaţa anafură şi agheasmă, pentru a se sfinţi, la vreme de boală va simţi binecuvântarea pe care Dumnezeu o trimite prin acestea. Dar dacă atunci când e sănătos creştinul se fereşte de ele, pentru a nu-i fi piedică pentru unele păcate, la vreme de boală nu va avea credinţa că ele îi pot fi de folos.

joi, 20 octombrie 2011

Apa vrem, dar sfintita?

Sufletul inghetat al pacatosului nu simte caldura Duhului. Nu e simpla gheata, e mizerie inghetata. O baie racoritoare ar resuscita sufletul. Dar nu cu orice fel de apa. E nevoie si de sfintenie. De o apa sfintita, care dezgheata mizeria rece. Sufletul simte ca traieste abia acum, cand a scapat de mirosul urat, de praf si de haos. Apa sfintita presupune o convertire a firii umane, a apelor, a naturii; o sacralizare a ceea ce pana atunci a fost doar profan.

Nu exista senzational, ci doar adiere de vant subtire. Nu exista vraja, ci doar minune. Nu exista numai pamant, ci mai ales Cer. Imi place un cuvant al Sfantului Ignatie Briancianinov: "Duhul este slava crestinilor. Unde nu este Duh, acolo nu exista Ortodoxie". Cineva insufleteste totul, Cineva poarta de grija totului, restaureaza, repara, sfinteste, mantuieste, elibereaza. Cineva face diferenta. Undeva se termina neputinta noastra si incepe lucrarea Duhului. Trebuie doar sa avem ochi de vazut.

Duhul Sfant deschide poarta de gheata a inimii, incalzeste sentimentele si purifica. Noi resimtim gust de apa, dar acolo e mai mult decat apa in sfintire. Ce sa facem? Sa ne caim de rautati absurde, sa ascultam, sa privim, sa primim darurile Cerului. Sa nu mai confiscam copiilor bucuria ingereasca. Sa devenim noi copii. Inocenti. Fara grija lui Maine.

Sufletul ramane chip si dupa cadere si poate sa se ridice. Numai sa vrea. Numai sa existe credinta macar cat un sambure. Sufletul se bucura de roadele rugaciunii doar daca a trecut testul statorniciei. Spiritualul descris de sfinti nu este nici o fictiune, nici un loc inaccesibil. Doar sa invocam numele Celui Ce Este si sa abandonam carutul grijilor la marginea Golgotei.

Sufletul neplans nu s-a pocait. Icoana curata nu are sarea lacrimilor. Cartea de rugaciuni imaculata nu a fost citita. Sa folosim aceste mijloace pentru a ajunge la Scop. Chiar daca ele nu vor mai arata noi, sufletul se va innoi, va deveni un Nou Ierusalim. Asa cum cantam, slava Domnului rasare peste sufletul doritor de Dumnezeu.

Pacatosul, in schimb, ajunge la o stare de orbire si dezordine morala. Fara cainta, se indreapta spre Pedeapsa. Nu vrea iertarea, din mandrie. Nu crede in sfintirea apei. Prin rugaciunea celor din jurul lui, sa nadajduim ca Domnul se va milostivi de pacatos si il va indruma pe caile dreptatii.

"Pacatele nespovedite sunt repetate cu usurinta, ca si cum ar fi savarsite intr-un intuneric de nepatruns. Cu hotarare sa urasti pacatul! Tradeaza-l descoperindu-l la spovedanie, si el va fugi de la tine; da-l in vileag ca pe un vrajmas, si vei primi de Sus putere sa te impotrivesti lui, sa il birui". Asa am primit modelul Sfantului Ignatie Briancianinov.

Iubitorul de Hristos nu numai ca va fi mantuit, ci va deveni si templu al Stapanului. Trupul pacatosului este o capiste parasita; nici macar idolii nu mai sunt respectati.

Sufletul sfintit nu ramane indiferent la cuvintele Sf. Grigorie de Nyssa: "Fiecare dintre noi este pictorul propriei sale vieti: sufletul este panza, virtutile sunt culorile, iar Hristos este modelul pe care trebuie sa-L pictam".

Pacatul este doar o boala a vointei. Pacatosul confunda realitatea cu aparenta, certitudinea cu iluzia. Ce ii lipseste pacatosului? Hotararea. Decizia ferma de a renunta total la intuneric si de a deveni fiu al luminii. Vointa nu a nu mai cere in rugaciune lucruri de care nu are absoluta nevoie (Sf. Serafim de Sarov). Puterea de a nu face lucrarea Domnului cu nebagare de seama. Ce ii lipseste pacatosului? Smerenia inimii si dobandirea pacii. Scapare avem, cu siguranta: nu poate satana sa piarda pe om, atata timp cat omul nu inceteaza sa alerge la ajutorul Maicii Domnului.

Psalmul ramane medicamentul. Sufletul se va vindeca si va putea marturisi binefacerile apei sfintite. Psalmul linisteste sufletul. Psalmul pune pe fuga pe demoni si aduce pe ingeri in ajutor (Sf. Vasile cel Mare). Psalmul este glas al Bisericii, psalmul inveseleste sarbatorile, psalmul creeaza tristetea cea dupa Dumnezeu, psalmul scoate lacrima si din inima de piatra, psalmul este lucrul ingerilor, vietuire cereasca, parfum duhovnicesc.

In ziua in care nu te poti bucura, nu deshide pravalia. Pentru zambet te folosesti numai de 16 mushi ai fetei, dar pentru a te incrunta, de 33 (Richard Wurmbrand). Fiecare zi in care nu te bucuri e o zi pierduta. Nu te mai reintalnesti cu ziua aceea.

Marius Matei

miercuri, 5 ianuarie 2011

Cum te ajuta apa sfintita la Boboteaza




Aghiazma mare, sfinţită în ziua de Bobotează, are harul izbăvirii de rele: de boli, de puteri potrivnice, de tulburare sufletească. Află de ce şi mai ales cum îţi poate fi de folos. În fiecare an, în a şasea zi a lunii ianuarie, este prăznui-tă Boboteaza, una dintre cele mai mari sărbători ale creştinilor. Ea precede sărbătoarea Sfântului Ioan, care a săvârşit botezul Mântuitorului Iisus Hristos.

Apa sfinţită în această zi devine un simbol al Iordanului, în care a fost botezat Mântuitorul. Acesta este şi motivul pentru care aghiazma mare, cum mai este ea numită, este mereu limpede şi are puteri deosebite.

Ce este aghiazma mare

În ziua de Bobotează, după liturghie, preotul face o slujbă specială. Vase mari sunt umplute cu apă proaspătă, care va deveni aghiazma mare. Înseşi cuvintele rugăciunii de sfinţire a apei îi arată puterile: „Şi-i dă ei harul izbăvirii şi binecuvântarea Iordanului. Fă-o izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească. Ca toţi cei ce se vor stropi şi vor gusta dintr-însa să o aibă spre ***ăţirea sufletelor şi a trupurilor”.

O parte din apa sfinţită de Bobotează este folosită de preot pentru a stropi credincioşii veniţi la slujba de Bobotează, apoi în timpul botezului copiilor. O altă parte este dată credincioşilor, pentru a le fi de folos tot anul.

Când se foloseşte?

Timp de opt zile de la sfinţire, în fiecare dimineaţă, pe nemâncate, credincioşii iau o gură din apa sfinţită, închinându-se. Bunii creştini ştiu că este mare păcat să bei din aghiazma mare după ce ai mâncat, să o arunci sau să o verşi. După data de 14 ianuarie, apa sfinţită se păstrează la icoană, într-o sticluţă curată, cu un fir de busuioc în ea.

Din ea vor mai gusta la sărbătorile mari, după spovedanie, şi în zilele de post, pentru a-i întări în credinţă. Chiar şi atunci când preotul opreşte un credincios de la împărtăşanie, acesta poate lua aghiazmă şi anafură, dar întotdeauna în această ordine, pentru că aghiazma mare este mai puternică decât anafura.

Aghiazma, izvor de sfinţenie

Apa este un element al biruinţei, purificator şi regenerator. De aceea, prin stropirea cu aghiazmă, casa este ferită de rele. Din vremuri străvechi, se spune chiar că mâncarea sau băutura în care se pune aghiazmă nu se alterează.

De asemenea, când credincioşii au necazuri mari sau simt că se apropie un pericol asupra lor sau a celor dragi, pe lângă rugăciunile rostite cu credinţă , dimineaţa, pe nemâncate, iau puţină apă sfinţită şi dau şi celor din familie. Aceasta îi protejează de toate gândurile rele care vin odată cu greutăţile vieţii.

Aghiazma mică

La fiecare început de lună şi la sărbătoarea Izvorul Tămăduirii, preotul săvârşeşte una dintre cel mai des întâlnite slujbe, aghiazma mică sau sfeştania.

Spre deosebire de aghiazma mare, aceasta se poate lua după anafură şi se poate înmulţi, dar numai prin adăugare în apă proaspătă şi nu peste o aghiazmă de la altă slujbă.

Acela este cu adevărat liber, care trăieşte pentru Hristos. El se află deasupra tuturor nenorocirilor. Dacă el însuşi nu va voi să-şi facă vreun rău, atunci niciodată altul nu va fi în stare să-i facă acest lucru. 

marți, 4 ianuarie 2011

Ajunul Bobotezei, zi de post negru



In unele regiuni, in special in Moldova, crestinii ortodocsi gusta pe nemancate din Agheasma Mare timp de opt zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), pana la 14 ianuarie - odovania praznicului. Se intampla ca cei opriti de la Sfanta Impartasanie, sa primeasca de la duhovnic, binecuvantarea de a lua Agheasma Mare. Insa, trebuie sa fim cu luare aminte la faptul ca Agheasma Mare nu poate inlocui Sfanta Impartasanie.
Alti preoti ii opresc pe credinciosi sa ia Agheasma Mare. In acest sens, Sfantul Sava spune: "acestia nu fac bine pentru ca prin darul lui Dumnezeu s-a dat spre sfintirea lumii si a intregii fapturi... Deci de unde este socotinta acestora pentru ca sa nu guste apa aceasta, deoarece trebuie sa stim ca nu pentru aceasta Apa este necuratia in noi, ci devenim necurati prin lucrurile noastre cele spurcate, iar noi ca sa ne curatim de acestea, bem fara de indoiala aceasta Sfanta Apa."
Cu Agheasma Mare se stropesc casele credinciosilor si locuitorii acestora, in Ajunul Bobotezei. Tot cu ea se stropesc si lucrurile care trebuie binecuvantate sau sfintite, cum ar fi de pilda, la binecuvantarea si sfintirea prapurilor, la sfintirea crucii si a troitelor, a clopotului, a vaselor si vesmintelor liturgice, la sfintirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor si a Sfantului si Marelui Mir.
Slujba de la Agheasma Mare
Daca Agheasma Mica se poate savarsi ori de cate ori credinciosii doresc acest lucru, Agheasma Mare se oficiaza o singura data pe an, pe 6 ianuarie, in ziua Botezului Domnului in Iordan.
In cadrul slujbei de sfintire a apei se citesc trei paremii, toate din prorocia lui Isaia (cap. XXV, 1-10; LV, 1-13 si XII, 3-6), apoi Apostolul (din I Cor. X, 1-4) si Evanghelia (de la Mc. I, 9-12), in care se prezinta in rezumat Botezul Domnului. Dupa ectenia mare se rosteste rugaciunea de sfintire a apei, compusa de Sfantul Sofronie al Ierusalimului, adresata Sfintei Treimi: ("Treime mai presus de fire..."). Preotul slujitor Il invoca de trei ori pe Sfantul Duh pentru sfintirea apei ("Tu Insuti, dar, Iubitorului de oameni Imparate, vino si acum prin pogorarea Sfantului Tau Duh si sfinteste apa aceasta") si binecuvanteaza de fiecare data apa cu mana, afundandu-o crucis in vasele cu apa. Apoi rosteste o noua formula de invocare a Sfantului Duh ("Insuti si acum, Stapane, sfinteste apa aceasta, cu Duhul Tau cel Sfant"), pe care preotul o rosteste tot de trei ori, binecuvantand de fiecare data apa, cu mana crucis.

La finalul slujbei, preotul slujitor afunda de trei ori crucea si busuiocul in apa cantand troparul Praznicului. "In Iordan botezandu-Te Tu Doamne ..."
In casele credinciosilor, agheasma se pastreaza la loc de cinste, in vase curate si dintr-insa se gusta pe nemancate, in zilele de post si ajunare. Potrivit invataturii, "firea apei celei sfinte este ca sa spele si trupul si sufletul, sa-l sfinteasca, sa-l innoiasca si sa-l faca fiu al lui Dumnezeu".
Adrian Cocosila


Arhivă blog

Lista mea de bloguri

Etichete

“Hristos a inviat 1 MARTIE 10 MINUNI ALE LUMII...DESPRE CARE NU STIAI 10 sfaturi pentru barbati 100 POVETE ORTODOXE 42 DE SFATURI PENTRU 100 DE ANI ABECEDARUL VIETII DUHOVNICESC ACATIST DE POCĂINŢĂ (folositor pentru pruncii avortaţi ACATISTE ACATISTUL SF. PROOROC DAVID Adormirea Maicii Domnului AICI GASESTI CANTARI DUHOVNICESTI-LITURGICE AICI GASESTI INTREBARI SI RASPUNSURI AICI GASESTI SFATURI PENTRU SPOVEDANIE AICI GASESTI VIETILE SFINTILOR AICI UN PROGRAM ORTODOX-24 ORE ORTODOXE ALFABETUL... CREŞTINULUI ORTODOX APA SFINTITA Articole Apopei Roxana AU NEVOIE DE AJUTOR Biblia - Cartea vieţii Biblia cea adevărată Biciul lui Dumnezeu Binecuvantare Binecuvântarea părintilor asupra copiilor BISERICI BISERICI TIMISOARA BOBOTEAZA Buna Vestire CANONUL ŞI PRAVILA Care sunt şi ce semnificaţie au veşmintele preotilor Cartea cu cele douăsprezece vineri... Casa sufletului CĂRTI Căsătoria creştinelor ortodoxe cu musulmani - Capcană periculoasă Când trebuie să mergem la Sfânta Biserică? Ce se intampla cu oamenii care mor nespovediti ? CELE 10 PORUNCI CELE SAPTE PĂCATE DE MOARTE Cele trei cete diavolesti CICLUL MENSTRUAL ȘI SLUJBELE BISERICEȘTI CITATE DE INTELEPCIUNE CITATE DIN SFANTA EVANGHELIE Completare la cateheza „O mamă creştin ortodoxă“ Completare la cateheza despre Lumânare COMPORTAREA IN BISERICA Copii si Capcanele iadului CREDINŢA CEA ADEVǍRATǍ CREZUL CRUCEA – semnul iubirii Lui Hristos pentru oameni Crucea Sfantului Andrei CUGETARI SI CITATE ORTODOXE Cum inseala diavolul pe om Cum ne imbracam cand mergem la biserica... CUM SA NE RUGAM CUM SE FACE UN POMELNIC Cum se vede Dumnezeu Cum trebuie sa ne închinăm în biserică CUVANT CATRE CRESTINII ORTODOCSI DESPRE SFANTA TRADITIE CUVÂNT CǍTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE P Ă C A T CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE E G O I S M Cuvânt către creştinii ortodocşi – Spovedania unui monah din Muntele Athos CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE C U L T U L A D V E N T I S T CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE CULTUL BAPTIST Cuvânt către creştinii ortodocşi despre Diferenţele dintre ortodocşi şi catolici CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE POMENILE SI RUGĂ CIUNILE PENTRU CEI ADORMIŢI CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE S F Â N T A B I S E R I C Ă O R T O D O X Ă CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE SMIRNĂ ŞI TĂMÂIE Cuvânt către creştinii ortodocşi despre ZICERI şi contra ZICERI Cuvînt către crestinii Ortodocsi De ce avem pagube în gospodărie? De ce credinţa ortodoxă este cea adevărată ? De ce nu avem bănci în biserică ? DESPRE NECAZURI ŞI SUFERINŢĂ DESPRE CREAŢIONISM ŞI EVOLUŢIONISM DESPRE PĂCATUL BETIEI DESPRE V E Ş N I C I E Despre cinstirea sfintelor moaște DESPRE P R O S T I T U Ţ I E Despre prietenie Despre Rugaciunea - Tatal nostru DESPRE A C U P U N C T U R A DESPRE ACTELE CU CIP DESPRE ARTA SI RELIGIE DESPRE ASCULTARE DESPRE ATEISM DESPRE AVORT DESPRE BETIE Despre blândete Despre Blesteme DESPRE BOALA DESPRE BOALĂ SI SUFERINTĂ Despre bunătate DESPRE C R E D I N Ţ Ă DESPRE CAPCANELE PE CARE NI LE INTINDE TELEVIZORUL DESPRE CINSTIREA SFINŢILOR Despre credinta DESPRE CRUCE CANDELE..ICOANE Despre Denii Despre depresie DESPRE DESFRANARE DESPRE DISCOTECĂ Despre droguri Despre Duhul Sfant DESPRE EGOISM DESPRE EUTANASIE Despre Evolutionism Despre farmece si vrăji DESPRE FĂTĂRNICIE DESPRE FEMEIA CRESTINA DESPRE FERICIRE Despre frică Despre fumat DESPRE GANDURI SI INFRUNTAREA LOR Despre Halloween Despre horoscop . DESPRE INCINERARE DESPRE INGERUL PAZITOR DESPRE INVIDIE SI URA Despre Ispită DESPRE IUBIRE Despre iubirea de aproapele DESPRE JUDECATILE LUI DUMNEZEU DESPRE LACRIMI DESPRE LUMANARI DESPRE MAICA DOMNULUI Despre mama creştin-ortodoxă DESPRE MANDRIE DESPRE MANIE DESPRE MANTUIRE Despre masturbare DESPRE METANII DESPRE MINCIUNA DESPRE MOARTE DESPRE NĂDEJDE Despre O.Z.N.-uri DESPRE OMUL FRUMOS..DAN PURIC Despre Ortodoxie DESPRE P O C Ă I N Ţ Ă DESPRE PACAT DESPRE PARASTASE DESPRE PATIMILE OMULUI Despre păcat DESPRE PLANSURI DESPRE POCAINTA Despre pocăinţă DESPRE POCĂINŢĂ ŞI SPOVEDANIE DESPRE POMELNIC ŞI ACATIST DESPRE POST DESPRE PREOTUL DUHOVNIC Despre Psaltire Despre puterea Sfintei Cruci Despre Răbdare Despre rugăciune DESPRE SARINDARE DESPRE SECTARI DESPRE SFANTA ANAFORĂ DESPRE SFANTA LITURGHIE DESPRE SFANTA TREIME Despre Sfânta Împărtășanie Despre sfintele Pasti DESPRE SFINTENIE SI FARMECE DESPRE SFINTI DESPRE SLAVA DESARTA Despre smerenie DESPRE SUFLET DESPRE TAINA MIRUNGERII DESPRE TALISMAN DESPRE TAMAIE DESPRE VALENTINE’S DAY Despre Vâsc DESPRE VEDENII SI DIAVOLI Despre Vesnicie Despre Virtute Despre vise DESPRE VRAJI DESPRE YOGA ŞI REÎNCARNARE DIN INVATATURILE PARINTELUI IACOB IONESCU Din sfaturile Maicii Siluana Vlad DIN SFATURILE PARINTELUI IOAN DIVERSE Dovada de la IERUSALIM pe care CRESTINISMUL o astepta de 2000 de ani! DRUMUL SUFLETULUI DUPA MOARTE DUCEŢI-VĂ ŞI VĂ ARĂTAŢI PREOŢILOR (Luca 17: 14) Duminica dinaintea inaltarii sfintei cruci Duminica Samaricencei Duminica Sfintei Cruci Dumnezeu nu ne vindecă întotdeauna trupul? DUMNEZEU ŞI OMUL FALSII STAPANI FAMILIA FEMEIA CANANEIANCA FERICIRILE FLORIILE FLORILE LA ICOANE GANDURI PENTRU ZILELE CE VIN Grija fata de suflet(Sfantul Ioan Gura de Aur) HRANA PENTRU SUFLET HRISTOS VINE ATUNCI CAND îI SEMENI! ICOANE FACATOARE DE MINUNI Ieromonahul Savatie Baştovoi Inaltarea Domnului Inăltarea Domnului INĂLTAREA SFINTEI CRUCI INCINERARE SAU INHUMARE Intampinarea Domnului INTERVIURI INTERZIS...FEMEILOR ! Intrarea în Biserică a Maicii Domnului INVATATURI CRESTINE INVATATURI CRESTINE SPUSE DE SFINTII PARINTI INVĂTĂTURĂ DE CREDINTA CRESTIN ORTODOXĂ Ioan Monahul ISTORIOARE DUHOVNICESTI iu Iubim câinele şi uităm pe Dumnezeu??? Izvorul Tămăduirii ÎN FIECARE DUMINICĂ SĂ MERGEM LA SFÂNTA BISERICĂ Înălţarea Domnului Îndemnurile Maicii Pelagheia din Reazan Întrebări şi răspunsuri din credinţa creştin ortodoxă şi din Noul Testament ÎNVĂTĂTURI CORECTE ŞI ÎNVĂŢĂTURI GREŞITE DESPRE SĂRBĂTORI ÎNVĂŢĂTURA DESPRE DUMNEZEU Învăţătură despre icoana Sfintei Treimi Învăţături patristice La ce foloseşte rugăciunea neîncetată? LITURGHIA CATEHUMENILOR Maica Gavrilia Papaiannis MANASTIRI Maxime si cugetari crestine Mândria spirituală MESAJE DIN APOCALIPSA Miercurea Patimilor MILĂ SI MILOSTENIE MILOSTENIE MINUNEA DE LA SFANTUL MORMANT Minunea Taborică MINUNI MINUNI CU IISUS HRISTOS MINUNI DIN ZILELE NOASTRE MIR DE NARD AUTENTIC IN ROMANIA Motive şi simboluri: Ciocanul MUZICA ORTODOXA Nașterea Domnului (Crăciunul) NEINTELEGERILE VIETII...DRUMUL SPRE SINUCIDERE O ISTORIOARA CU O VEDENIE FALSA OAMENI CU CARE NE MANDRIM OBICEIURI DE SFINTELE PASTE ORTODOX PACAT SAU NU? PARACLISUL MAICII DOMNULUI PARASTASELE SI FOLOSUL LOR PARINTELE ARHIMANDRIT JUSTIN PARVU PARINTELE IOSIF TRIPA PARINTELE IUSTIN PARVU Parintele Proclu PAROHIA VIILE TIMISOARA PĂRINTELE ARSENIE PAPACIOC ŞI PROCLU NICĂU DESPRE JUDECAREA PREOŢILOR Părintele Calistrat păzitorul vieţii Pedeapsa Pelerinaj Dobrogea 2018 Pelerinaj Israel 2017 Pentru cei ce nu pot avea copii Pentru scaparea de demoni Pestera Sfantului Grigorie Decapolitul Peştera celor veşnic osândiţi PILDA PILDE PILDE CRESTINE Pilde pentru suflet POEZII Poezii - preot Ioan POEZII CU CAMELIA CRISTEA Poezii cu Eliana Popa Poezii cu Maria Pintecan POEZII CU MOS CRACIUN Poezii cu Preot Ion Predescu Poezii Daniela Poezii de Maria Luca Poezii de Ciabrun Marusia Poezii de COSTEL URSU Poezii de Daniela Florentina Luncan Poezii de Horatiu Stoica Poezii de Mihaela Stoica - Cucoanes Poezii de Preot Sorin Croitoru Poezii de Sf. Ioan Iacob Hozevitul Poezii Horatiu Stoica Poezii pentru Dumnezeu POGORAREA SFANTULUI DUH Poiezii de Traian Dorz POIEZIOARE POMENI SI SARINDARE Pomenirea celor 40 000 de mucenici POMENIREA MORTILOR Povara Crucii POVESTIRI DIN PATERIC POVESTITE DE SFINTI PREOT GEORGE ISTODOR Preot Ilarion Argatu PREOT IOAN PREOTUL DUHOVNIC PREVIZIUNI ALE SFINTILOR PROFETII Prohodul Adormirii Maicii Domnului PROOROCUL MOISE PSALMI. PSIHOLOGIE CRESTINA PUTEREA SFINTEI CRUCI PUTEREA CUVANTULUI PUTEREA RUGACIUNII Răspuns înţelept RUGA LA CEAS DE SEARA : Rugaciune pentru dobandirea de prunci Rugaciune pentru izbavire de boala Rugaciune pentru pogorarea Sfantului Duh RUGACIUNEA DE MULTUMIRE RUGACIUNEA LUMANARILOR APRINSE. Rugaciunea Parintelui Arsenie Boca RUGACIUNI RUGACIUNI LA INTRAREA IN BISERICA Rugăciune Rugăciune pentru bolnavi Rugăciune pentru toti binefăcători si miluitori mei Rugăciunea de dimineaţă Sfântului Grigorie Palama Rugăciunea către Sfântul înger Rugăciunea minții RUGĂCIUNEA PREASFINŢITULUI EREMEI CĂTRE SFÂNTUL MARE MUCENIC PANTELIMON Rugăciuni către domnul nostru Iisus Hristos Rusaliile SAITURI IMPORTANTE Sãptãmâna Patimilor SARBATORI SATANISMUL ÎN MUZICA ROCK Să nu-i mai judecăm pe preoţi!!! Să-i mulţumim lui Dumnezeu pentru toate Săptămâna Patimilor Schimbarea la Față a Domnului nostru Iisus Hristos (6 august) Sclavia modernă SCURTE REGULI PENTRU O VIAŢĂ CUCERNICĂ LA UN CREŞTIN ORTODOX Secta Desancăi Nicolai din Arad SF DIMITRIE sfa Sfantii Petru si Pavel Sfantul Antim Ivireanu Sfantul Antonie Cel Mare SFANTUL MASLU Sfantul Nicolae Sfantul Spiridon Sfantul Teodor Sfantul Valentin SFANTUL VASILE CEL MARE Sfaturi de la Preot Ioan Clopotel SFATURI CATRE CRESTINII ORTODOCSI SFATURI DE LA PARINTELE IOAN Sfaturi de la Preot Ioan SFATURI DESPRE IERTARE SFATURI DUHOVNICESTI Sfaturi duhovniceşti SFATURI ORTODOXE SFATURI PENTRU PARINTI SFATURILE LUI VALERIU POPA Sfântul Gheorghe Sfântul Nectarie Sfinte sărbători Sfintele Paste. SFINTELE TAINE SFINTI Sfintirea uleiului SFINŢII PATRUZECI DE MUCENICI DIN SEVASTIA. SPUSE DE PARINTELE STANILOAIE SPUSE DE SFINTII PARINTI Statornicia în credinţă STATUS DESPRE VIATA Sufletul copilului : sincer şi curat....! SUPERSTITII TAINA NUNTII Taina Sfântului Botez TAINA SFINTEI SPOVEDANII TRADITII TROITA comoară a culturii arhaice româneşti Un preot la "Filmul blestemat" 20 mai 2006 Urare de Anul Nou URCUŞUL DUHOVNICESC .Arhimandritul Teofil Paraian Versuri de Horațiu Stoica VESTIMENTAȚIA FEMEII ÎN BISERICĂ VIATA DUPA MOARTE VINDECARI HARICE BOALA SI MOARTEA Zamislirea Sfantului Ioan Botezatorul ZĂMISLIREA MAICII DOMNULUI DE CĂTRE SFÂNTA ANA

Translate

BIBLIA ORTODOXĂ

PENTRU VIZITATORI


PENTRU CEI CARE AU AJUNS AICI
LE SPUN,, BINE ATI VENIT"

PENTRU CEI CARE AU CITIT
,,SA VA FIE DE FOLOS"

PENTRU CEI CARE COMENTEAZA..
,,SA FIE ELIBERATI"

PENTRU CEI CARE PLEACA..
,,SA FITI BINECUVANTATI"


Cel ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereste; cel ce se smereste, se îmblânzeste; cel blând, pazeste poruncile; cel ce pazeste poruncile se lumineaza; cel luminat se împartaseste de tainele Cuvântului dumnezeiesc. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Postare prezentată

DACĂ DORITI SĂ CONTACTATI ADMINISTRATORUL BLOGULUI

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE... DESPRE MINE balulescu_iliana@yahoo....

Powered By Blogger

Blog de Colaje Ortodoxe

Blog de icoane Ortodoxe...

Sf. Pasti 2024 - 5 Mai

Sf. Pasti 2024 - 5 Mai

Biserica - Casa lui Dumnezeu

BLOG CRESTIN ORTODOX

Blog Maica Domnului

MAICA SILUANA VA RASPUNDE

Ce trebuie sa stie un crestin

Blog Crestin Ortodox

Blog Crestin Ortodox
clik pe poză

PSALMII

Lectură potrivită in vreme de post: psalmii

Powered By Blogger

Totalul afișărilor de pagină