Pagini

marți, 31 ianuarie 2017

INVĂTĂTURA DE CREDINTA CRESTIN ORTODOXĂ

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

41. Ce înseamnă «Apostol»?
Cuvântul «Apostol» înseamnă «trimis». El priveşte în primul
rând pe cei doisprezece Apostoli, care au fost trimişi la propovăduire
de însuşi Domnul nostru Iisus Hristos. Acestia sunt: Petru, Andrei,
Iacob, Ioan, Toma, Bartolomeu, Matei, Iacob al lui Alfeu, Filip,
Iuda fratele lui Iacob, Simon Zilotul şi Iuda Iscarioteanul (Faptele
Apostolilor 1:13). Acesta din urmă, după trădarea şi moartea
Mântuitorului a fost înlocuit cu Matia (Fapte 1:16, 19; I, 23-26).
«Apostol», în înţelesul plin al cuvântului este şi Sfântul Pavel, chemat
în chip minunat pe drumul Damascului. «Apostoli» sunt şi cei

CALEA CEA DREAPTĂ

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...


de Preot Sorin Croitoru

De-ar fi sfântă toată lumea
Ce trăiește pe pământ,
Ce îmi folosește mie,
Dacă nu-s și eu un sfânt?

Căutăm perfecțiunea,
Dar în alții, nu în noi.
Nu vedem cum viața noastră
Se afundă în noroi..

Vai, tristețea ne apasă
Fiindcă.. "lumea merge rău",
Dar nu ne-'ntristează faptul
Că ȘI NOI cădem în hău!

Noi ar trebui să ducem
Un necruțător război
Nu cu patimile lumii,
Ci cu cele-ascunse-'n noi!

Căci dacă trăiesc în lume
Fel și fel de păcătoși,
Lucrul ăsta nu ne-arată
Mai curați și mai frumoși.

Nu te-'ndreptățești pe tine
Când îl tragi pe altu-'n jos,
Ci te curăți de păcate
Când.. lași traiul păcătos!

Dacă Lot cel din Sodoma
S-ar fi pus pe judecat,
De pucioasa cea fierbinte
Nicidecum n-ar fi scăpat.

Noe bocănind la arcă,
N-avea timp de judecat:
Și-a văzut de-a sa credință
Și cu arca s-a salvat.

Cam așa i se cuvine
Și creștinului de-acum:
Să își ducă-'n umilință
Crucea, pe al vieții drum,

Ca furnica să-și adune
Lăzi cu zestre pentru Cer,
Fiind cu-ale sale patimi
Cât se poate de sever..

Dar cu ceilalți să fie
Blând și îngăduitor,
Să îl doară-a lor greșeală
Ca pe-un frate iubitor.

Să nu osândească lumea
Care zace în cel rău.
Să se roage, mai degrabă,
Ăsta este rostul său!

Căci rugându-se în lume
Pentru ale ei căderi,
Va scăpa la Judecată
De-ale iadului dureri.

Va ieși cu iscusință
Din năvodul celui rău,
Va trăi în veșnicie
Sus în Cer, la Tatăl său.
amin

Când tăcerea e un păcat

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...


 Se spune că tăcerea este de aur. Dar nu totdeauna. În anumite împrejurări, tăcerea este păcat; iată câteva exemple, când tăcerea devine păcat:
Când taci la spovedanie şi nu spui păcatele, e păcat.
 Când îţi auzi copiii minţind, blestemând, înjurând, grăind de rău, etc. şi taci şi nu-I mustri, este păcat. Când copiii tăi fac fapte rele şi tu taci, e păcat.
Când semenul tău păcătuieşte şi tu îl vezi sau îi ştii păcatele şi nu-l sfătuieşti de bine şi taci, e păcat. Când nu-ţi înveţi copiii să meargă la Biserică, să se spovedească, să se împărtăşească, să facă fapte bune, să fie respectuoşi, să se roage lui Dumnezeu, tăcerea este un păcat.
 Când nu te rogi lui Dumnezeu pentru părinţii sau copiii tăi, tăcerea este un păcat. 
Când asculţi pe cel ce vorbeşte de rău şi nu-l opreşti, ci taci, este un păcat.Nu uita că ai datoria de a vorbi despre oameni cu Dumnezeu - adică a te ruga pentru ei - cât şi datoria de a vorbi despre Dumnezeu cu oamenii - adică a-i învăţa Credinţa Ortodoxă. Să nu rămâi în nici o zi dator lui Dumnezeu cu Rugăciunea şi nici omului cu cuvântul folositor.
sursa
https://biserica-casaluidumnezeu.blogspot.ro/2012/01/cand-tacerea-e-un-pacat.html


luni, 30 ianuarie 2017

A T E I S M U L

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

       ATEISMUL   ESTE   O   NEBUNIE... CREDINTA    LUI    DUMNEZEU   IN   OM

Auzim vorbindu-se mereu despre CREDINTA OMULUI IN DUMNEZEU, dar am putea vorbi si despre CREDINTA LUI DUMNEZEU IN OM.
Să ne imaginăm Sfatul Sfintei Treimi la Facerea omului, cand Dumnezeu Tatăl a zis: "Să facem om după chipul si asemanarea noastră". Dumnezeu Duhul Sfant a zis: "Da, dar omul acesta va cădea". Dumnezeu Tatăl a zis: "Si tu, Fiule, va trebui să  mori pentru el (luand Trup din Fecioara Maria)". "Să-l facem sau să nu-l facem???" "SA-L FACEM!!!", a zis Dumnezeu Fiul. Iată CREDINTA LUI DUMNEZEU (că va fi OM si ii va aduce slava lui Dumnezeu, fiindcă ateii aduc hula lui Dumnezeu).
Preot Ioan.

                                         In imaginea de mai jos puteti sa vedeti

                                                             SIGLA    ATEIILOR

..A T E U L
"Socotind că mă doboară, mi-a grăit ieri un ateu:
 Fă-mi dovada că există si voi crede-n Dumnezeu!
 Ca să nu-l rănesc mai tare, arma mea a fost la fel:
 Dovedeste-mi ca El nu e, ca sa nu mai cred in El.
Insa, El e pretutindeni, omule cu suflet rau.
Eu ti-L dovedesc cu tine si cu ce e-n jurul tau!
 Daca electricitatea, niciodata nu se vede,
 E vre-o minte luminata, in puterea-i a nu crede?
O, necredinciosi, cu soarta cea mai vitrega si trista,
Dumnezeu e tot asemeni, nu-L vedeti, insa exista!"
 (Vasile Militaru).
 La doua feluri de oameni le-a zis Dumnezeu "nebuni": la cei care "zic ca nu exista Dumnezeu" (Psalm 13:1) si bogatilor carora stomacul le este "dumnezeul" lor (Filipeni 3:9). Daca ai pisa pe un ateu cu dovezile, ca pisalogul in piua boabele si tot nu-l vei desface pe ateu de nebunia sa. "Si acum sa stie-oricine, Ca unde-a intrat talharul, Nu e om care sa creada, Si sa nu primeasca Harul.

Nu-i pacat pe care Domnul, 
Nu si-a pus fagaduinta,
 Numai doua nu se iarta,
 Sinuciderea si Necredinta!"


                                              CELE TREI FELURI DE OAMENI

Blaise Pascal, matematician si fizician francez, spune ca exista doar trei feluri de oameni:
1. Care il slujesc pe Dumnezeu, GASINDU-L. Acestia sunt RATIONALI si FERICITI.

 2. Altii se straduiesc sa-L caute, NEGASINDU-L. Acestia sunt NEFERICITI si RATIONALI.
 3. O alta parte, care traiesc FARA SA-L CAUTE si SA-L GASEASCA.

                                                 Acestia sunt NEBUNI si NEFERICITI.

Si tot Pascal spune: "Daca cel ce crede in Dumnezeu se inseala si dupa moarte nu exista decat tacere si intuneric, El NU VA STI NICIODATA CA S-A INSELAT. Dar daca Dumnezeu exista, cel care se declara ATEU, va suporta o vesnicie eroarea necredintei sale (in osanda iadului).



                                                         IISUS HRISTOS si EUROPA 

Dupa toate cate se vad, Europa nu-l mai vrea pe Iisus Hristos si atunci nici Iisus Hristos nu mai vrea Europa! Spune clar Sfantul Nicolae Velimirovici: "Fara Iisus Hristos Dumnezeu, Europa este cel mai sarac cersetor si cel mai crud talhar al lumii acesteia". Pana in anul 1947 pe dunga banilor de metal din Romania, scria: "Nihil sine Deo", adica, "Nimic fara Dumnezeu". Azi ar trebui sa scrie: "Nihil sine euro". Spune Parintele Ioanichie Balan: "Vrem salvarea tarii? Nu va veni nici de la apus, nici de la rasarit, ci numai de sus. Dar aproape nimeni nu se mai uita in sus. Vreti o inoire a Romaniei? Nu o sa v-o dea nici Bucurestiul, nici americanii, nici rusii. V-o poate da, doar Iisus Hristos, dar fiecare sa-si duca crucea sa, prin jertfa personala. Daca n-o accepti, "Fara de carteala si fara de indoiala" (Filipeni 2:14), esti un spectator, te uiti la film si dupa ce s-a sfarsit filmul, a trecut viata ta, si te cara cineva la mormant".

                                                   Iubiti credinciosi, crestin ortodocsi

 SA DATI TOTUL PENTRU HRISTOS, dar pe HRISTOS, SA NU-L DATI PE ABSOLUT NIMIC DIN LUMEA ACEASTA. Amin
                                                                                                                           Preot Ioan.


      PROFESOARA ATEE

O tanara profesoara cu vadite principii liberale, le spune la micutii sai elevi faptul ca ea este atee... apoi ii intreaba daca si ei sunt atei, iar care sunt sa ridice mana! Copii nestiind ce inseamna cuvantul ateu si ca sa o maguleasca pe profesoara, toti ridicara mainile sus... cu exceptia unei fetite. Profesoara o intreba:
- Tu nu esti atee? - Nu! raspunse fetita - Dar ce esti? - Eu sunt crestin ortodoxa, mama e crestin-ortodoxa, tata e crestin ortodox, la fel si bunicii si strabunicii nostri. - SI DACA MAMA SI TATAL TAU ERAU IDIOTI, TU CE ERAI? intreaba iritata profesoara - ERAM ATEE, ii raspunse zambind fetita.



   Daca n-am avea Credinta,
   Spre Altare sa ne poarte,
 Am fi niste viermi ce-am merge,
   Pe-ntuneric pan-la moarte.

       Vasile Militaru.  

                                                                                                                               Preot Ioan.

sâmbătă, 28 ianuarie 2017

DESPRE SFÂNTA LITURGHIE

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

                                     DESPRE SFÂNTA LITURGHIE

                       CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI 

                                                                  PREOT IOAN
Motto:

Aşa grăieşte Domnul slavei:
În fiecare liturghie,
Eu mă cobor din nou la voi,
Deşi mi-e coasta mea străpunsă,
Şi-mi curge sângele şuvoi.

 Mă răstignesc din nou pe cruce,
 În umbra Sfântului Altar,
 Primiţi-mi Sângele si Trupul,
Să nu vin iarăşi în zadar.


                                                        IUBITI CREDINCIOSI



                              Acest cuvânt,   LITURGHIE,
întrebuinţat astăzi în Biserica şi Teologia Ortodoxă, este de origine greacă şi vine de la cuvintele  LITON=POPOR şi   ERGON=LUCRU, care se referă la activitatea depusă de un slujbaş, în interesul întregului popor .

CE ESTE SFÂNTA LITURGHIE?

Sfânta Liturghie, este cea mai puternică slujbă de pe pământ, şi prin fiecare asemenea slujbă, se înnoieşte jertfa de pe Cruce, prin care, Duhul Sfânt preface darurile de pâine şi vin, în însuşi Trupul şi Sângele lui Hristos. Jertfa de pe Golgota este unică şi irepetabilă: „Căci Iisus Hristos a făcut aceasta, o dată pentru totdeauna, aducându-Se jertfă pe Sine însuşi“ (Evrei 7:27). Dar, pentru ca toate generaţiile viitoare de credincioşi, să se poată împărtăşi din roadele ei binefăcătoare, Mântuitorul ne-a lăsat un mijloc de a o face veşnic prezentă în lume, prin întemeierea jertfei celei noi, care, avea să se aducă de aici înainte pururea în Biserica sa, în locul jertfelor Legii Vechi.

 A FOST PREVESTITĂ ÎNTEMEIEREA SFÂNTEI                                 LITURGHII?

 Da. Întemeierea Sfintei Liturghii a fost prevestită de Mântuitorul, cu mult înainte de patima Sa, şi anume, în cuvântarea ţinută mulţimilor când le-a spus: „Eu sunt pâinea cea vie care s-a pogorât din cer. Cine mânâncă din pâinea aceasta, viu va fi în veci. Iar pâinea pe care Eu o voi da pentru viaţa lumii, este trupul Meu“(Ioan 6:51).

CAND A FOST INSTITUITA ACEASTA SFANTA SLUJBA

Instituirea a avut loc în ajunul morţii Domnului pe cruce, adică joi seara, la Cina cea de Taină, când Iisus a luat pâinea şi mulţumind, a frânt-o şi a dat ucenicilor Săi zicând: LUAŢI, MÂNCAŢI, ACESTA ESTE TRUPUL MEU. ŞI LUÂND APOI PAHARUL ŞI MULŢUMIND, LE-A DAT, ZICÂND: BEŢI DINTRU ACESTA TOŢI. CĂ ACESTA ESTE SÂNGELE MEU AL LEGII CELEI NOI, CARE PENTRU MULŢI SE VARSĂ SPRE IERTAREA PĂCATELOR (Matei 26:26-28). Sfânta Liturghie, se săvârşeşte conform poruncii date de Mântuitorul, Sfinţilor Săi Apostoli: „Aceasta să faceţi spre pomenirea (în amintirea) mea!“ (Luca 22 : 19). Sfânta Liturghie este deci „Jertfa cea de fără de sânge“ şi ea închipuieşte, sub forma văzută a diferitelor ei acte şi ceremonii, întreaga iconomie a mântuirii noastre, de la Naşterea Domnului şi până la Pogorârea Sfântului Duh peste Sfinţii Apostoli. Ni se înfăţişează, am putea spune, ca într-un film religios mai toate faptele şi momentele de seamă din viaţa şi lucrarea de pe pământ a Mântuitorului: întruchiparea şi naşterea Sa, ieşirea la propovăduire, învăţătura şi minunile Lui, răstignirea, patimile şi îngroparea, învierea şi înălţarea la ceruri.

ACEASTA SFANTA SLUJBA SFANTA A MAI AVUT SI ALTE   DENUMIRI ?                                                                     

vineri, 27 ianuarie 2017

ESTE FOARTE BINE

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...


Se spune despre un rege african că avea un prieten foarte bun din copilărie. Acest prieten era creştin şi avea obiceiul ca, indiferent de situaţia în care se afla, bună sau rea, să spună cu seninătate şi fără să se mânie: "Este foarte bine! Aşa e voia Lui Dumnezeu!" Într-o zi, amândoi se aflau la vânătoare. Prietenul încărca şi pregătea armele pentru rege. Dintr-o greşeală, o armă s-a descărcat şi i-a retezat regelui buricul degetului mare. Prietenul regelui, nefiind deloc mişcat de întâmplare, a zis ca de obicei: "Este foarte bine! Aşa e voia Lui Dumnezeu!" Enervat, regele a răspuns: "Nu, nu e bine deloc!" şi a poruncit ca prietenul lui să fie aruncat în închisoare. Peste un an, regele, vânând într-un teritoriu străin, a fost capturat de canibali şi dus în satul lor. L-au legat de un proţap şi se pregăteau să-l "prepare". Pregătindu-se să aprindă focul, unul dintre canibali a observat că regele nu avea buricul degetului mare. Fiind superstiţioşi, aveau ca regulă să nu mănânce pe nimeni care nu era întreg. Prin urmare, l-au eliberat pe rege. La întoarcerea acasă, regele şi-a amintit de întâmplarea de la vânătoare când îşi pierduse degetul şi, cuprins de remuşcări, ordonă să fie eliberat prietenul lui.
- Ai avut dreptate, i-a spus prietenului proaspăt eliberat. A fost foarte bine că mi-ai retezat buricul degetului. Şi a început să-i povestească păţania cu canibalii.
 - Îmi pare foarte rău că te-am trimis la închisoare atâta vreme. A fost urât din partea mea să fac acest lucru.
- Nu, a replicat prietenul, este foarte bine! Aşa a fost voia Lui Dumnezeu!
 - Ce vrei să spui cu asta: Este foarte bine?!? Cum poate fi bine să-ţi trimiţi prietenul la puşcărie un an?
 - Dacă n-aş fi fost în puşcărie, aş fi fost cu tine şi, eu neavând nici un cusur trupesc, mă mâncau sigur canibalii, aşa că... este foarte bine! Aşa a fost voia Lui Dumnezeu!

joi, 26 ianuarie 2017

CĂDEREA LUI ADAM SI A EVEI

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

                                            PLÂNSUL LUI ADAM CEL CĂZUT



Mi-e dor de Tine, Doamne, de maretia Ta,
 De prima mea zidire fara prihana-n ea,
 Mi-e dor de armonia, Creatiei de Sus,
 De prima zi de viata, cand Tu in Rai m-ai pus!

Nu cunosteam durerea, eram nemuritor,
 In Raiul Tau,  o, Tata, eram stapanitor! 
Dar sarpele prin Eva, ispita mi-a adus, 
Si am cazut cu groaza din Raiul cel de Sus.

Pamantul mi-a fost casa si trupul inchisoare, 
Am castigat merinde cu truda si sudoare, 
Am fost strain de tine, am fost pribeag in lume, 
Trait-am tineretea cu visele-mi nebune!

Am socotit ca timpul ce-l am, nu se sfarseste, 

Am socotit ca viata de rele ma fereste,
 Nu am stiut ce-amar si crud este tributul,
 Placerilor ascunse ce imi sapau mormantul!

Nu am stiut ca-n varful placerilor desarte,

 Pandeste-ntunecata si sta vicleana moarte,
 Strigat-am catre Tine, Lumina mea sa fii,
 Sa ma ridici din bezna, sa-mi faci din noapte zi.

Intorsu-m-am la Tine, eu, fiul ratacit,
Ce Sfanta-Ti mostenire in van am risipit, 

Sa schimbi Tu, a mea zdreanta in haina de lumina, 
Si sa m-asezi iar, Doamne, in Sfanta Ta Gradina!

Preot Ioan.



miercuri, 25 ianuarie 2017

RUGĂ

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...


Căzut in păcat,
Incerc să mă ridic,
Să ajung pe Cale,
Dar merg prea agale

Si nu pot veni pasii mei spre tine,
Trupul ma retine.
Căci Tu stii să ierti pe cel care rabdă
Iertarea se primeste izgonind purtarea,

Ce ne-ai poruncit-o a o implinii,
De vrem sa trăim,
Vesnici ca să fim,
Ca la inceput,, cand eram doar lut.

Noi ne-am rătăcit
Si n-am mai văzut binele făcut,
Cand Tu ne-ai născut.
Pune, Te rog, frau gurii noastre proaste

 Si culoare vie,
Picurată toată pe faptura noastră,
Incă mult uitată.
Si ridică ceata,

Dimineata...
Soare să răsară,
Focul să-l aprindă
Si să nu se stingă,

Ci să incălzească,
Chiar să il topească.
Dragostea să vină,
Ca să ne iubim.

Asa să primim
Si să dăruim,
Ca să-Ti multumim.
Amin!

Martie, 07.2010
LDF

FARFURIILE ZBURĂTOARE

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...


                                                    O.Z.N-urile, MARE MINCIUNĂ! 

Abandonand credinta in Iisus Hristos, oamenii foarte slabi in credinta isi cauta "Mantuitori" printre extraterestri. "Sa nu tratam cu usurinta fenomenul O.Z.N. 
A ne juca cu el este ca si cum ne-am juca cu magia neagra. Acest fenomen ii seduce pe nevrotici, pe creduli, pe imaturi si pe cei necredinciosi si poate duce la schizofrenie paranoica, demonomanie sau chiar la sinucidere. 
Cea mai usoara curiozitate la adresa fenomenului O.Z.N. se poate transforma intr-o OBSESIE DISTRUCTIVA" (John Lee - O.Z.N. - Operatiunea Calul Troian).
 Aparitiile O.Z.N.-urilor sunt fenomene diavolesti, vechi de cand lumea: "Insusi Satana se preface in inger al luminii" (2 Corinteni 11:14)

    Intrebare: Daca planeta noastra a fost vizitata de extraterestrii inainte de Intruparea lui Hristos, de ce n-au venit sa se inchine Lui asa cum au venit magii de la rasarit? N-au venit pentru ca pe draci ii arde puterea dumnezeiasca. Sa nu uitati ca: Nestiinta, Uitarea si Ignoranta, sunt 3 uriasi care ne duc in Iad.

In imaginea de mai jos un asa zis extraterestru, sau "omulet verde"...




                                                 
           Intr-o duminica, la predica, vrednicul de pomenire, mare duhovnic si mare predicator, parintele Constantin Galeriu le zis celor o mana de credinciosi veniti la slujbă: „Oameni buni, rugati-va pentru mine ca mi-a aparut dracul si mi-a spus ca sambata la sase dupa amiaza, se arată la noi in Biserica“
Credinciosii au zis: „Bine Parinte“ si s-au dus acasa si au raspandit vestea in tot orasul. Si sambata, pe la patru si jumatate, a inceput sa apara lume muuulta in jurul Sfintei Biserici. Intai babutele, dupa aceea copiii, mai la spate asa si oameni mai seriosi, sa vada si ei ce dracovenie o mai fi si asta. Si stau, si stau, si așteapta si dupa multa tensiune, la ora sase se face o liniste totala. Ici acolo cate un tipat, ca a lesinat cineva. Se face sase si cinci, sase si zece, sase si un sfert…
 In sfarsit, apare Parintele in usa Bisericii si zice: „FRATILOR, DRACU-I TOT DRAC, N-AI CE SA-I FACI! FIIND TATAL MINCIUNII, IAR NE-A MINTIT!
Dar ma uit la voi si ma intreb: Daca pentru necuratul ati venit atat de multi, dar pentru Dumnezeu, nici macar pe jumatate nu puteti veni la Biserica???".

Iubiti credinciosi, cred ca daca le-as spune in predica credindiciosilor (asemenea Sfantului Parinte Galeriu) ca am fost anuntat ca va ateriza un O.Z.N, adica o Farfurie zburatoare din care vor cobori extraterestri in curtea Sfintei Biserici, intr-o anumita zi si daca s-ar raspandi vestea in oras, cred ca extraordinar de multi oameni ar veni sa vada Farfurfuria si "omuletii verzi", dar, daca i-as anunta ca vor fi aduse Moaste ale unor Sfinti, ar veni doar "o mana de oameni!" 

DUMNEZEU SA NE IERTE PE TOTI! Amin si Aliluia!
Preot Ioan.


luni, 23 ianuarie 2017

RUGĂCIUNI si BINECUVANTARE

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...


Iisuse Hristoase, Lumina cea adevarata, Care luminezi si sfintesti pe tot omul ce vine in lume, sa se insemneze peste noi lumina fetei Tale, ca intr-insa sa vedem lumina cea neinserata. Indrepteaza pasii nostri spre lucrarea poruncilor Tale, pentru rugaciunile Preacuratei Maicii Tale si a tuturor Sfintilor Tai. Amin.
Aparatoare Doamna, pentru biruinta multumiri, izbavindu-ne din nevoi aducem tie, Nascatoare de Dumnezeu, noi, robii tai. Ci ca ceea ce ai stapanire nebiruita, izbaveste-ne din toate nevoile, ca sa strigam tie: Bucura-te, Mireasa pururea Fecioara.
Plinirea Legii si a proorocilor Tu insuti fiind, Hristoase Dumnezeul nostru, Cel ce ai plinit toata randuiala parinteasca, umple de bucurie si de veselie inimile noastre, totdeauna, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze in toata ziua si in tot lucrul tau. Amin si Aliluia!


                                                                                                                                                Preot Ioan.

BINECUVANTARE

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...


Azi, il rog pe DUMNEZEU să-ti dea ochi cu care sa vezi numai ceea ce este frumos in oameni, adică partea cea bună din ei.
Azi, il rog pe DUMNEZEU să-ti dea o inima care să ierte si cele mai mici greseli.
Azi, il rog pe DUMNEZEU să-ti dea un suflet care să nu-si piardă niciodată credinta.
Azi, il rog pe DUMNEZEU să-ti dea multa bucurie si lumina in sufletul tău.
Azi, chiar de nu vei fi un FAR, ci doar o CANDELĂ, iti ajunge. Si chiar de nu vei fi nici macar o CANDELĂ, ci un opait mic, tot iti ajunge, fiindcă important este sa te străduiesti să aprinzi lumina in sufletele celor din jurul tău. Amin!
                                                                                                                            Preot Ioan.

duminică, 22 ianuarie 2017

Mare este Dumnezeu!

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...


Spun bătrânii că pe vremuri, în ce ţară nu mai ştiu,
Ar fi locuit odată, un creştin giuvaergiu,
Care-n orişice-ntâmplare, şi la bine şi la rău,
El zicea întotdeauna: „Mare este Dumnezeu!”

Peste ţara-aceea însă, crud, cu sufletul hapsân,
Împărat din întâmplare, era tocmai un păgân.
Care auzind, păgânul, de creştin c-aduce slavă,
Începu să-i poarte-n suflet, ură crâncenă, grozavă.

Şi-ntr-o zi-l chemă la sine şi cu gânduri de mişel
Din împărătescu-i deget scoase un frumos inel,
Şi-arătându-l cu-ngânfare făcătorului de cruci
I-a fost zis: „Să-l iei, să-l cureţi şi-n trei zile să-l aduci!”

„Am să-l curăţ, împărate”, zise iute omul meu,
Fără a uita să zică: „Mare este Dumnezeu!
Sub cuvânt că vrea să pună în cutia lui, inelul,
Împăratul s-a dus iute într-o cameră, mişelul

Şi scoţându-i piatra scumpă, ce orbea jucată-n zare,
A deschis apoi fereastra şi-a zvârlit-o, jos în mare.
I-a fost dat apoi cutia, cu inelul de preţ greu
Şi i-a zis: „O să se vadă cât de mare-i Dumnezeu!”

Omul a luat cutia şi ajuns la el acasă
A lăsat cutia-nchisă şi s-a aşezat la masă.
Apoi şi-a văzut de treabă cum ştia să-şi vadă el,
Fără să se mai gândească la minunea de inel.

Dar a treia zi luându-l ca să-l şteargă
Văzu că piatra lipseşte şi-l cuprinse jale largă.
Plânse mult. Pe urmă zise: „Mare este Dumnezeu!
Dar când va afla-mpăratul, oare ce m-oi face eu?”

În aceeaşi clipă însă, intră baba lui bătrână,
Cu o piatră orbitoare, în uscata ei de mână:
„Ia te uită”, zise dânsa, „Tăind peştele pe vatră
Ca să fac de prânz o ciorbă, am găsit această piatră!”

„Ah!”, a suspinat bătrânul, „nu degeaba tot spun eu
La tot pasul şi-n tot locul: „Mare este Dumnezeu!”
Piatra ce-ai găsit-o-n peşte, este cu adevărat,
A inelului pe care l-am luat de la-mpărat”.

Curăţând apoi inelul, puse piatra-n locul ei
Şi s-a dus la împăratul, glăsuindu-i cu temei:
„Împărate-aduc inelul, ruginise tare rău,
Dar l-am curăţat oglindă: Mare este Dumnezeu!”

„Cum putuşi a-i găsi piatra” împăratul zise tare,
„Când a fost de mine scoasă şi pe loc zvârlită-n mare?”
Povestind giuvaergiul tot ce el avea de spus,
Zise iar smerita vorbă, ridicând privirea-n sus:
„Mare este Dumnezeu! Slavă Lui şi-n veci Amin!”

Şi-auzind aceasta, împăratul ce păgân s-a făcut şi el creştin.

(Poet creştin anonim)

sâmbătă, 21 ianuarie 2017

Despre Evolutionism

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE



                                               CREȘTINII ORTODOCSI,
                                          CREATIONISMULUI ii spun: DA!
                                         EVOLUTIONISMULUI ii spun: NU!




                                                     MAIMUTA OFENSATA

"O data o maimuta din evul anecdotic,
 Venind la sfat pe creanga de arbore exotic,
A zis: Atentie! Sunt foarte ofensata...
Circula-n lume vorba, deloc adevarata,
Ca omul ar descinde din buna noastra rasa,
Insasi ideea asta imi pare odioasa,
Ati pomenit vreodata divorturi printre noi,
Copii lasati pe drumuri sau imnuri de razboi?
Cine-a vazut in hoarda la noi bolnavi mintali,
Drogati, lacomi de carnuri si homosexuali,
Escroci, banditi, gherile sau vreo tutungerie?
In neamul nostru nobil nu vezi asa prostie.
Noi nu avem mafii crude in stirpea noastr-aleasa,
Nici teroristi, manele, nici luptele de clasa!
 Cat am batut eu jungla, scuzati, n-am observat.
 In obstea de maimute, cocotier privat,
Nici garduri si nici paznici, nici pui murind de foame.
Sau omorati in taina de asa-zise "mame"?
Nu veti vedea vreodata cat soarele si luna.
O minte de maimuta dospind in ea minciuna!
 Chiar de as fi silita de vreun laborator,
N-as deveni port-bata si nici informator.
Si iata inca una din lumea cea de jos:
 La noi nu se intalneste razboi religios.
Nici "sfinte inchizitii", nici libertate-n lanturi,
Nici chefuri dupa care sa ne culcam in santuri.
 Si nici o indoiala ce duce la ateism,
Nici ordini materiale, nici materialism?
E adevarat ca omul a coborat ca soi,
 Dar sa fim rezonabili: n-a coborat din noi".




                                     CUVANT  DE  INVATATURA  DESPRE EVOLUTIONISM
                   
     
Evolutionismul, este o conceptie filozofica care nu ne poate explica modul cum a fost creata lumea. Referitor la erezia evolutionista, conform careia omul provine din maimuta, Sfantul Paisie Aghioritul spune: "Daca te gandesti ca Iisus Hristos s-a nascut din om, din Maica Domnului! Adica, stramosul lui Hristos a fost maimută ? Ce blasfemie! Si nu isi dau seama ca spun blasfemii!". Analizand cu atentie lucrarea lui Darwin: "Originea speciilor", nicaieri nu scrie ca omul se trage din maimuta.                 Daca noi oamenii n-am fi creati de Dumnezeu si ne-am trage din maimuta, n-ar mai trebui sa spunem: "Tatal nostru, care esti in ceruri", ci sa ne rugam stramosului nostru din copac: "Tatal maimuta". 
Ce frumos spune Sfantul Parinte Arsenie Boca: "Omul nu se trage din maimuta, este creat de Dumnezeu, insa va ajunge ca o maimuta". Iar Voltaire, referitor faptul ca omul este rodul CREATIEI (lui Dumnezeu), si nu un produs al evolutionismului (cum ca s-ar trage din maimuta), zice asa:

     "Universul mă incurcă si nu pot gandi măcar, Că poate exita, ceasul fără ceasornicar!"

         
                                                                                                                                                       Preot Ioan.

vineri, 20 ianuarie 2017

Despre mânie

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

              Ce spun Sfinţii Părinţi şi filosofii despre mânie


           ► Sfântul Vasile cel Mare spune: „Mânia desfigurează pe om.
Tot trupul i se umflă, venele la fel, vocea îi devine aspră... Când
mânia ajunge la culme, el nu mai cruţă pe nimeni. Dacă un singur
om arată astfel la mânie, ce va fi cu doi sau mai mulţi mânioşi?“.
           ► Sfântul Ioan Scărarul zice: „Mâniosul este un epileptic
sufletesc“.
          ► Sfântul Efrem Sirul spune: „Cel mai bine este să curmi
mânia cu un zâmbet“.
          ► Sfântul Ioan Cassian zice: „Mânia orbeşte ochii sufletului,
nelăsându-l să vadă Soarele Dreptăţii“.
          ► În Patericul egiptean scrie: „Un cuvânt aspru îi înrăieşte şi
pe cei mai buni, pe când un cuvânt bun aduce folos tuturor“.
         ► Sfântul Ioan Gură de Aur spune că: „Mânia vine din
necredinţă.
         ► Sfântul Efrem Sirul spune: „Cumpliţi sunt şerpii şi
vasiliscul, dar cu mult mai cumplită este mânia“.
        ► Casiodor zice: „Mânia este mama tuturor relelor“.
        ► „Mânia este stricarea tuturor virtuţilor“ (Homer).
        ► „La omul înţelept mânia moare repede“ (Seneca).
        ► „Mânia este dovada neputinţei“ (Proverb arab).
        ► „Piatra este grea şi nisipul cu anevoie de ridicat; însă mânia
nebunului este mai grea decât amândouă(Pilde 27:3).
        ► „Mânia este tulburarea sufletului printr-o pornire a sângelui
care vine din inimă, din voinţa de a se răzbuna“ (Aristotel).
        ► „Cel raţional şi drept vede pe cel mânios, dar mâniosul nu-l
vede pe cel drept“ (Socrate).
        ► „Tu trebuie să fii zăbavnic la mânie , grabnic la milostenie,
tare în nenorocire şi priceput în prosperitate“ (Tulio).
        ► „Mânia împiedică sufletul, încât nu mai poate să cunoască
adevărul. Nu te mânia fără pricină(Cato).
        ► „Gândeşte-te că şi tu şi acela care te insultă, într-o zi sau
alta, veţi sta cu mâinile pe piept şi cu lumânările la cap“ (Garabet
Ibrăileanu).
       ► „Mai uşor este să alungi mânia când simţi că vine, decât să o
stăpâneşti după ce a venit“ (Francisc de Sales).
       ► „Cel care se mânie uşor, repede va alerga să săvârşească
rele“ (Un înţelept).

          Patima mâniei se poate asemăna cu mânia ursului care
          mănâncă miere cu mare plăcere. Voind să scoată mierea din
          stup, albinele îl împung în ochi. Ursul lasă mierea şi aşteaptă
         albina ca să o ucidă. Apoi vine altă albină şi iarăşi îl înţeapă. El
         lasă prima albină şi aleargă după a doua. Şi mânia este atât de
        mare, încât dacă l-ar muşca mii de albine, el ar vrea să se
        răzbune pe toate. Şi fiindcă lasă pe una pentru alta, nu se

        răzbună pe niciuna.