... PRIMEȘTE CEEA CE-ȚI TRIMITE DUMNEZEU, CU MUȚUMIRE ȘI CU SENINĂTATE! ...

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

   🙏 Bucuria mea, Epictet spune așa: "Să ne gândim la Dumnezeu, mai des decât respirăm!" Iar Sfântul Părinte, Teofan Zăvorâtul, ne îndeamnă ca: "De-a lungul întregii zile, să strigăm cât mai des spre Domnul, cu fraze scurte, potrivit nevoii sufletului și împrejurărilor în care ne aflăm".

 Cum nu este zi fără să facem păcate așa să nu fie zi fără rugăciune. Mergând pe drum, să zici: Iisuse, Iisuse, iartă-mă, Iisuse! Miluieşte-mă, Maica Luminii! Să-L strigăm pe Domnul, însă cu smerenie, fiindcă, după cuvântul Sfântului Părinte, Arsenie Boca: "Celui smerit nimic nu-i poate sta împotrivă: nici lucrurile, nici oamenii şi nici dracii. Înaintea lui Dumnezeu adevărata virtute e smerenia care tămăduieşte, curăţă, apără şi întoarce toate spre pace". 

Despre Sfânta Cruce, Sfântul Părinte, Dumitru I. Staniloae, ne spune așa: "Crucea lui Hristos devine mijlocul plin de putere care învinge păcatul și moartea și ne mântuiește. Numai prin cruce se ajunge la Dumnezeu, la viața eternă". De aceea Sfântul Părinte, Macarie Egipteanul, ne îndeamnă așa: "Primește ceea ce-ți trimite Dumnezeu, cu mulțumire și cu seninătate; cu sentimentul mângâierii să nu te mândrești, iar în necazuri să nu deznădăjduiești".

 Despre nădejde, Sfântul Părinte Efrem Filotheiul, spune așa: Nu te mâhni, copilul meu, nu deznădăjdui, nu-ţi pierde curajul. Indiferent ce-ţi şopteşte diavolul în minte, e o minciună, o înşelăciune. Să nu-l crezi deloc! El se bucură atunci când vede că oamenii îl cred şi se amărăsc.

 Pe de altă parte, el se întristează grozav când aceştia nu-l cred şi rămân în pace!"

   "Spune-mi, Doamne, ce e omul?

   Omul este trup și suflet. 

   Spune-mi, Doamne, ce e sufletul?

   Sufletul e o scânteie,   

   Din a Domnului Putere,

   Sufletul e o suflare, 

   După a Lui asemănare. 

   Spune-mi, Doamne, ce e trupul?

   Trupul e pământ, cenușă. 

   A viermilor mâncărușă.

   Trup și suflet laolaltă 

   Vor merge la judecată

   Să-și ia plata, după faptă".

                    Amin!

    O, Preabunule Doamne, izbăveşte-ne pe noi de păcat! O, Milostive Doamne, deschide ochii noștri spre calea mântuirii!

                                                                                                                   Amin și Aliluia!

                                                                                                    🙏 HRISTOS A ÎNVIAT!

                                                                                                                Preot Ioan 🛎️.

... DUREREA CELOR CE NU POT IUBI ...

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

        

Bucuria mea, minunat, adevarat si Duhul Sfant inspirat este cuvantul de invatatura al Sfantului Parinte,

 Constantin Galeriu: "Nevoia profunda a fiintei si existentei noastre este nevoia de dialog, de comuniune, mai ales cu Cel ce este punctul de sprijin absolut. 

Ori, ce inseamna infernul? Dostoievski il intelege drept: „DUREREA CELOR CE NU POT IUBI”. 

Sfantul Parinte, Isaac Sirul zice: “Sa nu va inchipuiti ca in iad Dumnezeu nu iubeste, dar iubirea lucreaza in diferite chipuri” – intre noi fie vorba, eu cred ca oamenii care vorbesc cel mai mult despre iubire, tocmai aceia nu o inteleg. Foarte putini inteleg ce inseamna ea, in firea ei divina! Sfantului Isaac, zice: “Si-n iad este iubire, dar iubirea in cei care iubesc lucreaza in duhul comuniunii; iar in cei care nu iubesc, ea arde ca flacara”. Vorbind despre asemenea flacari ale iubirii, zicala romaneasca confirma spusele Sfantului: „Razbunarea cea mai mare este cand dusmanul tau e silit a recunoaste, ca esti bun si el e rau”. 

Așa, pe cineva poate sa il arda chiar dragostea unui prieten, incat sa nu o suporte; aceasta se petrece tot din pricina acestui mister. Ganditi-va fie la fratele cel mare din Parabola Fiului risipitor, fie la fariseul din Pilda vamesului si a fariseului, si veti observa ca acești oameni erau drepti si se considerau drepti, ca si cei trei prieteni ai lui Iov. Aici se dezvaluie cum chipurile acestea de oameni cad, fiecare în felul lui”. Minunat graieste Sfantul Parinte, Porfirie Kavsokalivitul: “Iubiti-L pe Hristos si nu ravniti nimic decat dragostea Lui. Toate cele frumoase sunt in Hristos. Departe de Hristos, nu este decat mahnire, melancolie, furie, suparare, amintiri ale loviturilor vietii, ale presiunilor și greutatilor de tot felul”.

 Sfantul Parinte, Arsenie Boca, ne spune asa: “Si bun este Dumnezeu, fiindca, te iarta de toate datoriile tale, dar numai daca ierti si tu din inima greselile fratilor tai. Daca tu nu ierti, nici Dumnezeu nu te iarta. Si trebuie sa iertam la nesfarsit, pe toti, din toata inima.“

 Asadar: “De voiesti sa-ti fie bine, sufletu-n odihna sus, Leapada-te-acum de sine-ti si ia Crucea Lui Iisus! Pune-o tu cu umilinta, peste trupul pacatos, Hotarat prin suferinta, credincios in neputinta, Si-l urmeaza pe Hristos!”

Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze. 

                                                                                            Amin si Aliluia!
                                                                                            Preot Ioan .

SMERENIA și DRAGOSTEA

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...



   Bucuria mea, am putea spune că, cele două virtuți, SMERENIA și DRAGOSTEA, sunt nedespărțite ca Soarele de lumină și ca focul de căldură. Dragostea față de Dumnezeu, cuprinde pe om cu totul, pentru că suntem datori să iubim pe Dumnezeu din toată inima, din tot sufletul, din toată puterea și din tot cugetul nostru. La dragostea către aproapele, Dumnezeu a pus o asemănare, zicând: "Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți!" Iată cum, dragostea de aproapele este împreunată cu smerenia, fiindcă, vrând nevrând, când iubești pe aproapele tău după porunca lui Dumnezeu, orice vei face pentru tine, tot aceea vei face și pentru aproapele tău. Când iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți, MÂNDRIA NU nu GĂSEȘTE NICI-UN LOC ÎN TINE! Iisus Hristos, ne îndeamnă așa: "Învățați-vă de la Mine că sunt blând și smerit cu inima" (Matei 11:29). 

Dacă ne vom întreba: De unde această mare și neînțeleasă taină a smereniei Sale? Răspunsul este: NUMAI DIN DRAGOSTE! Așa ne spune și Sfântul Evanghelist Ioan: "Că Dumnezeu așa a iubit lumea, încât a dat pe Fiul Său, Unul Născut, pentru ca oricine va crede într-Însul să nu piară, ci să aibă viață veșnică". (Ioan 3:16). Domnul Iisus Hristos, ne-a spus: "Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca viața lui să-și pună pentru prieteni" (Ioan 15:13). Dar, Iisus Hristos, a arătat pentru noi o dragoste mai mare și decât aceasta, fiindcă, atunci când a murit pentru noi, nu eram prietenii Săi, ci vrăjmași Săi, nu eram drepți, ci eram păcătoși! Iată, câtă legătura are dragostea cu smerenia. Cu cât este mai mare mare dragostea, cu atât este mai adâncă este smerenia. Așadar, niciodată nu se află dragoste fără smerenie și nici smerenie fără dragoste. 

Pentru aceasta, nu avem numai pilda Mântuitorului Hristos, ci la toți Sfinții, vedem nedespărțite smerenia și dragostea. Dacă s-ar afla dragostea și smerenia în inimile tuturor oamenilor, atunci ar înceta ura, ar fugi invidia, ar pieri minciuna, ar lipsi vicleșugul, cleveteala, zavistia, nu ar mai exista crime, ceartă... Atunci ar fi pace în lume, adevărul prin orașe, dreptatea la vânzări, evlavie în Sfânta Biserică Creștin Ortodoxă, atunci pământul s-ar face Rai și lumea Cer, iar oamenii pământești ar fi Îngeri cerești! Fără smerenie, toate faptele noastre sunt nefolositoare, de aceea să-i cerem lui Dumnezeu să ne dea cele două aripi ale sufletelor noastre: SMERENIA și DRAGOSTEA și atunci sufletele noastre vor zbura ca un porumbel să se odihnească, în Lumina cea neînserată, în bucuria cea negrăită, în Împărăția lui Dumnezeu, Căruia i se cuvine toată slava, cinstea și închinăciunea, acum și pururea și în vecii vecilor.

                                                                                           Amin și Aliluia!
                                                                                           Preot Ioan .

Postul mai aspru din Miercurea Mare

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

Postul mai aspru din Miercurea Mare nu este doar o rânduială alimentară, ci o chemare profundă la pocăință, la trezire și la conștientizarea unuia dintre cele mai dureroase momente din istoria mântuirii: trădarea lui Hristos.


În această zi, Biserica ne pune înainte două imagini puternice: pe de o parte, Iuda Iscarioteanul, care Îl vinde pe Domnul pentru treizeci de arginți, iar pe de altă parte, femeia păcătoasă care aduce mir de mare preț și Îl unge cu lacrimi și iubire. Aceste două chipuri opuse devin oglinda sufletului omenesc: trădare sau pocăință, iubire de sine sau dăruire totală.


🥀 Postul aspru din această zi simbolizează întristarea Bisericii pentru căderea lui Iuda. Este ca o tăcere adâncă a sufletului, o durere trăită în interior. Nu este doar despre a nu mânca anumite alimente, ci despre a simți, măcar puțin, gravitatea păcatului și consecințele lui. Prin post, omul își amintește că păcatul nu este ceva ușor, ci o rupere de Dumnezeu.


🕯️ În același timp, postul devine o formă de curățire. Așa cum femeia păcătoasă a adus mir curat și scump, tot așa și credinciosul este chemat să aducă o inimă curată. Renunțarea la mâncare este doar începutul – adevăratul post este renunțarea la răutate, la mândrie, la judecată și la nepăsare.


⚖️ Mai profund, postul din Miercurea Mare este un act de alegere. Alegem să nu fim ca Iuda, care a pus preț pe bani mai mult decât pe iubire. Alegem să fim ca femeia păcătoasă, care a pus totul la picioarele lui Hristos. Prin post, spunem: „Doamne, nu vreau să Te mai trădez prin viața mea.”


💔 Este și o zi de tăcere lăuntrică. În tradiția creștină, această zi este trăită cu mai multă sobrietate, fără distracții, fără risipire. Este ca o oprire din alergarea vieții, un moment în care sufletul se uită în sine și recunoaște unde a greșit.


✨ În esență, postul mai aspru din Miercurea Mare nu este o obligație, ci o invitație:
– la pocăință sinceră
– la schimbare
– la apropiere reală de Dumnezeu


🙏 Pentru că nu postul în sine mântuiește… ci inima care se schimbă prin el.

... NU VA TEMETI

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

                               


... Bucuria mea, Sfantul Parinte, Arsenie Boca, unul din “stalpii ortodoxiei” din tara noastra zice asa: "Din buze multi il urmeaza pe Domnul, dar cand sa treaca prin moartea de pe cruce - desavarsita lepadare de sine - multi se dau inapoi”. Sfantul Parinte, Ioan Gura de Aur, ne indeamna asa: "Nu va rusinati de Cruce, ca nu cumva si Hristos sa se rusineze de voi. “Nu numai cu mana trebuie sa facem semnul Crucii, ci trebuie sa-i adaugam predarea noastra si o credinta profunda. Faceti-o astfel pe faţa si pe inima voastra si diavolul va fi biruit, pentru ca in cruce este sabia care l-a strapuns si pumnalul care l‑a ranit mortal. Voi, mamelor, invatati pe copiii vostri sa-si insemne fruntea cu crucea, iar mai inainte de a pricepe ei, insemnati-le voi cu mana voastra acest semn Sfant”. Sfantul Apostol Pavel, ne spune clar in Biblie: "Caci cuvantul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mantuim, este Puterea lui Dumnezeu” (1 Corinteni 1:18). Si tot el zice: "Iar mie sa nu-mi fie a ma lauda, fara numai in Crucea Domnului nostru Iisus Hristos” (Galateni 6:14). Sfantul Parinte, Ghelasie Tepes, ne-a lasat acest cuvant de invatatura: “NU VA TEMETI! Faceti-va Sfanta Cruce, pecetluiti-va cu puterea Lui Hristos! Intoarceti-va la Dumnezeu!" Si acum iata dialogul dintre un crestin ortodox si diavolul: Diavolul: - Sa incheiem un pact. Crestinul ortodox: Nu. Nu incheiem nici-un pact, fiindca, scris este: “Ce însotire are dreptatea cu faradelegea? Sau ce impartasire are lumina cu intunericul? Si ce invoire este intre Hristos si Veliar sau ce parte are un credincios cu un necredincios?” (2 Corinteni 6:14-15). Diavolul: – Atunci hai sa semnam un document prin care recunoaştem si tu, si eu ca doi plus doi fac patru. Crestinul ortodox: - Nu. Nu semnez nici-un document. Cand am fost botezat, un preot crestin ortodox mi-a semnat “Certificatul de Botez”. Diavolul: - De ce? Nu admiti ca doi si cu doi fac patru? De ce n-ai subscrie la un adevăr de netăgăduit? Credinciosul crestin ortodox: Esti viclean si “tatal minciunii” si de aceea, nu-mi pun semnătura alaturi de a ta nici pentru a recunoaste ca exista Dumnezeu.

 
Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze, bucuria mea! Amin si Aliluia!
                                                                                        Preot Ioan .

SMERENIA