MOSII DE VARA...Rusaliile

         La 50 de zile după Paşte, creştinii ortodocşi serbează Rusaliile, o sărbătoare populară care se suprapune şi cu un moment religios – Pogorîrea Sfîntului Duh.

Reprezentări mitice feminine, Rusaliile sînt femei fabuloase, fiicele lui Rusalim Împărat, şi spirite malefice. Ielele, aşa cum li se mai spune, sînt spirite rebele ale morţilor, care, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare şi au petrecut Paştele cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în lăcaşurile lor pămîntene şi încep să facă necazuri oamenilor. Spre deosebire de strigoii morţii, care apar şi fac necazuri oamenilor în anotimpul frigoros, Ielele se întîlnesc vara. Potrivit tradiţiei, Ielele sînt fecioare frumoase, îmbrăcate în alb, fecioare bătrîne, spirite sau duhuri rele şi locuiesc prin păduri neumblate şi neatinse de om, prin văzduh ori prin ostroave pustii. Rusaliile sînt mereu însoţite de lăutari, dansează mereu şi întind mese pe iarbă. Petrec şi dansează mirific, însă muritorii nu au voie să le vadă. Dacă sînt zărite de un muritor sau dacă, din greşeală, cineva calcă pe locul pe care au dansat (unde iarba rămîne arsă), acesta se îmbolnăveşte foarte grav de o boala numită, în limbaj popular, "luat de Rusalii". Iar de boala Ielelor se poate scăpa doar prin descîntec ori prin intrare în hora Căluşarilor. În unele zone se spune că Ielele ursesc copiii la naştere şi prezic moartea oamenilor. Ca să se ferească de duhurile rele, oamenii îşi împodobesc locuinţele cu leuştean, tei, usturoi, dar încearcă şi să îmbuneze spiritele morţilor cu ofrandele specifice, pe care le oferă în Sîmbăta Moşilor, ce precede sărbătoarea Rusaliilor.

În popor se spune că Moşii ar fi fost nouă uncheşi bătrîni, care, pe unde mergeau, numai bine şi minuni făceau. Se spune că în zilele premergătoare Moşilor de Vară, sau Moşilor Cireşelor, se deşteaptă toţi morţii şi se duc pe Valea cu Dor. Acolo găsesc tot ce li s‑a dat de pomană în cursului anului. Cine nu găseşte nimic ia ţărînă în poală şi se întoarce mîhnit. De ziua Moşilor de Vară, femeile împart oale cu apă, pentru ca şi cei morţi să aibă cu ce bea apă pe lumea cealaltă. În zilele de Moşi se lucrează orice, dar nu se toarce, căci se crede că astfel se întorc colacii de la morţi îndărăt. Nu se aruncă gunoiul afară din casă din credinţa că va ajunge la morţi, care aşteaptă această zi pentru a căpăta meride şi băutură. Nu se mătură, că se dă praf în ochii morţilor, care stau după uşă pînă a doua zi, cînd, după terminarea liturghiei de Rusalii, îşi iau zborul către cer.

La Moşii de Vară, femeile dau de pomană vase (din lemn sau de lut, odinioară) pline cu vin, apă, lapte, cu mîncare gătită, alături de care se pun pîine, flori şi lumînări aprinse. Vasele se împodobesc cu flori şi cireşe, aşa că Moşii de Vară mai sînt cunoscuţi şi ca Moşii Cireşelor. În vechime, cofele care se dădeau de pomană erau umplute cu apă de la fîntînă sau de izvor. Cînd cofele erau umplute cu apă, pe ghizdurile fîntînii ori lîngă izvor se lăsa cîte un ban, ca plată pentru apă şi pentru ca pomana să fie primită.

De Rusalii, tinerii taie crenguţe de tei, cu care împodobesc gospodăria. În popor există credinţa că Teiul de Rusalii este foarte util: cînd ploua vara cu piatră, se aruncă afară cîte o crenguţă de tei uscat, crezînd că astfel ploaia va înceta. Se mai spune că în noaptea de Rusalii înfloreşte feriga şi cine o are în casă îi va aduce noroc. Se mai spune în popor că femeile care îi vor cinsti în fiecare an pe Moşii de Vară nu vor îmbătrîni prea repede şi îşi vor păstra sufletul mereu tînăr.

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...

                                                  Maura Anghel