BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...
Intrăm astăzi, în Săptămâna Patimilor. Evenimentele cutremurătoare petrecute acum două mii de ani se vor perinda în fața ochilor noștri sufletești la slujbele din zilele noastre. Îl vom vedea pe Domnul curățind pentru a doua oară templul , casa Tatălui Său (luni); căutând smochine într-un pom fără roadă și blestemându-l, pentru ca apoi ucenicii să-l vadă uscat (marți); făcând un sever rechizitoriu fariseilor și cărturarilor, prevestind dărâmarea Ierusalimului și vorbind despre a doua venire a Sa (miercuri); instituind Taina Sfintei Euharistii, rugându-se cu lacrimi de sânge în Ghetsimani, arestat (joi); judecat și răstignit pe Cruce, apoi pus în mormânt (vineri); pentru ca Duminică înainte de zori, să ne facem și noi purtători ai mântuitorului mesaj că Hristos a înviat.
În săptămâna a cincea din Postul Mare (miercuri și vineri), în toată Săptămâna Patimilor, Utrenia se face seara, dar fără a fi unită cu Vecernia, ci se face singură, purtând numele de Vdenia sau Denie ( de la slavonul vdenia= veghere,priveghere). Utrenia este o slujbă de mulțumire către Dumnezeu, pentru pacea și odihna nopii care a trecut și a zilei care începe: “este o jertfă de mulțumire Celui ce aduce lumina și a risipit întunericul înșelăciunii și ne-a dat lumina dreptei credințe”. Din punct de vedere istorico-simbolic, ne amintește de patimile îndurate de Mântuitorul, de la miezul nopții până la ziuă, din noaptea când a fost prins și dus la judecată, de la Ana la Caiafa, când a fost lovit, scuipat și batjocorit. Utrenia amintește și de Nașterea și de Învierea Domnului, evenimente care s-au întâmplat în ultima parte a nopții (spre zori).
Sursa: Pr. Prof. Ene Braniște, Prof Ecaterina Braniște „Dicționar de cunoștințe religioase” Editura Andreiana, 2010, p.483.
Intrăm astăzi, în Săptămâna Patimilor. Evenimentele cutremurătoare petrecute acum două mii de ani se vor perinda în fața ochilor noștri sufletești la slujbele din zilele noastre. Îl vom vedea pe Domnul curățind pentru a doua oară templul , casa Tatălui Său (luni); căutând smochine într-un pom fără roadă și blestemându-l, pentru ca apoi ucenicii să-l vadă uscat (marți); făcând un sever rechizitoriu fariseilor și cărturarilor, prevestind dărâmarea Ierusalimului și vorbind despre a doua venire a Sa (miercuri); instituind Taina Sfintei Euharistii, rugându-se cu lacrimi de sânge în Ghetsimani, arestat (joi); judecat și răstignit pe Cruce, apoi pus în mormânt (vineri); pentru ca Duminică înainte de zori, să ne facem și noi purtători ai mântuitorului mesaj că Hristos a înviat.
În săptămâna a cincea din Postul Mare (miercuri și vineri), în toată Săptămâna Patimilor, Utrenia se face seara, dar fără a fi unită cu Vecernia, ci se face singură, purtând numele de Vdenia sau Denie ( de la slavonul vdenia= veghere,priveghere). Utrenia este o slujbă de mulțumire către Dumnezeu, pentru pacea și odihna nopii care a trecut și a zilei care începe: “este o jertfă de mulțumire Celui ce aduce lumina și a risipit întunericul înșelăciunii și ne-a dat lumina dreptei credințe”. Din punct de vedere istorico-simbolic, ne amintește de patimile îndurate de Mântuitorul, de la miezul nopții până la ziuă, din noaptea când a fost prins și dus la judecată, de la Ana la Caiafa, când a fost lovit, scuipat și batjocorit. Utrenia amintește și de Nașterea și de Învierea Domnului, evenimente care s-au întâmplat în ultima parte a nopții (spre zori).
Sursa: Pr. Prof. Ene Braniște, Prof Ecaterina Braniște „Dicționar de cunoștințe religioase” Editura Andreiana, 2010, p.483.
