luni, 30 octombrie 2017

Inger păzitor

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...



                                                                INGER PAZITOR

   Inger pazitor, in viata tu mi-ai fost adapost,
M-ai calauzit sa-nvat cum trebuie sa ma port,
Mintea mi-ai deschis sa vad a cerului splendoare,
 Si profund sa iau aminte la viata trecatoare.

   Tu m-ai ferit de falsa iubire uscata,
Care-n cararea vietii cam la toti se arata,
 Tu mi-ai aratat al anotimpurilor vis,
Si bunul mers in viata tot tu mi l-ai deschis.

   Cand grijile vietii in brate m-au cuprins,
M-ai ocrotit cu aripile pe care le-ai intins,
Pasii mi-ai purtat prin boabele de roua,
 In dimineti senine si-n nopti cu luna noua.

   In adieri de vant cu miros de flori,
Putere tu mi-ai dat de atatea ori,
 De multe ori sufletul mi l-ai facut oglinda,
Sa vad adanc in el cum binele colinda.

   Cand rabdarea era pe  sfarsite si crapata,
La mine ai venit cu blandetea ta fermecata,
 Ai recladit-o, i-ai dat putere si i-ai pus cununa,
Inger pazitor, fereste-ma de raul care se aduna.

                                   Preot Ion Predescu

duminică, 29 octombrie 2017

,SĂ TEOLOGHISEASCĂ PUTINI "

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...


Ceea ce voi posta aici, sper sa citeasca si cei ce se bat cu pumnul in piept ca ei sunt ,,turma mică", cei care ii dispretuiesc si ii fac eretici pe fratii lor ortodocsi ce au rămas alaturi de duhovnicii lor ce inca pomenesc ierarhii, toti cei care s-au făcut teologi peste noapte , aceia ce afirmă fără a se cutremura, cum că in Biserica unde e pomenit ierarhul nu mai este Duh Sfânt ! Fratilor, daca tot ii citati pe Sf.Parinti si spuneti ca mergeti pe invătăturile lor,va rog sa luati aminte ce zice Sf.Grigorie Teologul ...redau un fragment din cartea ,,Vulturul Ranit - Viata Sf.Grigorie Teologul, cap.,,Să teologhisească putini", pag.125, 126,127.
,,Asa ca, o dată cu arianismul ii umpluse pe toti de indrăzneală si incăpătânare, TOTI SE CREDEAU IN STARE SĂ TEOLOGHISEASCĂ.Tuturor li se părea ca sunt capabili să vorbească despre marile teme ale credintei,ale adevărului.Mentalitatea aceasta adusese cu sine două lucruri rele ; Dispăruse ordinea si respectul in sânul Bisericii, de vreme ce tuturor li se părea ca pot vorbi despre orice.

ERAU SUSTINUTE PĂRERI DINTRE CELE MAI CIUDATE SI GRESITE, DE VREME CE OAMENI NEPREGĂTITI ISI DĂDEAU CU PĂREREA DESPRE LUCRURI SFINTE SI ANEVOIOASE.
Grigorie vedea toate acestea si se amăra.Dacă ar fi avut imputernicire s-o facă, ceva ar fi făcut, cu enciclice si porunci.Insă nu o avea.Ii rămăsese deci doar rugăciunea si cuvântul, puterea de convingere.
Astfel, in 379, inaintea Pastilor, care cădea in acel an pe 21 aprilie,vorbea adesea despre tema dihoniei, a păcii si a bunei rânduieli.Toti trebuie să se roage, să se linistească si sa-si mărturisească credinta;DAR DOAR CÂTORVA LE ESTE POTRIVIT SĂ TEOLOGHISEASCĂ.
Doar cei care au dorul acesta, care au primit de la Biserică slujirea aceasta :
- Iată, deci unde ne-a dus dihonia.NE-AM IMPĂRTIT INTR-O MIE DE PĂRTI.Asa că ne-am slăbănogit si păgânilor nici nu le mai pasă de noi.Gânditi-vă, fratilor, că odinioară - cu un veac, două in urmă- erau putini crestini, să-i numeri pe degete, insă uniti si impăcati.Si aceia putini au biruit lumea.Acum suntem multi, dar ne-am făcut de râsul lumii.Asta face dihonia: se bate crestin cu crestin, ca dusmanii.Ne văd păgânii si-si freacă mâinile de bucurie.
Cei mai aprinsi s-au impotrivit vorbitorului :
- Si noi de ce să tăcem ? Pentru ce ? Nu suntem membrii ai Bisericii ? Nu ne doare si pe noi de dreapta credintă?
Ce să le mai zică Grigorie ? Cum să-i convingă că nu toti sunt pusi să teologhisească ? Cum să schimbe această mentalitate gresită pe care o sădise arianismul? SI MAI ALES EXCESELE ACESTEA DE ZEL !
A luat lucrurile de la inceput.Încet.Le-a spus că in lume există o ordine;la fel si in cer.Că Dumnezeu a dat felurite harisme si Biserica tine seama de acestea. Harismele desemnează ordinea in sânul Bisericii.De pildă, preotul are harismă si indatorirea de a păstori, de a călăuzii, pe când MIREANUL ESTE PĂSTORIT SI ESTE CĂLĂUZIT.
Unul l-a intrerupt si i-a amintit că Pavel vorbeste despre harisme multe, pentru toti.Atunci Grigorie a devenit mai clar, dar si mai transant :
- Da, Pavel vorbeste de harisma proorociei, invătăturii si a stiintei.Dumnezeu le dă unora puterea intelepciunii, si a vederii, altora stiinta si descoperiri,altora puterea facerii de minuni, altora altele.Insa nu-mi vorbiti prea multe despre harisme.Nu te duce cu sacul mare la pomul lăudat.Cinci vorbe sa spun si-mi pare greu.Nu vă duce mintea să vedeti cat de rar este dat sa aiba cineva harisme.Toată viata m-am ostenit cu acestea si stiu din proprie experientă.Ceea ce cu sigurantă va pot spune este că e mare lucru SĂ VORBEASCĂ CINEVA DE DUMNEZEU.SI INCĂ : PRIMEJDIOS LUCRU SA-I ÎNVETE PE CEILALTI, in vreme ce neprimejdios este să inveti de la altul.
LĂSATI, ASADAR CELE MARI SI APUCATI CALEA CEA SIGURĂ.ÎNCHINATI-VĂ NEVOINTEI SI POCĂINTEI.RUGATI-VĂ SĂ VĂ DEA DUMNEZEU POCĂINTĂ.APLECATI-VĂ CU RĂBDARE SPRE STUDIU...ASA VETI TRĂI MAI ADÂNC ADEVĂRUL.SI O SĂ VĂ IZBĂVITI DE ATÂTA INDRĂZNEALĂ SI ZELOTISM SI O SĂ STĂPÂNEASCĂ SMERENIA IN INIMILE VOASTRE."

Si mai zice Sf.Grigorie :
,,Trebuie să te faci lumină ca să vezi prisosul luminii.Iar cel nepregătit pentru asemenea lucruri se va intuneca cu desăvârsire inaintea luminii dumnezeiesti.Iată de ce SI EU O OCOLESC, si mă multumesc cu ceea ce stiu din Traditie.Nu din trândăvie cum mă invinovătesc unii dintre voi,

  CI DE FRICĂ SI CUTREMUR SI DIN SFIALĂ SI RESPECT PENTRU ADEVAR.Asadar, DACĂ VREUNUIA DINTRE APRINSII SI ZELOSII PROPOVĂDUITORI ÎI PARE CĂ ARE HARUL LUI MOISE, SĂ ÎNAINTEZE...SI SĂ INTRE PRECUM ACELA IN NOR, IN NORUL ADEVĂRULUI.CINE SE CREDE IN STARE, SĂ MEARGĂ SI SĂ VORBEASCĂ CU DUMNEZEU "
Chiar si celor mai inflacarati ascultători le-a pierit zelul.S-au potolit.Au priceput ca, după lege, cum spusese Grigorie, nu toti sunt Moise, ci sunt simpli oameni si trebuie să rămană jos la poalele muntelui, mărturisindu-l si slavindu-L pe Dumnezeu si ascultand de păstorii si invătătorii lor.Le-a mai spus un lucru :
- Smerit nu-i cel ce-si mărturiseste micimea, ci cel ce MĂRTURISESTE CA PUTINE STIE DESPRE DUMNEZEU,CEL CE PUTIN SI VORBESTE DESPRE DUMNEZEU"

Toti câti nesocotesc aceasta se aseamănă celor ce vor să zidească un turn fară să aibă din ce, celor ce merg sa inoate in larg, fără a sti.Or să-si piardă si credinta pe care o au."


SURSA
https://www.facebook.com/elena.popescu.3572846/posts/953147781506012

sâmbătă, 28 octombrie 2017

R U G Ă C I U N E

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...


   Doamne, Dumnezeul nostru, Cel bogat in indurari, Lumineaza-mi totdeauna, Pamantestile carari!
   Mila Ta cea parinteasca, Indulceste viata mea, Dar cutremur ma cuprinde, Ca nevrednic sunt de ea.
   Prisoseste, Doamne Sfinte, Darul Tau dumnezeiesc, Ca sa Te cunosc mai bine, Si mai mult sa Te slavesc!
 Sfantul Ioan Iacob Hozevitul.



         HALLOWEEN-UL, NU ESTE UN AMUZAMENT, CI O CAPCANA A IADULUI!        
   Hallowenul, este o veche sarbatoare pagana de origine americana, fiind dedicata fantomelor si vrajitoarelor care antreneaza participantii intr-un scenariu simbolic si astfel copii devin "slujitori ai diavolului". Scrie in Vechiul Testament (Iesirea22:18) ca vrajitoarele erau omorate cu pietre: "Pe vrajitori sa nu-i lasati sa traiasca", iar acum parintii isi lasa copii sa se imbrace in vrajitoare, schelete de morti, sa-si puna coarne in cap". Aceasta sarbatoare il manie tare pe Dumnezeu fiindca ne duce cu gandul la moarte, nu la viata, caci ce amestec are LUMINA CU INTUNERICUL? Cand copii se deghizeaza si se mascheaza, il manie pe Dumnezeu, fiindca este o aplecare spre hidos, spre chipul diavolului. Dragi parinti, educati-va copii vostri in credinta crestin ortodoxa, aratandu-le primejdia ce bate la usa inimii lor, prin aceasta SARBATOARE DIABOLOCA: HALLOWEEN. Asadar, aveti mare grija cum va cresteti copiii vostri: Pe copil sa-l, pentru ca: "DIN  ACELASI  LEMN  SE SCOATE, ORI ICOANA, ORI MACIUCA!".
                                                                                                                                  Preot Ioan.

vineri, 27 octombrie 2017

CUVANT DESPRE TAINA SFINTEI SPOVEDANII SI DESPRE SPOVEDANIA IN GAND (noetica, mintala)

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...


   Intr-o Biserica Crestin Ortodoxa, la impartasit s-a asazat la rand o doamna, dichisita, rujata, fardata, rimelata, inzorzonata cu bijuterii care sunau mai ceva decat cadelnita la cadit. Cand i-a vine randul sa se impartaseasca, preotul a intreabat-o: "Dumneavoastra v-ati spovedit? Ati primit binecuvantarea parintelui duhovnic sa va impartasiti?" Iar doamna i-a raspuns asa: "Nu m-am spovedit, fiindca nici nu am nevoie. Eu ma spovedesc direct lui Dumnezeu, spunand in mintea mea, Doamne, iarta-ma!, de cate ori pacatuiesc". Atunci, preotul i-a spus: "Doamna, ceea ce faceti dumneavoastra este bine, este o spovedanie noetica (adica mintala), care face ca Dumnezeu sa va mai rabde. Pacatele insa, le iarta Iisus Hristos, prin preot, in Duhul Sfant, DOAR IN TAINA SFINTEI SPOVEDANII.
   Oare, cand v-ati cununat religios cu sotul, v-ati luat de mana, ati spus in gand: "Doamne, Dumnezeule cununa-ne!", si ati fost cununati religios? Oare, la 40 de zile de la nasterea copilului ati spus in gand: "Doamne, Dumnezeule, boteaza-ne copilul!", si gata, a fost botezat? Nuuuu, n-ati facut asa, ci ati mers in Sfanta Biserica Ortodoxa unde s-au savarsit cele doua Sfinte Taine, a Cununiei si a Botezului. Asemenea este si cu Taina Sfintei Spovedanii. Si acum, pentru ca Sfanta Impartasanie nu este pentru "Sfinti" (dansa spunea ca are pacatele iertate, fiindca si le-a spus in gand), deocamdata, va rog frumos sa luati dumneavoastra doar Anafura, fiindca aceasta este pentru "Sfinti".

                                          Slava lui Dumnezeu pentru toate. Amin si Aliluia!




                                                   TAINA SFINTEI SPOVEDANII

   Sa stii frate draga, ca fara spovedanie la un preot crestin ORTODOX, nimeni nu se poate mantui. Sa-ti fie clar ca nu preotul iti iarta pacatele, ci IISUS HRISTOS, prin preot in Duhul Sfant si de aceea Dumnezeu nu tine cont de vrednicia sau nevrednicia preotului duhovnic. Ne-am BOTEZAT prin preot, ne-am MIRUNS prin preot, ne-am CUNUNAT RELIGIOS prin preot, ne SPOVEDIM prin preot, ne IMPARTASIM  prin preot, ne IMPARTASIM prin preot. Toti Sfintii Parinti, spun ca fara POCAINTA (Spovedanie si Impartasanie) Dumnezeu nu mantuieste pe nimeni. Asadar, esentialul vietii tale, este sa fii spovedit si impartasit, CEL PUTIN in cele 4 posturi mari ale anului sau ori de cate ori ti-o cere constiinta. "Iti spun ce-am invatat si eu, Umbland pe-al vietii aspru drum. Stiu, frate, ca la Dumnezeu, timpul se defineste "ACUM", La oameni "IERI si "AZI" si "MAINE". Deci, de-ai gresit porneste-ndata, Nimic sa lasi sa iti amane, Spovedania cea curata, Si fa-o AZI, fratele meu, "MAINE"-i, sfatul celui rau!" Spovedeste-te acum iubite frate, fiindca "MAI TARZIU" poate deveni un "VESNIC PREA TARZIU!". 
                                                                                                                        Preot Ioan.

joi, 26 octombrie 2017

E BINE SA FII CU DUMNEZEU!

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...


   Dragii mei, dupa cuvantul Sfantului Parinte Arsenie Boca:

 "E BINE SA FII CU DUMNEZEU, fiindca ai PACE-n suflet, multa PACE, PACE multa de tot. Si cand esti cu Dumnezeu, nu-ti mai trebuie nimic". Iar un mare poet crestin ortodox, pe nume Traian Dorz, zice asa: "DACA VREI IN LUME, BINE, DU IUBIREA-N CALEA TA: CELE MICI CRESC PRIN IUBIRE, CELE MARI PIER FARA EA!" Fericitul Ieronim istoriseste despre Sfantul Apostolul si Evanghelist Ioan, ca atunci cand era batran si slabit, nemaiputand vorbi decat cu mare greutate, spunea doar: „COPILASILOR, IUBITI-VA UNII PE ALTII!“. Intrebat de ucenici de ce repeta mereu acest indemn, Apostolul iubirii, le-a raspuns: "ACEASTA ESTE PORUNCA DOMNULUI SI DACA O IMPLINITI, ESTE DE AJUNS!". Si ce frumos spune crestinul ortodox cu suflet bun: "DA DOAMNE LA LUME BINE, NU MA UITA NICI PE MINE!" De ce asa? Pentru ca: Mi-a venit asa un dor, Sa fiu de suflete bucurator, Spre mantuirea tuturor! Doamne, ajuta si sporeste, Cui se roaga si munceste, Si mesaje raspandeste prin popor! BUCURIE Sfanta, PACE Sfanta si LUMINA Sfanta in sufletele voastre, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin si Aliluia!
                      Preot Ioan.

DOAMNE, TU AI FOST CA MINE ?

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...


Biet orfan cu chip de inger,sade trist pe-o piatră rece
Ploaia asta prinsă-n fulger,lumea parcă vrea s-o-nece!
Lui nu-i pasă nici de ploaie,nici de fulger nu se teme,
Gândul lui ca pe-o scrisoare,către Domnul il asterne!

,, - Doamne, Tu ai fost ca mine,părăsit si-nfometat?
Când ai vrut un colt de pâine,l-ai cerut si Ti l-au dat?
Doamne, Tu ai fost vreodată,insetat si zdrentăros?
Doar c-o haină căpătată de la vreun crestin milos?

Plâns-au ochii Tăi, Iisuse,asa cum au plâns ai mei ?
Cu suspinele ascunse si cu grea durere-n ei ?
Ti-ai dorit o alinare? Ai primit o mângâiere,
Când stăteau să Te doboare,ale lumii vorbe grele ?

Ti-ai dorit să ai o casă,frati, surori să te iubească?
Să vă strângeti toti la masă,cu o dragoste frătească?
Te-au lovit ca si pe mine,când căzut erai in tină?
Ai simtit ca lângă tine, e vreo mână ce Te-alină?

Doamne, iarta-mi indrăzneala, de-a Te intreba pe Tine,
Dar nu-mi iese socoteala,de ce altii nu-s ca mine ?
Oare ce-am gresit la ceruri, de-s lăsat in voia sortii,
Si acei ce mi-au dat viată, au trecut hotarul mortii ?"

O lumină il mângâie ca o aripă de inger,
Nu-i lumina diminetii, nici lumina de la fulger,
Simte multă bucurie...si nu poate să privească
Doar aude-o voce blândă din lumina cea cerească :

,, Fiul Meu, am fost ca tine, părăsit si-nfometat
Când vândut am fost de Iuda si-n Pretoriu, judecat,
Cand am mers pe Drumul Crucii, singur si plin de durere,
Si in sete si in foame, ei mi-au dat otet si fiere !

Gol am fost in suferintă, părăsit am fost de toti,
Si cămasa de pe mine, câstigat' a fost la sorti,
Doar Măicuta mea sărmana, mi-a acoperit Făptura,
Cu năframa ei cea albă...toti ceilalti isi vărsau ura !

Plâns-au ochii Mei, copile, cu suspinele ascunse,
Auzind jalea Măicutei si ocările aduse,
Si din inăltimea Crucii, am privit prin timp...departe
Si am plâns văzând cum astăzi, lumea zace in păcate !

Mi-am dorit o alinare...n-am primit o mângâiere
Am strigat doar către Tatăl..si in Cer era tăcere,
Dar tăcerea cea din ceruri, era Sfanta Bucurie,
Asteptând ca omenirea, prin Iisus Hristos să-nvie !

Am ales ca ucenicii,frati ai mei să se numească
Si i-am strans pe toti la Cină, cu o dragoste frătească,
Am frânt pâinea si le-am dat-o, am intinsc cu ei in blide,
Chiar dac' am stiut că Iuda, pe-un pumn de arginti mă vinde !

M-au lovit cu ură multă, când căzut eram in tină,
Numai blânda Veronică, mi-a adus un pic odihnă
Cu năframa mi-a sters fruntea de sudoare si de sânge,
Peste spinii din coroană...lacrima-i porni a curge !

N-ai gresit nimic, copile..doar ca omul poart-o cruce,
Sau păcatul altor neamuri, unii sunt alesi a-l duce,
Tu ai fost ales să porti, ca orfan, o cruce grea,
Dar cu Harul de la Tatăl, si cu Mare Mila Mea,

Vei păsi cu indrăzneală, peste serpi si peste pietre,
Lângă tine sta-vor ingeri si din ochi nu te voi pierde,
Si in ceruri ai o Maică si pe Dumnezeu cel Sfânt,
Ai si frati...pe sfinti si ingeri ! Esti orfan doar pe pământ !"

Eliana Popa

sâmbătă, 14 octombrie 2017

.PELERIN RATACITOR

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...


   Esti pelerin ratacitor, si treci prin viata calator,
Robit de patimi si dorinte,  de mult necaz si suferinte.
Te nasti sarac, te nasti calic, nu vii in lume cu nimic,
Te nasti din maica ta plangand, un bot de carne, doar atat...

   Te nasti calic, te nasti sarac, si porti pacatul cel din veac,
 Chiar de ai fi din os domnesc tot porti pacatul stramosesc.
 Primesti pecetea Sfantului Botez, un dar de sus,
Dar tu il pierzi si din pecete de imparat, tu faci pecetea de pacat.

   Tu drumul ti-l alegi gresit, cand slava lumii te-a orbit,
Nu vezi ca lumea e un iad, plin de-ntuneric si pacat?
Si crezi ca asta-i drumul bun, tu mergi hoinar si mergi nebun,
 Culegi doar vise si himere, alegi doar lucruri efemere.

   De unde vii? Si-cotro mergi?
Tu calator prin viata treci,
Alergi grabit sa prinzi o stea,
dar n-o atingi, n-ajungi la ea!

 E o himera, un cal troian, iluzie de pamantean,
Cand crezi ca raza-i vei atinge, ii vezi lumina ce se stinge.
   Tu suflete esti calator, venit de sus din rai de dor,
  Ajungi aici, pe-un colt de plai, dar nu duci viata cea din rai!
                      Preot Ioan.

joi, 12 octombrie 2017

BINECUVANTARE si DOXOLOGIA MARE

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...


          Binecuvantarea Domnului sa fie peste tine cu al sau Har si cu a sa iubire de oameni, totdeauna, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin. De BUCURIE Sfanta, PACE Sfanta si LUMINA Sfanta, sa fie plin sufletul tau. 

                                                                 DOXOLOGIA MARE:

   "Slava intru cei de sus lui Dumnezeu, si pe pamant pace, intre oameni buna voire. Laudamu-Te, bine Te cuvantam, inchinamu-ne Tie, slavimu-Te, multumim Tie, pentru slava Ta cea mare. Doamne Imparate ceresc Dumnezeule, Parinte Atottiitorule, Doamne Fiule Unule nascut, Iisuse Hristoase si Duhule Sfinte, Doamne Dumnezeule, Mieluselul lui Dumnezeu, Fiul Tatalui cel ce ridici pacatul lumii, miluieste-ne pe noi, cel ce ridici pacatele lumii. Primeste rugaciunea noastra, cel ce sezi de-a dreapta Tatalui si ne miluieste pe noi. Ca Tu esti unul Sfant, Tu esti unul Domnul Iisus Hristos, intru slava lui Dumnezeu Tatal. Amin. In toate zilele bune te voi binecuvanta si voi lauda numele Tau in veac, si in veacul veacului. Amin. Doamne, scapare te-ai facut noua, in neam si in neam, eu am zis:

Doamne miluieste-ma, vindeca sufletul meu, ca am gresit Tie, Doamne catre Tine am scapat, invata-ma sa fac voia Ta, ca Tu esti Dumnezeul meu. Ca la Tine este izvorul vietii, intru lumina Ta vom vedea lumina. Tinde mila Ta celor ce te cunosc pe Tine".
                                                                                                                    Preot Ioan.

miercuri, 11 octombrie 2017

In Sfantul Munte Athos,

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...



In Sfantul Munte Athos, in curtea Manastirii Iviron (in care se afla Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului - PORTARITA), se gaseste un chiparos din vremea Sfantului Atanasie cel Mare. Intr-o zi mergand prin curte a vazut ca fiecare calugar avea cate un diavol pe spate. Cu toiagul de staret, i-a alungat pe toti. Diavolii au fugit si stateau in acest chiparos cum stai ciorile in copac. Si atunci i s-a aratat Maica Domnului si i-a spus: "Atanasie, lasa-i pe diavoli sa-i ispiteasca pe calugari, fiindca altfel nu se mantuieste niciunul!". De fapt asa spun si Sfintii Parinti: " Daca s-ar ridica ispitele, nu s-ar mai mantui nimeni!

 PREOT IOAN

OAMENI FĂRĂ BUCURIE

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...



Oameni fara bucurie, deznadejdea ii apasa
Ca o lepra se intinde si la ei isi face casa,
Si te-ntrebi de unde vine si de ce nu vrea sa plece,
Se aseaza peste suflet ca o iarna grea si rece !
De la goliciunea mintii, de la inima pustie,
Ca nu-si pun nadejdea-n Domnul, nici de El nu vor sa stie,
Nici o dragoste din lume n-o sa umple acest gol,
Numai dragostea Acelui ce-i Atoate Ziditor !
Ni se pare ca stim multe, dar de fapt nu stim nimic
Daca nu avem credintă suntem stele ce se sting
Ratacim nestiind Scriptura, nici puterea cea de sus,
Precum saducheii care, ispitit-au pe Iisus.
Saduchei mai sunt si astazi mai ales printre crestini
Ce-si dispretuiesc botezul, in biserici nu mai vin,
Nu mai stiu a-si face cruce, nici nu vor.. le e rusine
Nu mai cred in Inviere, nici in Cel ce lumea tine !
Căci cu cat mai mult adună, cunostintele mărunte
Al lor suflet nu se-naltă.. vulturi sunt cu aripi frânte
Si cu cat mai mult aduna bogatii nenumarate
Cu atat sunt mai saraci si cazuti din cele 'nalte !
Multi alearga-ntreaga viată sa-si gaseasca fericirea,
Si-alergand dupa iluzii, obositi se pierd cu firea,
Si se-afunda-n deznadejde negasind ce-au cautat,
Ca-ntr-un cerc ce ii invarte, se-ntorc de unde-au plecat !
Griji aduna-n suflet omul, griji mai mici sau griji mai mari,
Si le macină toti anii, de nu-s in credintă tari,
De nu-si pun nadejdea-n Domnul si nu cheamă mila Sa,
Grijile vor fi mai multe si mai greu vor atârna !
Se va bucura de viată doar acela care stie
Sa priveasca catre Domnul si-n necaz si-n bucurie
Care stie ca-l asteaptă cineva acolo sus
Care-a dus a lumii Cruce, Domnul nostru Sfânt, Iisus!
Eliana

miercuri, 4 octombrie 2017

CEA MAI LUNGA CALE

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...


   Cea mai lunga cale este calea care duce DE LA URECHI LA INIMĂ... si stiti de ce? Pentru ca ce aud urechile filtreza inima, iar calea cea mai scurta sau cea mai rapida este calea DE LA INIMĂ LA GURAĂ, pentru ca daca inima nu a filtrat cu grije ce aude, va ranii prin cuvinte si inevitabil  va fi ranita si ea! Apoi ca sa repari o inima iti ia timp..., uneori ani de zile! Trebuie sa avem mare grija ce vorbim, sa cantarim vorbele pe care le rostim pentru ca odata iesita cleveteava din gura, nu o mai putem aduce inapoi. Este asemanator cu a sparge un burduf de perna, umplut cu fulgi de pasare in bataia vantului. Fulgii de pasare se vor imprastia si nicidata nu-i vom mai putea aduna si sa-i bagam in perna. Tot asa este si cu vorbele de cleveteava, odata rostite, raman spuse. De aceea sa ne rugam mereu asa: "Pune, Doamne, straja gurii mele si usa de ingradire imprejurul buzelor mele (Psalm 140:3). Pentru a nu mai cleveti, avem de la Dumnezeu, PORTI si LACĂT. Portile sunt maxilarele pe care le putem pune unul peste altul si sa tacem, iar lacatul sunt buzele asezate una peste alta.
                                                                                                                 Preot Ioan.

marți, 3 octombrie 2017

METANIILE

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...


NU EXISTĂ GIMNASTICĂ MAI BUNĂ CA METANIILE (Sf.Porfirie Kavsokalivitul).

          Dupa ce ne-am facut CRUCE,ingenunchiem,atingem pamantul cu fruntea,apoi ne ridicam facand aceasta iar si iar,in timp ce sufletul,suspina in fata lui Dumnezeu rostind rugaciunea:"Doamne,milostiv fii mie,pacatosului!",sau orice alta rugaciune,pe care ne va lumina Duhul Sfant sa o rostim.Cand cineva face metanii,folosul este dublu:si pentru sufletul si pentru trupul celui care face.Sufletul,prin metanii,cere mila Domnului,iar trupul,pentru ca isi intareste muschii abdominali si se fortifica.

              Daca putem sa zicem in timp ce facem metaniile:"Doamne,Iisuse,miluieste-ma pe mine pacatosul!",asa este cel mai bine,Domnul nu numai ca ne va auzi,dar ne va si ierta,intrucat cerem IERTAREA nu doar cu buzele,ci si cu trupul,si din tot sufletul,caci Hristos nu S-a rastignit pentru credinciosi si oameni fara pata,ci pentru necredinciosi si pacatosi ca noi.

Prin metanii,trupul participa la rugaciune,rezultand astfel o unitate a sufletului cu trupul,esentiala in existenta,forma si tamaduirea bolilor.Dupa cum ne arata Evanghelistul,Hristos Insusi a facut si El metanii cand se afla in gradina Ghetsimani,cazand cu fata la pamant si apoi ridicandu-Se. 

Metaniile fac bine si sufletului si trupului.De aceea,ascetii,nu patesc cu una cu doua infarcte,ori alte boli de inima,intrucat prin metanii,arterele si vasele de sange,se pastreaza excelent,iar sufletul se linisteste,spulberand supararile.

Metaniile nu sunt de la om,ci descoperire dumnezeiasca,si nefericit este omul care nu a aflat taina lor.

Cei ce fac metanii noaptea,inainte de a adormi,alunga din minte grijile de zi cu zi,se linsitesc si dorm mult mai bine.Sa faceti la rugaciune cate metanii puteti,chiar daca obositi.Cand rugaciunea este insotita si de jertfa,devine mai eficienta si mai placuta Domnului!

luni, 2 octombrie 2017

Pictarea Maicii Domnului înaripată în bisericile noastre ortodoxe din România.




/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
Winged icon of Virgin Mary===Icona alato della Vergine Maria
ფრთიან ღვთისმშობლის ხატი==Φτερωτού εικόνα της Παναγίας
Крылатый икона Божьей Матери==Icono de la Virgen María con alas
///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

Dupa ce am postat articolul in care aratam icoana Mantuitorului in chip de inger,cu aripi,astazi doresc sa aduc in atentie o alta icoana rara-Maica Domnului cu aripi


Sfânta Mănăstire Govora din judeţul Vâlcea, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, adună în fiecare an, la 15 august, sute de credincioşi, care vin să se roage la o icoană unică în ţară, dar şi în lume. Aceasta se află deasupra uşii de la intrarea în lăcaşul de cult şi o întruchipează pe Maica Domnului cu aripi şi cu Sfântul Acoperământ. Icoana a fost pictata între anii 1700-1711 de zugravii Şcolii brâncoveneşti de la Horezu. Mânăstirea este ca o oază de linişte şi de verdeaţă, departe de agitaţia zilnică, în mijlocul florilor multicolore, aproape de natură şi de Dumnezeu. În fiecare an, pe 15 august, credincioşii se adună aici într-un număr mare, să se roage la icoana Maicii Domnului, icoană mai rar pictată în bisericile din ţară la o scară atât de mare. Una dintre cele mai vechi din ţară Aflată la doar 18 kilometri de municipiul Râmnicu Valcea, Mănăstirea Govora se numără printre cele mai vechi din ţară, fiind ridicată parţial în secolul al XIV-lea şi al XV-lea, sub domnia lui Vlad Dracul. Data la care s-a aşezat crucea pentru sfinţirea acestui frumos aşezământ rămâne încă tăinuită. În 1440 a fost distrusă de boierul Albu cel Mare, în perioada domniei lui Vlad Ţepeş, pentru ca, după aceea, între anii 1492-1496, să fie refăcută de Vlad Călugărul şi Radu cel Mare. Între anii 1640-1645, domnitorul Matei Basarab face mănăstirii o reparaţie totală, în vederea instalării tiparniţei dăruite de mitropolitul Petru Movila de la Kiev. În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, în perioada anilor 1710-1711, mănăstirea a fost restaurată şi extinsă. Tot atunci, a fost realizată şi pictura icoanei care o întruchipează pe Maica Domnului cu aripi. Icoană realizată de zugravii şcolii Brâncoveneşti „Este o scenă unicat, care atrage, an de an, foarte mulţi credincioşi în zonă”, a declarat Maica Stareţă Hiruvima despre icoana Maicii Domnului. Starea spune că icoana, care se află chiar deasupra uşii de la intrarea în mănăstire este unică în ţară, dar şi în lume. Chiar dacă o asemenea icoană mai poate fi regăsită la Lainici, aceea este realizată la dimensiuni mult mai mici faţă de cea aflată la Mănăstirea Govora. Istoricul ei este legat de „zugravi”, cum se numeau pictorii pe vremea lui Brâncoveanu, dar şi de Şcoala Brâncovenească de la Horezu, unde s-au format primele grupe care au executat picturile mănăstirii Hurezi, alături de Ioan de la Horezu. „Istoricii spuneau, în perioada interbelică, despre această icoană că este una dintre cele mai valoroase picturi care s-a păstrat din anii 1700”, ne-a spus maica stareţă. „Cei care au realizat această pictură au avut cu siguranţă cunoştinţe şi credinţă în Dumnezeu, precum o aveau domnitorii şi strămoşii noştri. Fără cunoştinţele vaste din Sfânta Scriptură, nu ar fi putut realiza o pictură de o asemenea valoare”, ne-a explicat maica stareţă. În acest sens, mărturie stau rândurile scrise de Ioan Evanghelistul. „Maicii Domnului i se dau aripile marelui vultur, ia pruncul şi zboară din faţa balaurului în pustie, pentru un timp”, se menţionează în capitolul 12 din Apocalipsa. Conform spuselor maicii stareţe, acesta pare să fie singurul text care aminteşte de aripile Maicii Domnului. Despre Acoperământul Maicii Domnului, datele au apărut ceva mai târziu, undeva în jurul secolului XVII la periferia Constantinopolului, însă tot pictorii de la Şcoala Brâncovenească de la Horezu au fost cei care au preluat acest motiv în pictura religioasă. Semnificaţia acestui acoperământ, dar şi a faptului că tot mai mulţi credincioşi vin la această mănăstire se leagă de faptul că Maica Domnului i-a ajutat şi îi ajută pe toţi cei care îi cer ajutorul. „Sub acoperământ se află clerul şi poporul care reprezintă biserica. Măicuţa îi acoperă aici pe toţi cei care îi cer ajutorul. Este cea care duce rugăciunile credincioşilor la tronul Fiului Său şi Dumnezeului Nostru”, ne-a mai explicat maica stareţă. Sâmbătă, lăcaşul de cult a fost arhiplin, deoarece s-a prăznuit atunci şi hramul mănăstirii,
...Aceast pictură iconografică a fost fotografiată la Mănăstirea Petru Vodă pe unul din pereţii exteriori ai bisericii.

Aceiaşi pictură am observat-o şi în biserica Mănăstirii Bic din apropierea Şimleului Silvaniei(SĂLAJ)

Pe acelasi criteriu scripturistic,dar independent de situatia din Tarile Romanesti,a aparut in Rusia Icoana Maicii Domnului AZOV
Sursa


duminică, 1 octombrie 2017

.ATENTIE MARE

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...


"Traim in fapte, nu in ani,
In bucurie, nu in bani,
Si in iubirea ce-a ramas.
Nu-n limbile ce merg pe ceas,
Ne masuram cu ce-am facut,
Nu doar cu ceasul ce-a batut,
Si vom primi doar ce am dat,
Cat am iubit, si-am ajutat!"

   Asadar: "Pregateste-te sa te intalnesti cu Dumnezeu tau" (Amos 4:12), fiindca, NU CONTEAZA DECAT UNDE PUNE DUMNEZEU SUFLETELE NOASTRE DUPA CE MURIM: in VESNICIA IADULUI sau in VESNICIA RAIULUI. Cheile Raiului le au preotii crestin ortodocsi fiindca prin Sfintele Taine, indeosebi prin SPOVEDANIE si IMPARTASNIE, ne deschid portile Raiului, insa cheile iadului, dupa cum scrie in Apocalipsa, le are doar Iisus Hristos si de cine va vrea El, se va indura iar de cine nu va vrea El, nu se va indura sa mai iasă de acolo. Deci, "POCAIȚI-VA CA S-A APROPIAT IMPARATIA CERURILOR" (Matei 3:2).

 Doamne, Iisuse Hristoase, sufletul meu nu-si gaseste pacea, pana nu se va odihni intru Tine. Doamne, iarta-ma, miluieste-ma si mantuieste sufletul meu pacatos. Amin si Aliluia!
                                                                                                               Preot Ioan.

CÂNTAREA CELOR TREI COCONI ÎN BABILON


BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...



          ”Chipul de aur în câmpul Deira cinstindu-se, cei trei tineri au defăimat porunca cea fără de Dumnezeu, și aruncați fiind în mijlocul cuptorului, răcorindu-se au strigat: Dumnezeul părinților noștri, bine ești cuvântat”.
Pe vremea împărăției lui Nabucodonosor, acesta a dat poruncă să se adune toate neamurile în câmpul Deira, și acolo, la auzul tuturor instrumentelor muzicale, să cadă toți, cu mic, cu mare, cu fața la pământ, și să se închine idolului de aur pe care îl făcuse. Iar cine nu va asculta, și nu se va închina, să fie ars de viu.
Așadar, la auzul tuturor instrumentelor muzicale, toți oamenii, atât evreii, care-L cunoșteau pe Dumnezeu cel adevărat, cât și păgânii, căzând s-au închinat chipului de aur. Numai trei tineri din robimea evreiască nu au vrut a se închina: numele acestora trei: Anania, Azaria și Misail. Aceștia erau credincioși adevărați, și au preferat mai bine să moară decât să-L trădeze pe Dumnezeu, și să se închine diavolului. Deîndată a fost dată porunca de a fi arși în cuptorul înfocat. Dar Dumnezeu i-a salvat pe dânșii cu minune mare, trimițând pe îngerul Său și răcorind văpaia în cuptor, căci ei au nădăjduit spre Domnul, și nu au încetat să-L laude pe El și în suferința lor, venindu-le mântuirea mai presus de nădejde. Pentru aceasta s-a și arătat, că singur Dumnezeu este cel adevărat, care poate a mântui din orișice nevoi pe cei care-L iubesc pe Dânsul din toată inima, și care nu se abat de la ascultarea Dumnezeieștilor Lui porunci. Amin.

Înainte spunerea robiei, și îndemnarea, ca să părăsească închinarea idolilor
1. Și stând Azaria s-au rugat așa: și deschizând gura sa în mijlocul focului, au zis:
2. Bine ești cuvântat Doamne Dumnezeul Părinților noștri, și lăudat, și mărit este numele Tău în veci.
3. Că drept ești întru toate, câte ai făcut nouă, și toate lucrurile Tale sunt adevărate, și drepte căile Tale, și toate judecățile Tale adevărate.
4. Și judecățile adevărului ai făcut după toate cele ce ai adus asupra noastră, și asupra cetății celei sfinte a părinților noștri Ierusalimul, că întru adevăr, și judecată ai adus acestea toate asupra noastră pentru păcatele noastre.
5. Că am păcătuit, și am făcut fărădelege depărtându-ne de la Tine.
6. Și am greșit întru toate, și poruncile Tale n-am ascultat, nici le-am păzit, nici le-am făcut, după cum ne-au poruncit nouă, ca să fie bine nouă.
7. Și toate câte ai adus asupra noastră, și toate, câte ai făcut nouă întru adevărată judecată le-ai făcut.
8. Și ne-ai dat pe noi în mâinile vrăjmașilor celor fărădelege, și potrivnicilor celor pizmătareți, și împăratului celui nedrept, și mai rău decât tot pământul.
9. Și acum nu este nouă a deschide gura, rușine, și ocară ne-am făcut robilor Tăi, și celor ce Te cinstesc pe Tine.
10. Nu ne da pe noi până în sfârșit pentru numele Tău, și nu strica legătura Ta.
11. Și nu depărta mila Ta de la noi pentru Avraam cel iubit de Tine, și pentru Isaac sluga Ta, și pentru Israil sfântul Tău.
12. Cărora ai grăit să le înmulțești sămânța lor, ca stelele cerului, și ca nisipul cel de pe marginea mării.
13. Că Stăpâne, ne-am împuținat mai mult decât toate neamurile, și suntem smeriți în tot pământul astăzi, pentru păcatele noastre.
14. Și nu este în vremea aceasta domn, și prooroc, și căpetenie, nici ardere de tot, nici jertfă, nici prinos, nici tămâie, nici loc a aduce înaintea Ta, și a afla milă.
15. Ci cu suflet umilit, și cu duh plecat să fim primiți.
16. Ca întru ardere de tot de berbeci, și de junci, și ca întru zeci de mii de miei grași, așa să fie jertfa noastră înaintea
Ta astăzi, și să se sfârșească după Tine, că nu este rușine celor ce nădăjduiesc întru Tine.
17. Și acum urmăm Ție cu toată inima, și ne temem de Tine, și căutăm fața Ta.
18. Să nu ne rușinezi pe noi, ci fă cu noi după blândețile Tale, și după mulțimea milei Tale.
19. Și ne scoate pe noi după minunile Tale, și dă mărirea numelui Tău Doamne, și să se rușineze toți, cei ce arată robilor Tăi rele.
20. Și să se rușineze de toată puterea Ta, și tăria lor să se sfărâme.
21. Și să cunoască că Tu ești Domn, Dumnezeu singur și mărit peste toată lumea.
22. Și n-au încetat cei ce i-au băgat pe dânșii, slugile împăratului, arzând cuptorul cu catran, și cu smoală, și cu câlți, și cu vițe.
23. Și s-au vărsat para deasupra cuptorului coți patruzeci și nouă.
24. Și s-au vărsat, și au ars pe carii au aflat împrejurul cuptorului
haldeilor.
25. Iară Îngerul Domnului s-au pogorât împreună cu cei din prejurul lui Azaria în cuptor, și au stricat para focului din cuptor.
26. Și au făcut mijlocul cuptorului ca un duh de rouă suflând, și nu s-au atins de dânșii nicidecum focul, nici i-au întristat, nici i-au mâhnit pe ei.
27. Atunci acei trei ca dintru o gură au lăudat, și au mărit, și au binecuvântat pe Dumnezeu în cuptor, zicând:
28. Bine ești cuvântat Doamne, Dumnezeul părinților noștri, și lăudat, și preaînălțat în veci.
29. Bine este cuvântat numele măririi Tale cel sfânt, și prealăudat, și preaînălțat întru toți vecii.
30. Bine ești cuvântat în biserica sfintei măririi Tale, și preacântat, și preamărit în veci.
31. Bine ești cuvântat Cel ce vezi adâncurile, și șezi pe Heruvimi, și lăudat, și preaînălțat în veci.
32. Bine ești cuvântat pe scaunul măririi Împărăției Tale, și lăudat, și preaînălțat în veci.
33. Bine ești cuvântat întru tăria Cerului, și lăudat, și mărit în veci.
34. Binecuvântați toate lucrurile Domnului pe Domnul, lăudați, și-L
preaînălțați pe Dânsul în veci.
35. Binecuvântați ceruri pe Domnul lăudați, și-L preaînălțați pe Dânsul în veci.
36. Binecuvântați Îngerii Domnului pe Domnul, lăudați, și-L prea-înălțați pe Dânsul în veci.
37. Binecuvântați apele și toate cele mai presus de cer pe Domnul, lăudați, și-L preaînălțați pe Dânsul în veci.
Binecuvântați toate lucrurile Domnului pe Domnul, lăudați, și-L preaînălțați pe Dânsul în veci.
38. Bine să cuvinteze toate puterile Domnului pe Domnul, lăudați, și-L preaînălțați pe Dânsul în veci.
39. Binecuvântați soare, și Luna pe Domnul, lăudați, și-L prea înălțați pe Dânsul în veci.
40. Binecuvântați stele-le cerului pe Domnul, lăudați, și-L prea înălțați pe Dânsul în veci.
41. Binecuvântați toată ploaia și roua pe Domnul, lăudați, și-L preaînălțați pe Dânsul în veci.
42. Binecuvântați toate duhurile pe Domnul, lăudați, și-L prea înălțați pe Dânsul în veci.
43. Binecuvântați focul, și zăduful pe Domnul, lăudați, și-L prea înălțați pe Dânsul în veci.
44. Binecuvântați frigul și căldura pe Domnul, lăudați, și-L prea înălțați pe Dânsul în veci.
45. Binecuvântați roua și zăpada pe Domnul, lăudați, și-L prea înălțați pe Dânsul în veci.
46. Binecuvântați nopți și zile pe Domnul, lăudați, și-L preaînălțați pe Dânsul în veci.
47. Binecuvântați lumina și întunericul pe Domnul, lăudați, și-L preaînălțați pe Dânsul în veci.
48. Binecuvântați gheața și gerul pe Domnul, lăudați, și-L preaînălțați pe Dânsul în veci.
49. Binecuvântați brume și zăpezi pe Domnul, lăudați, și-L prea înălțați pe Dânsul în veci.
50. Binecuvântați fulgere și nori pe Domnul, lăudați, și-L prea înălțați pe Dânsul în veci.
51. Binecuvintează pământule pe Domnul, laudă, și-L preaînalță pe Dânsul în veci.
52. Binecuvântați munți și dealuri pe Domnul, lăudați, și-L prea înălțați pe Dânsul în veci.
53. Binecuvântați toate cele ce răsar pe pământ pe Domnul, lăudați, și-L preaînălțați pe Dânsul în veci.
54. Binecuvântați izvoarele pe Domnul, lăudați, și-L preaînălțați pe Dânsul în veci.
55. Binecuvântați mări și râuri pe Domnul, lăudați, și-L preaînălțați pe Dânsul în veci.
56. Binecuvântați chiți și toate cele ce se mișcă în ape pe Domnul, lăudați, și-L preaînălțați pe Dânsul în veci.
57. Binecuvântați toate păsările cerului pe Domnul, lăudați, și-L preaînălțați pe Dânsul în veci.
58. Binecuvântați toate fiarele și toate dobitoacele pe Domnul, lăudați, și-L preaînălțați pe Dânsul în veci.
59. Binecuvântați fiii oamenilor pe Domnul, lăudați, și-L prea înălțați pe Dânsul în veci.
60. Binecuvântați Israil pe Domnul, lăudați, și-L preaînălțați pe El în veci.
61. Binecuvântați preoți pe Domnul, lăudați, și-L preaînălțați pe Dânsul în veci.
62. Binecuvântați slugi pe Domnul, lăudați, și-L preaînălțați pe Dânsul în veci.
63. Binecuvântați duhurile, și sufletele drepților pe Domnul, lăudați, și-L preaînălțați pe Dânsul în veci.
64. Binecuvântați cei cuvioși și smeriți cu inima pe Domnul, lău-dați, și-L preaînălțați pe Dânsul în veci.
65. Binecuvântați Ananie, Azarie, și Misail pe Domnul, lăudați, și-L preaînălțați pe Dânsul în veci, că ne-au scos pe noi din iad, și din mâna morții ne-au mântuit pe noi, și ne-au izbăvit pe noi din mijlocul cuptorului, care ardea cu foc, și din mijlocul văpăii ne-au izbăvit pe noi.
66. Mărturisiți-vă Domnului că este bun, că în veac este mila Lui.
67. Binecuvântați toți credincioșii pe Domnul, Dumnezeul Dumnezeilor, și mărturisiți, că în veac este mila Lui.
sursa
Justina Popovici

Canon de rugăciune la Praznicul Acoperământului Maicii Domnului:

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...




Troparul Acoperământului Maicii Domnului, glasul al 4-lea:
Astăzi, poporul cel binecredincios, luminat prăznuim, umbriţi fiind prin venirea ta, Maica lui Dumnezeu şi căutând către Preacinstită Icoana ta, cu umilinţă grăim: acoperă-ne pe noi cu Cinstitul tău Acoperă­mânt şi ne scapă de tot răul, rugând pe Fiul tău, Hristos Dumnezeul nostru, să mântu­iască sufletele noastre.
Cântarea 1, glasul al 4-lea.
Irmosul:
Deschide-voi gura mea şi se va umple de Duhul şi cuvânt voi răspunde Împără­tesei Maici. Şi mă voi arăta luminat prăznuind şi voi cânta minunile ei, bucurându-mă.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Cu cetele sfinţilor îngeri, cu soboarele proorocilor şi ale Apostolilor, întru mare slavă, ca o Maică a lui Dumnezeu in­trând astăzi în Biserică, te rogi pentru creştini, izbăvind de is­pite şi de necazuri pe toţi şi îi acoperi cu mila ta.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Moise te-a numit Cort şi Toiag al lui Aaron; că tu ai înflorit pe Hristos, Pomul vieţii, către Care, având îndrăznire, roagă-te pentru noi cei ce te cinstim pe tine, Împărăteasă, să ne izbă­vească de tot răul; ca să slăvim praznicul Acoperământului tău.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Nu precum înaintea Chivotu­lui, de demult adunând David dansuri, saltă; ci, mai ales acum, cu cetele sfinţilor, înain­tea ta alergând în Biserică, credincioşii, închinându-ne, stri­găm: roagă-te pentru poporul cel ce te cinsteşte! Ca, slăvind, cu cinste să prăznuim Acope­rământul tău.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Te laudă Născătoare de Dum­nezeu Cetele îngereşti şi te mă­resc patriarhii cu arhiereii, aler­gând înaintea feţei tale în Bise­rică. Deci, precum atunci Sfân­tul Andrei te-a văzut, rugându-te pentru noi păcătoşii către Dumnezeu, aşa şi acum roagă-te să miluiască pe poporul cel ce slă­veşte praznicul Acoperământu­lui tău.
Catavasia:
Deschide-voi gura mea şi se va umplea de Duhul şi cuvânt răspunde-voi Împără­tesei Maici; şi mă voi arăta luminat prăznuind şi voi cânta minunile ei, bucurându-mă.
Cântarea a 3-a.
Irmosul:
Pe ai tăi cântăreţi, Născă­toare de Dumnezeu, Ceea ce eşti Izvor Viu şi Îndestulat, care s-au împreunat ceată duhovnicească, întăreşte-i întru Dumnezeiască mărirea ta, cununilor măririi învrednicindu-i.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Ceea ce ai Răsărit pe Spicul Cel Dumnezeiesc cu adevărat, ca o Holdă Nearată; Bucură-te, Masa cea Însufleţită, care ai încăput Pâinea vieţii; Bucură-te Stăpâ­nă, care eşti Izvorul Apei vieţii Cel Nedeşertat.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Robii tăi, Stăpână, în Biseri­ca ta cu credinţă înainte stând, aşteptăm milele tale; cercetea­ză smerenia noastră şi apără, cu Sfântul tău Acoperământ, pe întregul popor de toată răutatea.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Ghedeon mai înainte Lână te-a închipuit; că spre tine ca o Rouă Hristos Dumnezeu S-a pogorât. Către Care, Născătoare de Dum­nezeu, roagă-te, ca să dea po­porului nostru biruinţă asupra vrăjmaşilor şi ca pe madianiţi surpându-i, să preamărească Sfântul tău praznic.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Ceea ce eşti mult numită Fecioară, de prooroci mai îna­inte închipuită cu cinste, de aceia care acum cu îngerii îţi slujesc; cu dânşii pentru noi către Dumnezeu te roagă ca, bucurându-ne toţi luminat, să prăznuim ziua Sfântului tău Acoperământ.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Mai mult decât razele soare­lui, luminezi cu omoforul tău, cel ce străluceşte, Biserica şi po­porul şi goneşti întunericul pă­catelor noastre cu cercetarea ta, Născătoare de Dumnezeu, rugându-te pentru noi Fiului tău şi Dumnezeului nostru.
Catavasia:
Pe ai tăi cântăreţi, Născă­toare de Dumnezeu, Ceea ce eşti Izvor Viu şi Îndestulat, care s-au împreunat ceată duhovnicească, întăreşte-i, în Dumnezeiască Mărirea ta, de cununile măririi învrednicindu-i.
Cântarea a 4-a.
Irmosul:
Cel Ce şade în Slavă pe Scaunul Dumnezeirii, pe Nor Uşor a venit Iisus Cel mai presus de Dumnezeire, prin Palmă Curată şi a mântuit pe cei ce strigă: Mărire, Hristoase, Puterii Tale!
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
În glasuri de cântări, Fecioară, strigăm ţie, Ceea ce eşti cu totul Lăudată: Bucură-te, Munte gras şi închegat cu Duhul; Bucură-te, Sfeşnic şi Năstrapa care porţi Mana, Ce îndulceşte simţurile tuturor credincioşilor.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Mai mult decât Chivotul lui Aaron, pe tine, toată, Dumnezeu te-a sfinţit cu Duhul Sfânt, Năs­cătoare de Dumnezeu şi înge­rilor a poruncit să slujească ţie. Cu care roagă-te pentru cetate şi pentru popoarele care mă­resc cinstitul tău praznic.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Vino acum cu Slavă multă, în Biserica ta, Născătoare de Dumnezeu, cu soboarele tutu­ror sfinţilor, precum te-a văzut în văzduh oarecând Sfântul An­drei, rugându-te pentru creştini şi ne dăruieşte nouă mila ta.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Întăreşte, Stăpână, pe popo­rul nostru, cel ce te cinsteşte pe tine, contra vrăjmaşilor celor potrivnici, ca pe David asupra lui Goliat; ca, veselindu-ne, să strigăm ţie: Bucură-te Acoperământul cel Sfânt şi Apărarea ţării noastre!
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
La tine, Doamnă, cădem cu credinţă şi închinându-ne, cu mulţumită îţi strigăm: Bucură-te, Fecioară de Dumnezeu Dăruită, Acoperământul şi Îngrădirea noastră şi Ajutătoarea celor ce sunt în primejdii; miluieşte-ne pe noi, cei ce scăpăm la tine, căci spre tine nădăjduim.
Catavasie:
Sfatul cel neurmat şi Dumnezeiesc al Întrupării Tale, celei de sus, celei din Fecioară, proorocul Avacum avându-l în minte, a strigat: Slavă Puterii Tale, Doamne.
Cântarea a 5-a.
Irmosul:
Spăimântatu-s-au toate de Dumnezeiască mărirea ta, că tu, Fecioară Neispitită de nuntă, ai avut în pântece pe Dumnezeu Cel peste toate şi ai născut Fiu pe Cel fără de ani, Cel Ce dăruieşte pace tuturor celor ce te laudă pe tine.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Pat te-a închipuit de demult Solomon şi Cămară a Cerescului Împărat, Înconjurată de Sera­fimi, care pentru tine s-a zis aceasta Născătoare de Dum­nezeu. Drept aceea, acum te ru­găm, Maica lui Dumnezeu cea Preasfântă: acoperă-ne pe noi de toate primejdiile.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Ţie mai marii îngerilor şi cinstiţii prooroci cu Apostolii, ca Una care eşti Maică a lui Dum­nezeu, cu cinste îţi slujesc, văzându-te aducând rugăciuni pentru lume şi cererile tale le ascultă Domnul. Miluieş-te cetatea şi poporul, care nă­dăjduiesc spre tine.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Marele între prooroci, Isaia a proorocit de tine, că pe Dum­nezeu vei naşte fără de ispită de nuntă; şi tu, Preacurată Marie, te-ai făcut mai Sfântă decât toţi, că pe Dumnezeu în pântece şi pe mâini L-ai purtat. Căruia pentru noi roagă-te, umbrind cu Acoperământul tău pe cei ce cu credinţă te mărim.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Cu duhovniceşti aripi zbu­rând tainic soboarele sfinţilor, au venit să-ţi slujească ţie Născătoare de Dumnezeu, văzându-te pe norul cel uşor al măririi, rugându-te Mântui­torului Hristos să dea biruinţă poporului asupra celor ce se oştesc împotriva noastră.
Catavasia:
Spăimântatu-s-au toate de Dumnezeiască mărirea ta; că tu, Fecioară, Neispitită de nuntă, ai avut în pântece pe Dumnezeu Cel peste toate şi ai născut Fiu pe Cel fără de ani, Cel Ce dăruieşte pace tuturor celor ce te laudă pe tine.
Cântarea a 6-a.
Irmosul:
Înţelepţii lui Dumnezeu, care faceţi acest praznic Dumnezeiesc şi cu totul cinstit al Maicii lui Dumnezeu, veniţi să batem din palme, mărind pe Hristos, Cel Ce S-a născut dintr-însa.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Preoţii cei de Dumnezeu înţelepţiţi, stând înainte în Biserica ta, cu poporul cel binecredincios, aşteaptă milele tale Născă­toare de Dumnezeu. Schimbă spre bucurie întristarea noastră, tu care ai născut Bucuria Ce a iertat păcatele tuturor oame­nilor.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Ţie tot pământul îţi aduce daruri ca Împărătesei Maicii lui Dumnezeu; împăraţii şi domnii ţi se închină şi toate popoarele se veselesc, apăraţi fiind de toată răutatea cu ru­găciunile tale, Născătoare de Dumnezeu.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Munte Mare te-a însemnat Daniel mai înainte, că din tine fără de sămânţă S-a Născut Hristos, a risipit toată înşelă­ciunea diavolească şi a umplut tot pământul de credinţa Sa; către Care roagă-te, Născătoare de Dumnezeu, pentru noi, cei ce cinstim praznicul Acoperă­mântului tău.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Îngerescul glas strigă ţie Preacurată: Bucură-te, Scaunul lui Dumnezeu, pe care Iezechiel a văzut pe Domnul, întru ase­mănare omenească purtat de Heruvimi. Cu care roagă-te pen­tru noi, Născătoare de Dum­nezeu, să mântuiască sufletele noastre.
Catavasie:
Înţelepţii de Dumnezeu, care faceţi acest praznic Dumnezeiesc şi cu totul cinstit, al Maicii lui Dumnezeu, veniţi să batem din palme, slăvind pe Dumnezeu, Cel Ce s-a născut dintr-însa.
CONDAC, glasul al 3-lea. Podobie: Fecioara astăzi…
Fecioara astăzi, înainte stă în Biserică şi cu cetele sfinţilor, nevăzut se roagă lui Dum­nezeu, îngerii cu ierarhii se în­chină şi Apostolii cu proorocii dănţuiesc; că pentru noi roagă Născătoarea de Dumnezeu pe Dumnezeu Cel mai înainte de veci.
Cântarea a 7-a.
Irmosul:
N-au slujit făpturii cuge­tătorii de Dumnezeu, fără numai Făcătorului; ci, groaza focului bărbăteşte călcând-o, se bucurau cântând: Prealăudate Doamne al părinţilor şi Dumnezeule, bine eşti cuvântat.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Neînsemnată de mulţi proo­roci şi neştiută ai fost, Fecioară, de îngerii cereşti, care slujesc lui Dumnezeu; iar acum toţi te ştim, Născătoare de Dumnezeu şi toţi simţim nevoie de ajutorul şi de sprijinul tău, Ceea ce eşti Binecuvântată.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Munte eşti închegat cu Du­hul, pe care l-a văzut Avacum şi izvorăşti credincioşilor dul­ceaţă de vindecări, Născătoare de Dumnezeu Fecioară; vindecă-ne şi pe noi, cei ce strigăm Fiului tău: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Cel Ce a plecat cerurile şi în­tru tine, Fecioară, S-a Sălăşluit, acum caută spre rugăciunea ta, Născătoare de Dumnezeu, Cura­tă şi împlineşte cererea ta îm­părătească; Acestuia pentru noi cu osârdie roagă-te, căci spre tine nădăjduim, Ceea ce eşti Binecuvântată.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Făcătorule şi Mântuitorule al nostru, Hristoase Dumnezeule, primeşte rugăciunea Maicii Tale pe care o aduce Ţie pentru noi, păcătoşii; ca, bucurându-ne, să strigăm: Prealăudate Doamne al părinţilor noştri şi Dum­nezeule, bine eşti cuvântat.
Catavasia:
N-au slujit făpturii cuge­tătorii de Dumnezeu, ci numai Făcătorului; ci, groaza focului bărbăteşte înfruntând-o, se bucurau cântând: Prealăudate Dumnezeul părinţilor noştri şi Doamne, bine eşti cuvântat!
Cântarea a 8-a.
Irmosul:
Pe tinerii cei binecredincioşi în cuptor, naşterea Născătoarei de Dumnezeu i-a mântuit; atunci fiind închipuită, iar acum lucrată; pe toată lumea ridică să-ţi cânte ţie: pe Domnul, lucrurile, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întu toţi vecii.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Cu cetele îngerilor, Stăpână, cu cinstiţii şi măriţii prooroci, cu Apostolii şi cu sfinţii muce­nici şi cu arhiereii, te rogi lui Dumnezeu pentru noi păcă­toşii, care slăvim în pământul nostru praznicul Acoperămân­tului tău.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Surpă mândria, întărâtările şi sfaturile celor nedrepţi; pe cei ce încep războaie pierde-i, o, Maică a lui Dumnezeu, Îm­părăteasă cu totul Cinstită! Înalţă fruntea evlaviosului nos­tru popor, ca, slăvind praznicul tău, Preacurată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, să cân­tăm: pe Domnul lucrurile, lău­daţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Cu gura şi cu sufletul, cu inimile arzând, aducându-ţi cântare cu credinţă ne închi­năm Precuratului tău Omofor, Maica lui Dumnezeu, Preabinecuvântată; miluieşte-ne pe noi, cei ce ne rugăm ţie: pe Domnul Îl cântăm şi-L preaînălţăm întru toţi vecii.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
De multe păcate fiind îngreu­nat, nu mă pricep să scriu după vrednicie laude Acoperămân­tului tău, Născătoare de Dum­nezeu; ci tu, o, Maică a lui Dumnezeu, înfrumuseţează-ţi praznicul tău cu minuni, ca, toţi bucurându-ne, să cântăm pe Domnul şi să-L preaînălţăm întu toţi vecii.
Catavasie:
Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.
Pe tinerii cei binecredincioşi, în cuptor, naşterea Născătoarei de Dumnezeu i-a mântuit, atunci fiind închipuită, iar acum plinită, pe toată lumea ridică să-Ţi cânte Ţie: pe Domnul, lucrurile, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.
Cântarea a 9-a.
Irmosul:
Tot neamul pământesc să salte, cu Duhul fiind luminat şi să prăznuiască firea minţilor celor fără de trup, cinstind sfinţita prăznuire a Maicii lui Dumnezeu şi să strige: Bucură-te, Preafericită Născătoare de Dumnezeu, Curată, pururea Fecioară.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Înalte Împărate, Cel Ce şezi împreună cu Tatăl şi eşti Cântat de Serafimi, caută spre rugă­ciunea cea de Maică, care Ţi se aduce pentru noi şi curăţeşte păcatele noastre. Mântuieşte ţara noastră şi pe popor îl înmulţeşte; dăruieşte poporului sănătate trupului şi biruinţă asupra vrăjmaşilor, pentru ru­găciunile Maicii Tale care Te-a născut.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Îngerescul glas îţi strigă ţie, Fecioară de Dumnezeu Aleasă: Bucură-te, Ceea ce pe Adam iarăşi l-ai adus în Rai; Bucură-te, Ceea ce alungi de­monii cu numele tău; Bucu­ră-te, Nădejdea creştinilor; Bu­cură-te, Sfinţirea sufletelor; Bucură-te, Păzitoarea neamu­lui nostru.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Pomeneşte-ne pe noi întru ru­găciunile tale, Doamnă Fecioară Născătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim pentru mulţimea pă­catelor noastre. Acoperă-ne pe noi de toată răutatea şi de cum­plitele ispite; căci spre tine nă­dăjduim şi cinstind praznicul Acoperământului tău, pe tine te mărim.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Dar ai luat, ca o Maică a lui Dumnezeu, a vindeca neputinţa tuturor creştinilor, a-i izbăvi din primejdii, a le ierta păca­tele, a-i mântui din robie şi de toate nevoile. Nu ne trece cu ve­derea, dar, nici pe noi, Doam­nă; că ştii cele ce ne trebuie, spre sănătatea trupurilor şi mântuirea sufletelor.
Catavasie:
Tot neamul pământesc să salte cu duhul, fiind luminat; şi să prăznuiască firea minţilor celor fără de trup, cinstind sfânta prăznuire a Maicii lui Dumnezeu şi să strige: Bucură-te, Preafericită Născătoare de Dumnezeu, Curată, pururea Fecioară.
SEDELNA, glasul al 5-lea. Podobie: Pe Cuvântul Cel împreună…
Ceea ce eşti Folositoare Caldă şi Nebiruită, Nădejdea cea În­credinţată şi Neruşinată, Zidule, Acoperământul şi Limanul celor ce năzuiesc spre tine, pururea Fecioară Curată, roagă, cu în­gerii, pe Fiul tău şi Dumnezeu, să dea lumii împăcare, mântui­re şi mare milă.
https://web.facebook.com/mocanu.stela

Arhivă blog

Lista mea de bloguri

Etichete

“Hristos a inviat 1 MARTIE 10 MINUNI ALE LUMII...DESPRE CARE NU STIAI 10 sfaturi pentru barbati 100 POVETE ORTODOXE 42 DE SFATURI PENTRU 100 DE ANI ABECEDARUL VIETII DUHOVNICESC ACATIST DE POCĂINŢĂ (folositor pentru pruncii avortaţi ACATISTE ACATISTUL SF. PROOROC DAVID Adormirea Maicii Domnului AICI GASESTI CANTARI DUHOVNICESTI-LITURGICE AICI GASESTI INTREBARI SI RASPUNSURI AICI GASESTI SFATURI PENTRU SPOVEDANIE AICI GASESTI VIETILE SFINTILOR AICI UN PROGRAM ORTODOX-24 ORE ORTODOXE ALFABETUL... CREŞTINULUI ORTODOX APA SFINTITA Articole Apopei Roxana AU NEVOIE DE AJUTOR Biblia - Cartea vieţii Biblia cea adevărată Biciul lui Dumnezeu Binecuvantare Binecuvântarea părintilor asupra copiilor BISERICI BISERICI TIMISOARA BOBOTEAZA Buna Vestire CANONUL ŞI PRAVILA Care sunt şi ce semnificaţie au veşmintele preotilor Cartea cu cele douăsprezece vineri... Casa sufletului CĂRTI Căsătoria creştinelor ortodoxe cu musulmani - Capcană periculoasă Când trebuie să mergem la Sfânta Biserică? Ce se intampla cu oamenii care mor nespovediti ? CELE 10 PORUNCI CELE SAPTE PĂCATE DE MOARTE Cele trei cete diavolesti CICLUL MENSTRUAL ȘI SLUJBELE BISERICEȘTI CITATE DE INTELEPCIUNE CITATE DIN SFANTA EVANGHELIE Completare la cateheza „O mamă creştin ortodoxă“ Completare la cateheza despre Lumânare COMPORTAREA IN BISERICA Copii si Capcanele iadului CREDINŢA CEA ADEVǍRATǍ CREZUL CRUCEA – semnul iubirii Lui Hristos pentru oameni Crucea Sfantului Andrei CUGETARI SI CITATE ORTODOXE Cum inseala diavolul pe om Cum ne imbracam cand mergem la biserica... CUM SA NE RUGAM CUM SE FACE UN POMELNIC Cum se vede Dumnezeu Cum trebuie sa ne închinăm în biserică CUVANT CATRE CRESTINII ORTODOCSI DESPRE SFANTA TRADITIE CUVÂNT CǍTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE P Ă C A T CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE E G O I S M Cuvânt către creştinii ortodocşi – Spovedania unui monah din Muntele Athos CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE C U L T U L A D V E N T I S T CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE CULTUL BAPTIST Cuvânt către creştinii ortodocşi despre Diferenţele dintre ortodocşi şi catolici CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE POMENILE SI RUGĂ CIUNILE PENTRU CEI ADORMIŢI CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE S F Â N T A B I S E R I C Ă O R T O D O X Ă CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE SMIRNĂ ŞI TĂMÂIE Cuvânt către creştinii ortodocşi despre ZICERI şi contra ZICERI Cuvînt către crestinii Ortodocsi De ce avem pagube în gospodărie? De ce credinţa ortodoxă este cea adevărată ? De ce nu avem bănci în biserică ? DESPRE NECAZURI ŞI SUFERINŢĂ DESPRE CREAŢIONISM ŞI EVOLUŢIONISM DESPRE PĂCATUL BETIEI DESPRE V E Ş N I C I E Despre cinstirea sfintelor moaște DESPRE P R O S T I T U Ţ I E Despre prietenie Despre Rugaciunea - Tatal nostru DESPRE A C U P U N C T U R A DESPRE ACTELE CU CIP DESPRE ARTA SI RELIGIE DESPRE ASCULTARE DESPRE ATEISM DESPRE AVORT DESPRE BETIE Despre blândete Despre Blesteme DESPRE BOALA DESPRE BOALĂ SI SUFERINTĂ Despre bunătate DESPRE C R E D I N Ţ Ă DESPRE CAPCANELE PE CARE NI LE INTINDE TELEVIZORUL DESPRE CINSTIREA SFINŢILOR Despre credinta DESPRE CRUCE CANDELE..ICOANE Despre Denii Despre depresie DESPRE DESFRANARE DESPRE DISCOTECĂ Despre droguri Despre Duhul Sfant DESPRE EGOISM DESPRE EUTANASIE Despre Evolutionism Despre farmece si vrăji DESPRE FĂTĂRNICIE DESPRE FEMEIA CRESTINA DESPRE FERICIRE Despre frică Despre fumat DESPRE GANDURI SI INFRUNTAREA LOR Despre Halloween Despre horoscop . DESPRE INCINERARE DESPRE INGERUL PAZITOR DESPRE INVIDIE SI URA Despre Ispită DESPRE IUBIRE Despre iubirea de aproapele DESPRE JUDECATILE LUI DUMNEZEU DESPRE LACRIMI DESPRE LUMANARI DESPRE MAICA DOMNULUI Despre mama creştin-ortodoxă DESPRE MANDRIE DESPRE MANIE DESPRE MANTUIRE Despre masturbare DESPRE METANII DESPRE MINCIUNA DESPRE MOARTE DESPRE NĂDEJDE Despre O.Z.N.-uri DESPRE OMUL FRUMOS..DAN PURIC Despre Ortodoxie DESPRE P O C Ă I N Ţ Ă DESPRE PACAT DESPRE PARASTASE DESPRE PATIMILE OMULUI Despre păcat DESPRE PLANSURI DESPRE POCAINTA Despre pocăinţă DESPRE POCĂINŢĂ ŞI SPOVEDANIE DESPRE POMELNIC ŞI ACATIST DESPRE POST DESPRE PREOTUL DUHOVNIC Despre Psaltire Despre puterea Sfintei Cruci Despre Răbdare Despre rugăciune DESPRE SARINDARE DESPRE SECTARI DESPRE SFANTA ANAFORĂ DESPRE SFANTA LITURGHIE DESPRE SFANTA TREIME Despre Sfânta Împărtășanie Despre sfintele Pasti DESPRE SFINTENIE SI FARMECE DESPRE SFINTI DESPRE SLAVA DESARTA Despre smerenie DESPRE SUFLET DESPRE TAINA MIRUNGERII DESPRE TALISMAN DESPRE TAMAIE DESPRE VALENTINE’S DAY Despre Vâsc DESPRE VEDENII SI DIAVOLI Despre Vesnicie Despre Virtute Despre vise DESPRE VRAJI DESPRE YOGA ŞI REÎNCARNARE DIN INVATATURILE PARINTELUI IACOB IONESCU Din sfaturile Maicii Siluana Vlad DIN SFATURILE PARINTELUI IOAN DIVERSE Dovada de la IERUSALIM pe care CRESTINISMUL o astepta de 2000 de ani! DRUMUL SUFLETULUI DUPA MOARTE DUCEŢI-VĂ ŞI VĂ ARĂTAŢI PREOŢILOR (Luca 17: 14) Duminica dinaintea inaltarii sfintei cruci Duminica Samaricencei Duminica Sfintei Cruci Dumnezeu nu ne vindecă întotdeauna trupul? DUMNEZEU ŞI OMUL FALSII STAPANI FAMILIA FEMEIA CANANEIANCA FERICIRILE FLORIILE FLORILE LA ICOANE GANDURI PENTRU ZILELE CE VIN Grija fata de suflet(Sfantul Ioan Gura de Aur) HRANA PENTRU SUFLET HRISTOS VINE ATUNCI CAND îI SEMENI! ICOANE FACATOARE DE MINUNI Ieromonahul Savatie Baştovoi Inaltarea Domnului Inăltarea Domnului INĂLTAREA SFINTEI CRUCI INCINERARE SAU INHUMARE Intampinarea Domnului INTERVIURI INTERZIS...FEMEILOR ! Intrarea în Biserică a Maicii Domnului INVATATURI CRESTINE INVATATURI CRESTINE SPUSE DE SFINTII PARINTI INVĂTĂTURĂ DE CREDINTA CRESTIN ORTODOXĂ Ioan Monahul ISTORIOARE DUHOVNICESTI iu Iubim câinele şi uităm pe Dumnezeu??? Izvorul Tămăduirii ÎN FIECARE DUMINICĂ SĂ MERGEM LA SFÂNTA BISERICĂ Înălţarea Domnului Îndemnurile Maicii Pelagheia din Reazan Întrebări şi răspunsuri din credinţa creştin ortodoxă şi din Noul Testament ÎNVĂTĂTURI CORECTE ŞI ÎNVĂŢĂTURI GREŞITE DESPRE SĂRBĂTORI ÎNVĂŢĂTURA DESPRE DUMNEZEU Învăţătură despre icoana Sfintei Treimi Învăţături patristice La ce foloseşte rugăciunea neîncetată? LITURGHIA CATEHUMENILOR Maica Gavrilia Papaiannis MANASTIRI Maxime si cugetari crestine Mândria spirituală MESAJE DIN APOCALIPSA Miercurea Patimilor MILĂ SI MILOSTENIE MILOSTENIE MINUNEA DE LA SFANTUL MORMANT Minunea Taborică MINUNI MINUNI CU IISUS HRISTOS MINUNI DIN ZILELE NOASTRE MIR DE NARD AUTENTIC IN ROMANIA Motive şi simboluri: Ciocanul MUZICA ORTODOXA Nașterea Domnului (Crăciunul) NEINTELEGERILE VIETII...DRUMUL SPRE SINUCIDERE O ISTORIOARA CU O VEDENIE FALSA OAMENI CU CARE NE MANDRIM OBICEIURI DE SFINTELE PASTE ORTODOX PACAT SAU NU? PARACLISUL MAICII DOMNULUI PARASTASELE SI FOLOSUL LOR PARINTELE ARHIMANDRIT JUSTIN PARVU PARINTELE IOSIF TRIPA PARINTELE IUSTIN PARVU Parintele Proclu PAROHIA VIILE TIMISOARA PĂRINTELE ARSENIE PAPACIOC ŞI PROCLU NICĂU DESPRE JUDECAREA PREOŢILOR Părintele Calistrat păzitorul vieţii Pedeapsa Pelerinaj Dobrogea 2018 Pelerinaj Israel 2017 Pentru cei ce nu pot avea copii Pentru scaparea de demoni Pestera Sfantului Grigorie Decapolitul Peştera celor veşnic osândiţi PILDA PILDE PILDE CRESTINE Pilde pentru suflet POEZII Poezii - preot Ioan POEZII CU CAMELIA CRISTEA Poezii cu Eliana Popa Poezii cu Maria Pintecan POEZII CU MOS CRACIUN Poezii cu Preot Ion Predescu Poezii Daniela Poezii de Maria Luca Poezii de Ciabrun Marusia Poezii de COSTEL URSU Poezii de Daniela Florentina Luncan Poezii de Horatiu Stoica Poezii de Mihaela Stoica - Cucoanes Poezii de Preot Sorin Croitoru Poezii de Sf. Ioan Iacob Hozevitul Poezii Horatiu Stoica Poezii pentru Dumnezeu POGORAREA SFANTULUI DUH Poiezii de Traian Dorz POIEZIOARE POMENI SI SARINDARE Pomenirea celor 40 000 de mucenici POMENIREA MORTILOR Povara Crucii POVESTIRI DIN PATERIC POVESTITE DE SFINTI PREOT GEORGE ISTODOR Preot Ilarion Argatu PREOT IOAN PREOTUL DUHOVNIC PREVIZIUNI ALE SFINTILOR PROFETII Prohodul Adormirii Maicii Domnului PROOROCUL MOISE PSALMI. PSIHOLOGIE CRESTINA PUTEREA SFINTEI CRUCI PUTEREA CUVANTULUI PUTEREA RUGACIUNII Răspuns înţelept RUGA LA CEAS DE SEARA : Rugaciune pentru dobandirea de prunci Rugaciune pentru izbavire de boala Rugaciune pentru pogorarea Sfantului Duh RUGACIUNEA DE MULTUMIRE RUGACIUNEA LUMANARILOR APRINSE. Rugaciunea Parintelui Arsenie Boca RUGACIUNI RUGACIUNI LA INTRAREA IN BISERICA Rugăciune Rugăciune pentru bolnavi Rugăciune pentru toti binefăcători si miluitori mei Rugăciunea de dimineaţă Sfântului Grigorie Palama Rugăciunea către Sfântul înger Rugăciunea minții RUGĂCIUNEA PREASFINŢITULUI EREMEI CĂTRE SFÂNTUL MARE MUCENIC PANTELIMON Rugăciuni către domnul nostru Iisus Hristos Rusaliile SAITURI IMPORTANTE Sãptãmâna Patimilor SARBATORI SATANISMUL ÎN MUZICA ROCK Să nu-i mai judecăm pe preoţi!!! Să-i mulţumim lui Dumnezeu pentru toate Săptămâna Patimilor Schimbarea la Față a Domnului nostru Iisus Hristos (6 august) Sclavia modernă SCURTE REGULI PENTRU O VIAŢĂ CUCERNICĂ LA UN CREŞTIN ORTODOX Secta Desancăi Nicolai din Arad SF DIMITRIE sfa Sfantii Petru si Pavel Sfantul Antim Ivireanu Sfantul Antonie Cel Mare SFANTUL MASLU Sfantul Nicolae Sfantul Spiridon Sfantul Teodor Sfantul Valentin SFANTUL VASILE CEL MARE Sfaturi de la Preot Ioan Clopotel SFATURI CATRE CRESTINII ORTODOCSI SFATURI DE LA PARINTELE IOAN Sfaturi de la Preot Ioan SFATURI DESPRE IERTARE SFATURI DUHOVNICESTI Sfaturi duhovniceşti SFATURI ORTODOXE SFATURI PENTRU PARINTI SFATURILE LUI VALERIU POPA Sfântul Gheorghe Sfântul Nectarie Sfinte sărbători Sfintele Paste. SFINTELE TAINE SFINTI Sfintirea uleiului SFINŢII PATRUZECI DE MUCENICI DIN SEVASTIA. SPUSE DE PARINTELE STANILOAIE SPUSE DE SFINTII PARINTI Statornicia în credinţă STATUS DESPRE VIATA Sufletul copilului : sincer şi curat....! SUPERSTITII TAINA NUNTII Taina Sfântului Botez TAINA SFINTEI SPOVEDANII TRADITII TROITA comoară a culturii arhaice româneşti Un preot la "Filmul blestemat" 20 mai 2006 Urare de Anul Nou URCUŞUL DUHOVNICESC .Arhimandritul Teofil Paraian Versuri de Horațiu Stoica VESTIMENTAȚIA FEMEII ÎN BISERICĂ VIATA DUPA MOARTE VINDECARI HARICE BOALA SI MOARTEA Zamislirea Sfantului Ioan Botezatorul ZĂMISLIREA MAICII DOMNULUI DE CĂTRE SFÂNTA ANA

Translate

BIBLIA ORTODOXĂ

PENTRU VIZITATORI


PENTRU CEI CARE AU AJUNS AICI
LE SPUN,, BINE ATI VENIT"

PENTRU CEI CARE AU CITIT
,,SA VA FIE DE FOLOS"

PENTRU CEI CARE COMENTEAZA..
,,SA FIE ELIBERATI"

PENTRU CEI CARE PLEACA..
,,SA FITI BINECUVANTATI"


Cel ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereste; cel ce se smereste, se îmblânzeste; cel blând, pazeste poruncile; cel ce pazeste poruncile se lumineaza; cel luminat se împartaseste de tainele Cuvântului dumnezeiesc. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Postare prezentată

DACĂ DORITI SĂ CONTACTATI ADMINISTRATORUL BLOGULUI

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE... DESPRE MINE balulescu_iliana@yahoo....

Powered By Blogger

Blog de Colaje Ortodoxe

Blog de icoane Ortodoxe...

Sf. Pasti 2024 - 5 Mai

Sf. Pasti 2024 - 5 Mai

Biserica - Casa lui Dumnezeu

BLOG CRESTIN ORTODOX

Blog Maica Domnului

MAICA SILUANA VA RASPUNDE

Ce trebuie sa stie un crestin

Blog Crestin Ortodox

Blog Crestin Ortodox
clik pe poză

PSALMII

Lectură potrivită in vreme de post: psalmii

Powered By Blogger

Totalul afișărilor de pagină