ACATISTUL DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS

CÂND ESTE BINE SA FACEM CRUCE?

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...




    Credinciosul este sfătuit să recurgă la acest gest atunci cînd trece prin faţa unei biserici, cînd aude clopotele, cînd trece pe lîngă un cortegiu funerar, cînd tună şi fulgeră, cînd plouă cu grindină, cînd îl prinde bezna undeva şi e gata să se rătăcească, cînd îi spune cineva o veste care îl zguduie, cînd i se vorbeşte de nenorocirea cuiva, cînd se aşază la masă, cînd se scoală de la masă, cînd începe lucrul, cînd pleacă într-o călătorie. De ce ar face toate astea? Foarte simplu. Cînd trece pe lîngă o biserică, credinciosul se închină ca să dea mărturie de credinţă. Îşi afirmă credinţa. Omul cu credinţă face asta deoarece e normal să îţi faci cruce atunci cînd treci pe lîngă locul în care ştii că “locuieşte” Dumnezeu.Însemnarea cu semnul crucii este, de altfel, o deprindere creştinească foarte veche, chiar din timpul Sfinţilor Apostoli. “La fiecare pas şi la fiecare faptă ne însemnăm cu semnul Sfintei Cruci“ De asemenea, crucea nu lipseşte niciodată de pe vîrful turlelor bisericilor şi al clopotniţelor, iar în cimitire, cei răposaţi aşteaptă învierea morţilor sub ocrotirea sfintei cruci. Vasele şi odăjdiile sfinţite ale bisericilor sunt împodobite cu cruci, multe biserici sunt zidite în chipul crucii, iar cărţile bisericeşti sunt pline de cîntări în cinstea Sfintei Cruci.Crucea ocroteşte de relele trupeşti.Crucea alungă diavolii.“Nici un duh necurat nu va îndrăzni să se apropie de voi, văzînd pe faţa voastră armele care l-au doborît, această sabie sclipitoare a cărei lovitură de moarte au primit-o“

(Sf. Ioan Gură de Aur)


PSALMUL 26

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...


"Domnul este luminarea mea si mantuirea mea; de cine ma voi teme? Domnul este aparatorul vietii mele; de cine ma voi infricosa? Cand se vor apropia de mine cei ce imi fac rau, ca sa manance trupul meu; Cei ce ma necajesc si vrajmasii mei, aceia au slabit si au cazut. De s-ar randui impotriva mea ostire, nu se va infricosa inima mea; De s-ar ridica impotriva mea razboi, eu in El nadajduiesc. Una am cerut de la Domnul, pe aceasta o voi cauta : ca sa locuiesc in casa Domnului in toate zilele vietii mele, Ca sa vad frumusetea Domnului si sa cercetez locasul Lui. Ca Domnul m-a ascuns in cortul Lui in ziua necazurilor mele; m-a acoperit in locul cel ascuns al cortului Lui; Pe piatra m-a inaltat. Si acum, iata, a inaltat capul meu peste vrajmasii mei. Inconjurat-am si am jertfit in cortul Lui jertfa de lauda. Il voi lauda si voi canta Domnului. Auzi, Doamne, glasul meu, cu care am strigat; miluieste-ma si ma asculta. Tie a zis inima mea: Pe Domnul voi cauta. Te-a cautat fata mea; fata Ta, Doamne, voi cauta. Sa nu-Ti intorci fata Ta de la mine si sa nu Te abati intru manie de la robul Tau; Ajutorul meu fii, sa nu ma lepezi pe mine si sa nu ma lasi, Dumnezeule, Mantuitorul meu, Ca tatal meu si mama mea m-au parasit, dar Domnul m-a luat. Lege pune-mi mie, Doamne, in calea Ta, si ma indrepteaza pe cararaea dreapta, din pricina vrajmasilor mei, Nu ma da pe mine pe mana celor ce ma necajesc, ca s-au ridicat impotriva mea martori nedrepti si nedreptatea a mintit siesi. Cred ca voi vedea bunatatile Domnului, in pamantul celor vii. Asteapta pe Domnul, imbarbateaza-te, si sa se intareasca inima ta si asteapta pe Domnul".

NE SUNĂM, NE APELĂM, DAR PE DUMNEZEU SĂ NU-L UITĂM!

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...


   Sunam, ne apelam, ne conectam,
Si de semnale-i saturat eterul;
 Comunicam febril, dialogam,
Si, prinsi de-acest vartej, prea des uitam,
Ca mai avem un fir direct cu Domnul.

   Pamantul ne-a ramas parca prea mic,
Caci anuland distante, cu-ndrazneala,
Vorbim mai mult, spunand ades, nimic,
 Ne-apropie omniprezentul ,,clic",
Dar ne despart prapastii de raceala.

   Sunam sa cerem si sa oferim,
Avem agenda supraincarcata,
 Cu prieteni, cunoscuti sau anonimi,
 Si-n dialog timpul mantuirii irosim,
Iar linia spre Domnul e neglijata.

   Tatal ceresc asteapta rabdator,
Sa-L mai chemam, sa-i spunem ca ne doare,
Sa-I cerem, cu credinta, ajutor,
Sa-I multumim ca e indurator,
Sa-L laudam in Sfanta inchinare.

   E dialogul binecuvantat,
Stand in genunchi, avem conexiune,
 Cu Domnul, niciodata ocupat,
 Cu Domnul ce raspunde garantat,
Cu Domnu-n dialog de rugaciune.

   Mereu deschis, mereu avand semnal,
Si peste tot avand acoperire,
Acest serviciu unic e vital,
 Iar dialogul, strict spiritual,
Ne-mbogateste in dumnezeire.

   Sunam, ne apelam, ne conectam,
Si de semnale-i saturat eterul,
Dar, prinsi de-acest vartej, sa nu uitam,
Ca doar stand in genunchi inaintam,
Dialogand neincetat cu Domnul.

Sfantul Antim Ivireanu

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...




                                                                          27 septembrie
Intre vladicii care au inscris pagini stralucite in istoria Bisericii noastre se numara si mitropolitul Tarii Romanesti, Antim Ivireanul. S-a nascut in Iviria sau Georgia de azi, in jurul anului 1650, din parintii Ioan si Maria, primind la botez numele de Andrei. Inca din tinerete a cazut rob la turci, care l-au dus la Istanbul (Constantinopol). Se pare ca dupa ce a scapat din robie a trait in preajma Patriarhiei ecumenice, unde a invatat sculptura in lemn, pictura si broderia. In Istanbul a invatat limbile greaca, araba si turca. Probabil tot acolo s-a calugarit.
sf_antimivireanu.jpgIn jurul anului 1690, evlaviosul domn Constantin Brancoveanu l-a adus in Tara Romaneasca. Aici a invatat mestesugul tiparului de la fostul episcop Mitrofan al Husilor, care conducea in acel timp tipografia domneasca din Bucuresti. In octombrie 1691 a tiparit el insusi o carte greceasca, in care iscalea “Antim ieromonah”. Dupa alegerea episcopului Mitrofan in scaunul vladicesc de la Buzau, Antim a ajuns conducator al tiparnitei domnesti de la Bucuresti. Acolo a lucrat pana in 1694, tiparind alte trei carti, intre care si o Psaltire romaneasca, cu versuri scrise de el in cinstea lui Constantin Brancoveanu, semn ca invatase bine limba noii sale patrii. In 1696 ieromonahul Antim s-a mutat in manastirea Snagov, unde a intemeiat o noua tipografie, fiind si egumenul acestei manastiri. La Snagov a stat pana in 1701, tiparind 15 carti, dintre care 5 in romaneste. Acum a tiparit un Liturghier greco-arab (1701), pentru trebuintele credinciosilor ortodocsi din indepartata Patriarhie din Antiohia Siriei. La Snagov ieromonahul Antim a deprins cu mestesugul tiparului si pe o seama de ucenici, dintre care cel mai de seama a fost Mihail Stefan (Istvanovici), care mai tarziu a tiparit carti la Alba Iulia si chiar in tara natala a lui Antim, adica in Iviria.
In anul 1701 Antim s-a reintors in Bucuresti. Din acel an si pana in 1705 a continuat aici sirul tipariturilor, editand un numar de 15 carti, intre care si un Ceaslov greco-arab (1702), tot pentru credinciosii din Patriarhia Antiohiei, Noul Testament in romaneste (1703) si altele.
Calitatile deosebite cu care era inzestrat ieromonahul Antim, ca si munca rodnica si neobosita pe care a depus-o inca din clipa venirii sale in Tara Romaneasca, l-au facut vrednic de a fi ales episcop al Ramnicului, la 16 martie 1705. Odata cu asezarea sa in scaunul vladicesc, a dus acolo si tipografia de la Snagov, intemeind astfel prima tiparnita la Ramnic. In decurs de trei ani a imprimat aici 9 carti, din care 3 romanesti si 3 slavo-romane, mai multe carti de slujba, dintre care si Liturghierul cu Molitfelnicul, primele editii romanesti din Muntenia (1706).
Dupa o pastorire de abia trei ani de la Ramnic, s-a petrecut o noua schimbare in viata lui Antim Ivireanul. La 27 ianuarie 1708 a murit mitropolitul Teodosie, care pastorise pe credinciosii din Tara Romaneasca apoape 40 de ani. Inainte de moarte si-a exprimat dorinta ca episcopul Antim al Ramnicului sa-i fie urmas in scaun, socotind ca este cel mai vrednic pentru aceasta inalta treapta vladiceasca. S-a si tinut seama la alegere de dorinta vrednicului mitropolit.
Inscaunarea i s-a facut in ziua de 22 februarie 1708, la Duminica Ortodoxiei, fiind de fata si patriarhii Alexandriei si Ierusalimului. Cu acest prilej noul mitropolit a rostit o frumoasa cuvantare, aratand ce indatoriri avea de indeplinit in noua sa slujba arhiereasca.
In activitatea sa de mitropolit al Ungrovlahiei n-a crutat nici o osteneala pentru luminarea credinciosilor, dovedind frumoase calitati de pastor, predicator si patriot. Dupa asezarea sa in scaunul mitropolitan a intemeiat o noua tipografie la Targoviste. Acum a tiparit 18 carti, dintre care 11 in romaneste. Cele mai insemnate dintre tipariturile romanesti erau: Psaltirea, Octoihul, Liturghierul, Molitfelnicul, Catavasierul, Ceaslovul si altele. Deci numarul cartilor tiparite in romaneste era intr-o vadita crestere. Trebuie sa notam ca mitropolitului Antim ii revine meritul de a fi introdus pentru totdeauna limba romana in slujba bisericeasca, desavarsind ceea ce se incepuse sub Matei Basarab (tipicul in romaneste) si Serban Cantacuzino (textele biblice). Prin tiparirea cartilor de slujba in romaneste, Antim a contribuit si la faurirea unei limbi liturgice romanesti, care dainuieste pana astazi.  Textul liturgic de azi nu se deosebeste decat foarte putin de cel tradus de Antim. Dupa el au mai ramas netraduse numai Mineiele, Triodul si Penticostarul, care se vor tipari mai tarziu.
In 1715 mitopolitul Antim a mutat tipografia de la Targoviste la Bucuresti. Tot in acest oras a infiintat o noua tipografie, la manastirea ocrotita de el, a Tuturor Sfintilor. In total, in decursul activitatii sale in Tara Romaneasca, s-au tiparit 63 de carti, din care 38 de el insusi, iar celelalte de catre ucenicii sai. Dintre ele 21 erau in romaneste. Trebuie sa spunem ca 4 carti au fost scrise de el insusi si anume: Invatatura pe scurt pentru taina pocaintei (Ramnic, 1705), Invatatura bisericeasca la cele mai trebuincioase si mai de folos pentru invatatura preotilor (Targoviste, 1714) si Sfatuiri crestine politice catre domnitorul Stefan Cantacuzino, in greceste (Bucuresti, 1715).
A ramas de la el si o lucrare in manuscris, intitulata Chipurile Vechiului si Noului Testament, care cuprinde 503 portrete in medalion, cu diferite personaje biblice, 3 schita si 8 (se pastreaza la Kiev). Tot mitropolitul Antim i se datoreste ilustrarea tipariturilor sale cu gravuri, unele din ele fiind de o maiestrie deosebita. Toate acestea arata calitatile artistice deosebite cu care era inzestrat.
O alta latura de seama din pastoria lui Antim a fost zidirea sufleteasca a credinciosilor sai prin cuvant. Sunt pretuite pana azi predicile sale, numite Didahii, in care osandea felurite pacate ale vremii sale, mai ales ale marii boierimi. Cunoastem de la el 28 de predici la diferite duminici si sarbatori si 7 cuvantari ocazionale, toate infatisand pe Antim ca om de cultura deosebita. In predicile sale n-a fost influentat de alti predicatori, cum s-a sustinut mult timp, ci ele sunt originale, bine gandite si legate de realitatile vietii.
Vrednicul mitropolit Antim este ctitorul manastirii cu hramul Toti Sfintii din Bucuresti (numita azi manastirea Antim), ridicata in anii 1713-1715, dupa planurile lucrate de el insusi. Pentru aceasta manastire a intocmit un asa numit “Asezamant”, care este un fel de testament al sau, cu randuieli pentru ajutorarea copiilor saraci dornici sa invete carte, a oamenilor si fetelor sarace, a strainilor etc.

Mitopolitul Antim Ivireanul s-a ingrijit indeaproape si de romanii ortodocsi din Transilvania. Inca din anul 1699, pe cand era numai tipograf, a trimis la Alba Iulia pe ucenicul sau Mihail Stefan, care a tiparit acolo doua carti pentru folosul sufletesc al credinciosilor transilvaneni. Dupa dureroasa dezbinare petrecuta sub Atansie Anghel, in 1701, mitropolitul Antim a trimis in numeroase randuri scrisori de imbarbatare catre romanii din Scheii Brasovului, indemnandu-i sa ramana statornici in dreapta credinta, hirotonind preoti si diaconi pe seama bisericii lor. Aratam mai sus ca a tiparit carti de slujba pentru credinciosii arabi din Patriarhia Antiohiei, precum si pentru credinciosii de limba greaca. A staruit pe langa Constantin Brancoveanu sa ajute compatriotii sai din Georgia la tiparirea de  carti de slujba in limba lor, trimitand acolo pe ucenicul sau Mihail Stefan, care a tiparit la Tbilisi cateva carti in limba georgiana.
Mitropolitul Antim Ivireanul a fost inflacarat patriot si luptator impotriva asupririi turcesti. Si-a dat seama ca numai o alianta cu Rusia ar putea duce la inlaturarea jugului turcesc. Din pricina aceasta, dar si prin uneltirile vrajmasilor sai, s-au racit legaturile dintre el si Constantin Brancoveanu. In 1712 domnul i-a cerut demisia din scaun, dar vladica Antim a intocmit doua aparari scrise, prin care-si dovedea nevinovatia, aratand ca invinuirile aduse de dusmanii sai erau neindreptatite. El si-a continuat apoi nestanjenit activitatea pana la moartea muceniceasca a lui Brancoveanu (1714) si apoi sub urmasul sau, Stefan Cantacuzino (m. 1716).




Dupa numirea primului domn fanariot, Nicolae Mavrocordat, in 1716, au inceput zile grele pentru batranul mitropolit. Invinuit ca a intrat in legatura cu austriecii si ca ar fi uneltit impotriva domnului si inchis in temnita palatului. A fost tinut acolo mai multe saptamani, cerandu-I-se demisia. Refuzand sa o dea, Mavrocordat a cerut patriarhului din Constantinopol sa-l cateriseasca, lucru pe care acesta l-a si facut. In sentinta de caterisire i s-au adus felurite invinuiri nedrepte, intre care si aceea ca s-a ridicat impotriva “puterniciei imparatii” turcesti, pe baza carora a fost scos din randul arhiereilor si calugarilor, urmand sa fie inchis pe viata in manastirea Sf. Ecaterina din Muntele Sinai. Aceasta pedeapsa n-a mai ajuns sa o faca, pentru ca ostasii care il insoteau spre Muntele Sinai l-au macelarit, aruncandu-i trupul in raul Tungia, langa Adrianopol. Moartea lui s-a intamplat in toamna anului 1716. In felul acesta si-a sfarsit viata muceniceste, ca si binefacatorul sau, domnul Constantin Brancoveanu.
Asadar, mitropolitul Antim Ivireanul si-a pus toate cunostintele, ravna si priceperea in slujba Bisericii si a credinciosilor romani care-l primisera cu atata dragoste. tipograf, autor de lucrari originale, traducator al cartilor de slujba in romaneste, predicator si pastor de suflete, artist, ctitor de lacasuri sfinte, sprijinitor al Ortodoxiei si al romanilor transilvaneni, Antim Ivireanul este una din figurile cele mai luminoase din trecutul Bisericii si al patriei noastre.
Acestea au fost motivele pentru care Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, in sedinta din 20 iunie 1992, a hotarat ca marele ierarh Antim sa fie trecut in randul sfintilor. Praznuirea lui se va face in fiecare an in ziua de 27 septembrie.
Sa ne rugam, dar, noului sfant si marturisitor al credintei ortodoxe, zicand: “Sfinte Parinte Ierarhe Antim, cu vrednicie ai randuit pastori si invatatori turmei tale si cu intelepciune dumnezeiasca ai revarsat raurile sfintelor tale cuvinte. Viata ti-ai pus-o pentru pastoritii tai si cununa muceniciei ai dobandit de la Hristos Dumnezeu. Pe Acesta roaga-l, Sfinte Parinte Ierarhe Antim, sa daruiasca pace si mare mila celor ce savarsesc sfanta pomenirea ta”. (Toparul sfantului, glasul III).


Pr. Prof. Dr. Mircea Pacurariu,


“Sfinti daco-romani si romani”, Editura Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, Iasi, 1994, pag. 109-112.
* Prima icoana este pictată de măicuţele de la Mănastirea Diaconesti.


INVATATURI DESPRE ORTODOXIE

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...


   Cuvantul "Ortodoxie" in limba greaca inseamna "dreapta slavire".

   ORTODOXIA este adevarata cunoastere a lui Dumnezeu si cinstire a Lui.
   ORTODOXIA este inchinarea la Dumnezeu in Duh si Adevar.
   ORTODOXIA este proslavirea lui Dumnezeu prin adevarata Lui cunoastere si inchinare la El.

   ORTODOXIA este proslavirea de catre Dumnezeu a omului care slujeste Lui cu adevarat, prin daruirea Harului Preasfantului Duh. Duhul este slava crestinilor (Ioan 7:39).

 Unde nu este Duhul Sfant, acolo nu este Ortodoxie.

   ORTODOXIA este invatatura Sfantului Duh, data de Dumnezeu oamenilor spre mantuire. Unde nu este Ortodoxie, acolo nu este mantuire.

   "Cine voieste sa se mantuiasca, mai inainte de toate se cade lui sa tina Credinta Crestin Ortodoxa, pe care daca nu o va pazi omul intreaga si fara de prihana, fara nici o indoiala, va pieri pe veci" (Simbolul Sfantului Atanasie cel Mare, patriarhul Alexandriei).

   "Comoara de mult pret este invatatura Sfantului Duh! Ea este predanisita in Sfanta Scriptura si in Sfanta Traditie a Bisericii Crestin Ortodoxe. Comoara de mult pret este invatatura Duhului Sfant! In ea este chezasia mantuirii noastre" (Sfantul Ignatie Briancianinov).

   "Ortodoxia este singura Biserica adevarata a lui Hristos; este singurul crestinism curat si adevarat" (Parintele Serafim Rose). 
                  
                     

APRECIAZĂ CE AI, CAND AI!

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...


"APRECIEM SOARELE, doar atunci cand el nu mai e pe cer. 
APRECIEM CALDURA, doar atunci cand ne este frig. 
APRECIEM PLOAIA, doar atunci cand e seceta. 
APRECIEM IUBIREA, cuiva doar atunci cand cel ce ne iubeste a plecat din viata noastra. APRECIEM SANATATEA, doar atunci cand ne imbolnavim.
 APRECIEM MANCAREA, doar cand ne este foame sau nu avem ce manca. 
APRECIEM locul pe care il numim "ACASA", doar atunci cand nu suntem acasa sau nu avem unde sa locuim. 
APRECIEM LUMINA, doar atunci cand este intuneric. 
APRECIEM CALITATEA PRIETENIEI, doar atunci cand suntem singuri.
 APRECIEM FAMILIA, doar atunci cand ea nu este alaturi de noi. 
APRECIEM BANII, doar cand nu ii avem, in rest ii irosim.
 APRECIEM TINERETEA, doar atunci cand imbatranim. 
APRECIEM ZAMBETUL, doar atunci cand suntem tristi.
APRECIEM SI IL CHEMAM pe Dumnezeu, doar atunci cand tipa sufletul in noi. 
APRECIEM BUNICII, doar atunci cand nu ii mai avem langa noi. 
APRECIEM FERICIREA, doar atunci cand suntem suparati. 
APRECIEM ZAMBETUL, doar atunci cand nu avem putere sa zambim. 
APRECIEM MEREU TOTUL, dupa ce am avut si am pierdut''.

 Cel mai bogat om din lume este acela care se multumeste cu putin, fiindca putinul nu se termina niciodata. Si daca am avea toate comorile lumii, unde le-am pune? Asadar, fiindca nu le putem avea pe toate, sa ne multumim ce ceea ce avem. Amin si Aliluia!

                                                                                                                         Preot Ioan.

Îl va judeca Dumnezeu ?

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

maica-gavrilia-papaiannis

Să nu spuneți niciodată: „Îi va judeca Dumnezeu”, pentru că acesta este un blestem


Maică, e bine să spun despre cineva care mi-a făcut o nedreptate: „Îl va judeca Dumnezeu”?

-Oricine spune aşa este păcălit de diavol şi nu înţelege că în felul acesta blesteamă politicos. Sunt unii care spun că sunt sensibili şi au iubire, că se poartă cu delicateţe şi că sunt toleranţi cu nedreptatea suferită din partea celorlalţi, dar spun: „Îi va judeca Dumnezeu”.

În viaţa acesta toţi oamenii avem încercări, astfel încât să putem trece în viaţa de dincolo, în Paradis. Gândul meu îmi spune că blestemul politicos este sub demnitatea spirituală şi e interzis creştinilor, pentru că Hristos nu ne-a învăţat felul acesta de dragoste (răzbunătoare), ci dimpotrivă: „Iartă-I, Doamne, că nu ştiu ce fac.”

De asemenea, cea mai bună rugăciune dintre toate, când ai fost în mod nedrept blestemat, este să rabzi în tăcere şi cu blândeţe.

Când suntem acuzaţi pe nedrept sau ameninţaţi în mod nejustificat de oameni frivoli sau de vrăjitori care au intenţii murdare şi distorsionează adevărul, dacă putem, ar fi bine să nu căutăm să ne justificăm când nedreptatea ne priveşte doar pe noi. Nici să spunem: „Îi va judeca Dumnezeu”, pentru că acesta este un blestem. E bine să-i iertăm din toată inima şi să-L implorăm pe Dumnezeu să ne întărească, să suportăm greutatea falselor acuzaţii şi să continuăm viaţa noastră duhovnicească (în taină, pe cât este posibil). Lasă-i pe cei care au obiceiul să judece şi să critice mereu, să continue să facă aceasta, să fie nedrepţi cu tine, pentru că ei continuă în felul acesta să pregătească pentru noi cununi de aur pentru viaţa adevărată.

Bineînţeles, cei care sunt cu Dumnezeu nu vor înjura/blestema niciodată, pentru că ei nu au intenţii rele, ci sunt plini de bunătate, şi orice rău este aruncat asupra lor, aceşti oameni înduhovniciţi îl vor sfinţi (transformă în bine) şi vor simţi o mare, tainică bucurie.

Maica Gavrilia Papaiannis

.FII BUN!.....

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...




FII BUN cu cei ce te ranesc,

FII BUN cu cei care-ti gresesc,

FII BUN chiar daca lumea-i rea,

FII BUN si bine vei afla,

FII BUN ca sa poti fi fericit,

FII BUN sa fii de toti iubit,

FII BUN chiar daca rau primesti,

FII BUN ca bine sa gasesti,

FII BUN in viata ta mereu,

FII BUN chiar daca este greu,

FII BUN fara s-astepti ceva,

FII BUN si plata vei avea,

FII BUN atat cat vei trai,

FII BUN si bine iti va fi,

FII BUN sa poti sa biruiesti,

FII BUN si-n veci ai sa traiesti,

FII BUN si toti iti vor urma,

FII BUN si lumea vei schimba!

SFANTA BISERICĂ ORTODOXĂ

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...



     Nimic nu ne face viata mai frumoasă decat bucuria de a simti că facem parte din Sfanta Biserică Ortodoxă. In Biserică, oamenii curati dobandesc BUCURIA, cei supărati, LINISTEA, iar cei mahniti, BUCURIA. In Sfanta Biserică, cei chinuiti află MANGAIERE, iar cei obositi afla odihnă. Domnul Iisus Hristos, spune: "Veniti la Mine toti cei osteniti si impovărati si Eu vă voi odihni pe voi" (Matei 11:28). Ce se află pe lumea aceasta mai dorit si mai frumos ca aceste cuvinte? Domnul Dumnezeu te cheamă in Sfanta Biserică Ortodoxă, la o Cină de Taină. Te cheamă de la chinuri LA ODIHNĂ si de la necazuri LA MANGAIERE. Prin mărturisirea păcatelor sub epitrahilul părintelui tău duhovnic, te scapă de povara păcatelor tale. El vindecă supărarea si tristetea prin bucurie. Cine nu are Sfanta Biserică Ortodox de "mama", nu poate avea pe Dumnezeu de "Tată".

 Si să nu uitati articolul din Crez:

"UNA, Sfantă, Sobornicească si Apostolească Biserică". Deci, o singură Biserică este adevarată: CEA CRESTIN ORTODOXĂ! 
                                                                                                Preot Ioan.

PACATUL FUMATULUI.

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

   "Tutunul slabanogeste sufletul, inmulteste si intareste patimile, intuneca ratiunea si distruge sanatatea, pricinuind o moarte inceata. Mania si intristarea sunt urmarile imbolnavirii sufletului prin fumat" (Sfantul Ioan din Kronstadt).       

                                                   SFAT PENTRU FUMATORI!      

   Definitia fumatului: "Dai si bani (ii arzi prin scrumul tigarii) si iei si boala". Fumatul chiar nu este  o necesitate organica. Daca Dumnezeu ar fi vrut sa fumeze oamenii le-ar fi facut de la creatie cate un cos in varful capului, sa iasa fumul pe acolo. Si atunci ar fi existat doua feluri de oameni: CU COS (fumatorii) si FARA COS (nefumatorii). Fumatorii risca sa faca: infarct miocardic, cancer pulmonar.accident vascular, arterita...

Se spune in popor asa: "CINE DE TIGARI SE LASA I-A VENIT MINTEA ACASA"! 

Iar in Biblie (Isaia 55:2) scrie: "DE CE SĂ CHELTUITI BANII VOSTRI  PE CEVA (adica pe tigari) CARE NU VĂ SATURĂ SI NU VA ADAPĂ?

Sfantul parinte Arsenie Boca spune foarte clar:"Fumatul ataca nu numai sangele si organismul, ci si mintea si Credinta omului, care de fapt, in multe momente ARE IMPRESIA ca se linisteste, nu cu rugaciunea, ci cu tigara.

Ce legatura stransa, ce iubire mare intre fumator si tigara: EA ARDE PENTRU EL si EL MOARE PENTRU EA! Dupa moarte diavolul fumatului va cere de Dumnezeu sufletul celui ce a fumat:

"Drept esti Doamne si nu este nedreptate intru Tine. De aceea, pentru ca a facut voia noastra, pe noi ne-a tamaiat cu TIGARA, si nu pe Tine cu SMIRNA SI TAMAIE, al nostru este sufletul acesta, noua sa ni-l dai sa-l chinuim in focul iadului!" 

Nu uitati: "Cine are DORINTA si VOINTA, are si PUTINTA!"

Asadar, pentru sanatatea ta trupeasca si mantuirea sufletului tau, te rog: SĂ NU MAI FUMEZI!!!

                                                                                                                       Preot Ioan.

Pentru tine Doamne

Botosaneanul Ortodox: RUGĂCIUNE

Botosaneanul Ortodox: RUGĂCIUNE:   Dumnezeul meu, Dorirea mea, Tu esti al meu, eu sunt a Ta, Tu esti al dragostei izvor, Tu esti al meu si-al tuturor! Iisuse Bland, I...

Despre Reincarnare -- cu Preot Ioan



DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

MÂNCĂRURI DIN LIMBĂ

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...


   Esop (620-560 i. d. Hr.) – fabulist grec, originar din Asia Mica, personaj semilegendar, se pare ca era sclav eliberat. Se zice ca intr-o zi, Xantos, stapanul lui, i-a poruncit sa cumpere din piata ceea ce este mai bun. Si Xantos s-a trezit cu limbi gatite in toate felurile. Intrebat ce inseamna asta, Esop a spus:

„Ce poate fi mai bun decat limba? Este legatura cu viata, este cheia stiintelor, organul adevarului si al ratiunilor. Cu ajutorul limbii construim, invatam, conducem, laudam…”.

Ca sa-l incerce, Xantos i-a poruncit a doua zi sa-i cumpere ceea ce este mai rău. Esop i-a servit o noua mancare pregatită din limbă, explicandu-i „Limba e mama galcevilor, izvorul razboaielor, organul greselilor si al calomniei. Cu ajutorul ei barfim, blestemăm, pangărim, distrugem…”.

Diavol, in limba slavonă inseamnă CLEVETITOR. Iar toti cei care răspandesc clevetirea si defăimarea chiar si pe bună dreptate, sunt robii diavolului celui clevetitor. Cei ce primesc clevetirile sunt robi ai robilor diavolului.
                                                                                                                                 Preot Ioan.                        

S M E R E N I A

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...



Un frate l-a intrebat pe avva Matoes: "Spune-mi un cuvant de invatatura". El i-a zis: "Mergi si roaga-te lui Dumnezeu, ca sa-ti dea PLANS si SMERENIE in inima ta. Fii mereu atent la pacatele tale si nu-i judeca pe altii, ci socoteste-te mai prejos decat toti. Nu te imprieteni cu vreun eretic, rupe indrazneala din tine, stapaneste-ti limba si pantecele si gusta doar putin vin. Daca cineva iti vorbeste despre vreun lucru oarecare, nu te lua la harta cu el, ci, daca vorbeste bine, spune-i: «Da», iar de vorbeste rau, spune-i: «Tu stii ce vorbesti». Nu te certa cu el despre cele spuse. Aceasta e smerenia". Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze in toata ziua si in tot lucrul tau si sa-ti dea: 

SMERENIE, BLANDETE, RABDARE, INTELEPCIUNE, IUBIRE PENTRU DUMNEZEU, IUBIRE PENTRU APROAPELE, IUBIRE PENTRU VRAJMASI si BUCURIE IN SUFLET!

Preot Ioan.

Intrebări si răspunsuri

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...




Superstiţii


450.- Părinte, am înţeles că americanii se tem de numărul 13,le poartă ghinion .
-Acest număr „13” este al Maicii Domnului, avem 12 Apostoli şi a 13-a pe Maica Domnului. Priviţi la icoana Pogorârii Sfântului Duh şi veţi vedea pe cei 12 apostoli şi pe Maica Domnului în mijlocul lor. N-am auzit până acum vreun om care să cinstească pe Maica Domnului şi să-i meargă rău. Am citit într-o revistă despre o întâmplare petrecută în America. Americanii, pentru că socotesc numărul 13 aducător de necaz, sar peste acest număr de la 12 la 14. În revista aceea, scria: „Întâmplări bizare”, ziaristul scria aşa: Există o casă cu 13 camere şi mulţi vizitatori trec pe acolo. Un reporter a fost curios şi a mers personal să vadă ce este. A constatat că erau 12 camere goale, totul alb, iar, a 13-a era neagră toată, cu un jilţ strălucitor în mijlocul camerei, pe care stă o fiinţă bizară. Reporterul descria acea fiinţă: nu semăna a om, are un nas coroiat mare, urechi clăpăuge foarte mari, nişte buze roşii şi răsfrânte, te cam speria dacă-l vedeai. Aşa era descris. Ştiţi cine era acela? Era chiar scaraoschi. Casa aceea arată locul pe care sta scaraoschi, trebuia să stea Maica Domnului dar, pentru că nu vor numărul 13, au alt patron.


451.- Părinte, este bine să crezi în: strigoi, că-ţi merge rău, că ţi-a ieşit preotul în drum, că ţi-a ieşit cineva cu găleata goală, că ţi-a tăiat calea o pisică?
-Nu-i bine să crezi în aşa ceva. Acestea sunt credinţe false. Datorită acestor credinţe diavolul stăpâneşte pe om, iar omul îşi poate pierde mântuirea. La Sfânta Scriptură spune: ”în ce crezi în aceea te vei mântui”. Credinţele deşarte nu aduc mântuire, ci dimpotrivă aduc necazuri şi pierzanie. Aceste credinţe se întâlnesc cel mai frecvent în părţile Ardealului şi a Banatului şi mai puţin în Moldova. Eu am fost pe la Vaşcău, acolo aveam un frate preot. La Vaşcău se extrage marmură şi eu cum căutam să fac catapeteasma Bisericii din Boroaia din marmură, am fost pe la fratele, care, avea parohia lângă Vaşcău, nu mai ştiu cum se numea satul (Leheceni). De unde a oprit autobuzul şi până la casa lui, mi s-au întâmplat mai multe, ceea ce m-a mirat şi mă întrebam, în ce cred oamenii ăştia!? M-am întâlnit cu foarte mulţi creştini, care, în loc să mă salute şi să-mi zică”sărut mâna părinte!” aşa cum ştiam eu că respectă creştinul pe preot, unii treceau pe lângă mine cu ochii închişi şi se ţineau de nasturi. Alţii, cum mă observau, se opreau în drum închideau ochii, mergeau înapoi cu spatele şi îşi răsuceau nasturii. Am trecut pe lângă o poartă prin care tocmai ieşea o femeie cu două găleţi de apă în mână şi când m-a văzut a scăpat găleţile din mână şi a luat-o la fugă înapoi în curte. Nu aveam pe cine întreba unde stă părintele şi care-i casa parohială. Când am ajuns la fratele mi-a explicat ce se întâmplă şi în ce cred oamenii. Credeau că dacă le iese preotul în cale, le merge rău toată ziua. În loc să se bucure că au întâlnit un preot de la care să ceară binecuvântare ca să le meargă bine toată ziua, ei credeau invers. De aceea preoţii pe acolo nu poartă barbă şi nici haină preoţească. Eu, pentru că nu cred în aşa ceva, am observat că mai bine îmi merge atunci când o pisică îmi taie calea, când îmi iese cineva cu găleata goală. Nu credeţi în aşa ceva pentru că se strică credinţa în Dumnezeu şi în Atotputernicia Sa.
Tatuaj


452.- Părinte, e păcat să te tatuezi ?
-Da, e de la diavol.
-Ce poţi să faci ca să nu ţi se socotească greşeala dacă ai făcut asta?
-Te spovedeşti, îţi dă preotul canon şi se şterge greşeala.
-Da, dar tatuajul rămâne …
-Chiar dacă rămâne, la judecată nu apare. Când te-ai tatuat, diavolul te-a scris în caietul lui, dar când te-ai spovedit, îngerul matale ţi-a şters din caiet numele şi chiar dacă vine să te pârască pentru că ai model pe matale, nu te găseşte scris, şi nu te mai are la el .
-Am auzit că poţi cu laserul să faci să dispară semnul.
-Degeaba dispare semnul că păcatul rămâne, numai spovedania rezolvă această greşeală.
Tineretul


453.- Părinte, noi suntem prieteni şi stăm în aceeaşi cameră (suntem studenţi) dar suntem cuminţi.
-Nu, nu e voie ca tinerii care se iubesc să stea sub acelaşi acoperiş, chiar dacă nu păcătuiesc cu fapta, pentru că fiecare îşi imaginează pe celălalt şi gândul e tot la păcat.
„CINE SE IUBEŞTE MERGE LA SFAT (PRIMĂRIE), LA BISERICĂ ŞI APOI ACASĂ„
sursa




ZBORUL CERESC CĂTRE VIAŢA PARADISIACĂ ?,

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...


V-ati intrebat vreodata ce faceti cu banii, averile stranse in bănci, dacă se rupe pămantul sub picioarele dumneavoastră?! O sa-l căutati pe bunul DUMNEZEU si nu-l veti mai găsi.
„ Cei care se odihnesc în lumea materială şi nu se neliniştesc pentru mântuirea sufletului lor se aseamănă cu puii neghiobi care nu fac zgomot înăuntrul oului ca să spargă coaja, să iasă afară şi să se bucure de soare ? ci rămân nemişcaţi şi mor înăuntrul oului.

Cei care se tem de moarte şi iubesc viaţa deşartă se tem chiar şi de microbi şi este firesc să fie mereu biruiţi de frică, care-i ţine totdeauna în această moarte duhovnicească. ”

                                                                                               - Cuviosul Paisie Aghioritul

DOUĂ VORBE DESPRE CRUCE..

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...


Când zicem "Cruce" ne gândim la durere, dar nu la o durere oarecare, ci la o durere îngrozitoare, din acelea ale căror pomeniri aduc spaime noaptea în vis..
Când zicem "Cruce" ne gândim la un Om Care tremură de durere primind piroane în mâini și în picioare, "ca un miel spre junghiere și ca o oaie FĂRĂ GLAS înaintea celor ce o tund", cum scria profetul Isaia despre El.. Dar Omul Acesta nu este un om oarecare, ci este Dumnezeu Care S-a îmbrăcat în firea noastră. Omul Acesta este Însuși Veșnicul Dumnezeu, prin Care toate s-au făcut!
Când zicem "Cruce" ne gândim la o răbdare nemaipomenită în durere, răbdarea unui Om Care ar putea să oprească într-o clipă totul, căci este atotputernic.. Și totuși El rabdă de bună voie, "până la moarte, și încă moarte pe Cruce", cum scrie despre El Sfântul apostol Pavel. Răbdă din milă pentru noi: El știe că dacă ar coborî de pe Cruce, nu ar mai exista niciodată salvare pentru neamul omenesc.. De ce? Pentru că prin neascultarea strămoșilor a intrat păcatul în adâncurile ființei omenești. Ei bine, pentru curățirea firii noastre de păcat este nevoie de ascultarea până la moarte a Lui, a Celui FĂRĂ DE PĂCAT. Ascultarea desăvârșită a Fiului lui Dumnezeu devenit Om deplin va vindeca omenirea de păcat! Ați observat ce strigau fariseii de lângă Cruce? "Coboară-Te de pe Cruce"! Iată cât este de evidentă zvârcolirea diavolului în ultimele sale agonii dinaintea pieirii definitive.. El se vede distrus de Hristos și cu ultimele puteri ridică oamenii împotriva Sa.. Dar Domnul vede diavolii care mișcă buzele batjocoritorilor și Se roagă pentru ei: "Părinte, iartă-i, că nu știu ce fac"!
Crucea, dragii mei, a fost într-adevăr un teribil instrument de tortură și de moarte. Urăsc crucea aceasta înainte de urcarea Domnului Iisus Hristos pe ea! Câte oase zdrobite, câte gemete, câte plânsuri a adus crucea printre oameni.. Dar când crucea devine "Crucea", adică Și-o însușește Dumnezeul meu ca să mă mântuiască pe mine, atunci lucrurile se schimbă..
Iubesc Crucea Domnului meu, Lemnul stropit cu sângele Jertfei Celei Noi! Iubesc Crucea care Îl ajută pe Domnul meu în lucrarea Sa terapeutică, de vindecare a omenirii! Iubesc Crucea care devine pat Domnului meu atunci când Își dă sufletul, zicând: "Săvârșitu-s-a"! Iubesc Crucea care devine sabie a Domnului pe care a mânuit-o atunci când l-a sfărâmat pe satana! 
Durere cate naște mântuire, Moarte care naște Înviere, Cruce care devine cheia ce deschide ușile Raiului.. Cum să nu iubesc eu "semnul Fiului Omului"?

"Doamne, armă asupra diavolului, Crucea Ta ai dat-o nouă, că se îngrozește și se cutremură, nesuferind a căuta spre puterea ei"!
"..Și cu Crucea Ta păzește pe poporul Tău"! Amin

Preotul Sorin Croitoru din Mantova (Italia)

NU-TI FIE GREU...

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...


    "NU-TI FIE GREU sa uzi o floare,
De-o afli la pamant, uscata,
Poate-ntr-o zi ai sa te bucuri,
Simtind mireasma ei curata.

 NU-TI FIE GREU sa legi o rana,
 Cand vezi un om in suferinta,
Poate in vremea viitoare,
Iti va fi frate de credinta.

 NU-TI FIE GREU sa-mparti o paine,
 O vorba buna sau un dar,
 Ci fa-le toate cu Iubire,
 Si pune Raiului hotar.

 NU-TI FIE GREU in rugaciune,
Sa-ti pomenesti vrajmasul tau,
 Poate a ta purtare, frate,
 Sa-l fi facut din rau, mai rau.

NU-TI FIE GREU, dar nici rasplata,
Nu astepta, nerabdator.
Porunca Dragostei in lume,
Sa o-mplinesti erai dator,

Tu doar priveste-adanc in tine,
Tacut, smerit si credincios,
Cu cat iti vezi mai mare vina,
 Esti mai aproape de Hristos!".

 CREDINTA, NADEJDE si DRAGOSTE

                      Preot Ioan.

SA ARUNCE PRIMUL PIATRA.."

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE..


Tu, cel care vezi păcatul si-l urăsti pe păcătos,
Ia aminte si invată de la Domnul tău, Hristos
Care-a spus cu Sfânta-i gură apărând pe desfrânata :
,,Cel ce-i fără de prihană, să arunce primul piatra"


Dacă El n-a pedepsit-o pentru fapta ei văzută,
Nelasându-i să-mplineasca, dupa Lege..a ei osândă,
Cum poti tu,iubite frate, ce te crezi mai virtuos
Să te-nalti cu judecata, chiar deasupra lui Hristos ?

Ce-a oprit cu Sfânta-i mâna, pe acei cei ce tineau piatra
Să lovească pe femeie, să-mplinească judecata...
Scris-a pe nisip păcatul, fiecarui ce-o hulea
Si lăsând cu totii piatra au fugit din fata Sa !

Pentru unul care strigă mai cu ură decat toti,
Se apleacă si privindu-l, Domnul scrie, simplu : ,, Hoț"
Pentru toti ce tineau piatra, scris-a cu degetul Sau:
,,Ucigas" , ,,tâlhar", ,,fătarnic", ,,hulitor de Dumnezeu" !

Vinovati suntem de-a valma si părtasi la fapte rele,
Că si astazi L-am ucide si i-am da otet si fiere
Căci in lumea asta mare, inca nu s-a mai aflat
Nici un om la fel ca Domnul, fără vină si păcat !

Că femeia de-i iubită, poate n-ar mai desfrâna,
Iar bogatul de se-ndură, hotul poate n-ar fura,
Nici credinta nu ne-am pierde, dac-am cerceta Scriptura
Cleveteala am opri-o, daca ne-am inchide gura !

Cersetori n-ar fi in lume, dac-am impărti din hrană
Nici copii ucisi in pântec, daca ai vrea sa-ti spună,,Mamă!"
Nici betivi, nici desfranate, nici un om al nimanui,
Dacă te-ai opri sa afli si sa vezi necazul lui,

Nici bătrâni plângând amarnic in căsuta lor umilă
Daca fii lor, azi domni, ar simtii un pic de milă
Si-ar veni iar la casuta cu muscate in pridvor,
Cu o pâine si un zambet, ostoind al mamei dor !

Si copii ar fi mai veseli si cu ochii mai senini
Daca n-am munci departe, rătăcind printre straini,
Si nici noi n-am plange singuri, când vedem ca pentru bani
Am plecat lasând in urma ai copilariei ani !

Am ajuns ca din mândrie sa ne judecam si Sfintii,
Să uitam invatatura ce-au avut-o si părintii
Care au păstrat in suflet neatinsă, neschimbată
Sfânta lor credintă-n Domnul si o dreaptă judecată !
Eliana Popa

SĂ FITI BUNI, PE CÂT PUTETI, PÂNĂ LA MOARTE!

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...


   Dupa cum ne-a spus Insusi Iisus Hristos in Sfanta Evanghelie: "NIMENI NU ESTE BUN DECÂT NUMAI UNUL DUMNEZEU!" (Matei 19:16). Unii oameni pot fi si ei numiti buni, insa, numai in comparatie cu alti oameni. Cel ce cumpara nuci, nu cauta la coaja, ci la miez! Dumnezeul tau este un "ADÂNC" si priveste in adancul sufletului tau, in inima ta, prin coaja trupului. Caci asa zice Dumnezeu: "FIULE, DĂ-MI INIMA TA!" (Proverbe 23:26). Dumnezeu fiind mult-milostiv, FII SI TU MILOSTIV!; Dumnezeu fiind Atot-bun, FII SI TU BUN!; Dumnezeu fiind indelung-rabdator, FII SI TU RABDATOR! Un Sfant ii indemna asa, pe toti oamenii pe care-i intalnea: "FITI BUNI, PE CÂT PUTETI!",  iar un altul le spunea: "FITI BUNI, PÂNĂ LA MOARTE!". Asadar, daca unim sfaturile celor doi Sfinti, rezulta acest indemn: "SĂ FITI BUNI PE CÂT PUTETI, PÂNĂ LA MOARTE!" Amin si Aliluia!
                                                                                                                          Preot Ioan.

E BINE SA FII CU DUMNEZEU

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

   Dragii mei, dupa cuvantul Sfantului Parinte Arsenie Boca: "E BINE SA FII CU DUMNEZEU, fiindca ai PACE-n suflet, multa PACE, PACE multa de tot. Si cand esti cu Dumnezeu, nu-ti mai trebuie nimic". Iar un mare poet crestin ortodox, pe nume Traian Dorz, zice asa: "DACA VREI IN LUME, BINE, DU IUBIREA-N CALEA TA: CELE MICI CRESC PRIN IUBIRE, CELE MARI PIER FARA EA!" Fericitul Ieronim istoriseste despre Sfantul Apostolul si Evanghelist Ioan, ca atunci cand era batran si slabit, nemaiputand vorbi decat cu mare greutate, spunea doar: „COPILASILOR, IUBITI-VA UNII PE ALTII!“. Intrebat de ucenici de ce repeta mereu acest indemn, Apostolul iubirii, le-a raspuns: "ACEASTA ESTE PORUNCA DOMNULUI SI DACA O IMPLINITI, ESTE DE AJUNS!". Si ce frumos spune crestinul ortodox cu suflet bun: "DA DOAMNE LA LUME BINE, NU MA UITA NICI PE MINE!"

De ce asa? Pentru ca: Mi-a venit asa un dor, Sa fiu de suflete bucurator, Spre mantuirea tuturor! Doamne, ajuta si sporeste, Cui se roaga si munceste, Si mesaje raspandeste prin popor! BUCURIE Sfanta, PACE Sfanta si LUMINA Sfanta in sufletele voastre, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin si Aliluia!
                                                                                               Preot Ioan.

SFATURI ORTODOXE - CU PREOT IOAN



BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

FERICIREA

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

de Preot 


Dacă gândul și simțirea îmi vor fi mereu curate,
Chiar de lumea e murdară, eu le voi vedea pe toate
Și curate și frumoase și făcute cu folos,
Împăcându-mă cu gândul că mi-s date de Hristos.
Nu va întina păcatul altuia o minte care
Stăruie în rugăciune și-'n smerită cugetare.
Nu va pune stăpânire pe un suflet luminat
Întristarea ce topește inimi pline de păcat!
Fericirea nu depinde de averile ce-ți strângi.
Să nu crezi că bogăția te va-'mpiedica să plângi..
Fericirea e nectarul Fiului lui Dumnezeu
Care picură în mintea ce se roagă Lui mereu!
Fericirea este apă din a Domnului izvor
Care răcorește inimi ostenite de mult dor,
E un dar pentru aceia care se gândesc la Cer
Și îndură mari necazuri în credința lor de fier..
Am trăit și eu în viață fericiri de multe feluri,
Dar am irosit degeaba zile, energii și zeluri..
Căutându-mi fericirea, ostenit de căutări,
Am primit-o într-o clipă, când priveam albastre zări.
A venit așa, deodată, când nu mă gândeam la ea,
Un potop de fericire, inundând ființa mea
Și am auzit o voce tainică-'n adâncul meu:
"Eu sunt Dumnezeu Cel Veșnic, fericirea ta sunt Eu"!
De atunci sărut icoane, sau privesc spre cer, în sus:
Căutându-mi fericirea, eu Îl caut pe Iisus!
Îmi iubesc Mântuitorul și Îl chem mereu în gând,
Pentru vocea Lui cea blândă, gata sunt să mor oricând!
amin

PRIMESTE-MĂ, DOAMNE!

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...


   Primeste, Doamne, jertfa marturisirii mele,
 Si-asculta-mi tanguirea caci eu n-am ascultat,
Cand, Doamne, cu iubire ma tot trageai din rele,
 Si imi sopteai cu mila: ,,Copile, e pacat!"

   Primeste-mi azi, iubirea ce Ti-o ofer tarzie,
Si lacrima ce-mi curge din sufletu-mi stricat,
Primeste-o ca pe o jertfa, sa-mi fie marturie,
Cand voi veni la Tine si fi-voi judecat!

   Primeste-Ti, Doamne, fiul pierdut ce se intoarce,
 Cu haina sfasiata, ranit si-nfometat,
 Primeste-Ti fiul, Tata, chiar rob de ma vei face,
 Sunt istovit si sufar ca nu Te-am ascultat!

   Intinde-Ti, Doamne, mana si trage-ma spre Tine,
 Te-astept cum slabanogul, candva,
Te-a asteptat, Sa-i vindeci neputinta...asa fa si cu mine,
Intinde-Ti, Doamne, mana si spune-mi: ,,Te-am iertat!"

   Si azi Ti-aduc, Stapane, povara crucii mele,
Si lacrima caintei su greul meu pacat,
 Primeste-ma, Stapane si trage-ma din rele,
 Si spune-mi cu iubire: ,,Ce mult te-am asteptat!"

                                                       Preot Ioan.

D I M I N E A T A.

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...


Dimineata, cand inca dormim, langa noi sta un inger si un diavol. Acestia asteapta sa vada cui vom sluji in acea zi. Fiecare zi a vietii noastre trebuie incepută cu Dumnezeu si s-o sfarsim tot cu Dumnezeu: "TOATA VIATA NOASTRA LUI HRISTOS DUMNEZEU SA O DAM!". Ne inchinam cu semnul crucii imediat ce ne-am trezit si sarim repede din pat, pentru ca LENEA SA RAMANA SUB PLAPUMA. Mergem si ne spălam cu apa rece, asa cum spuneam in copilarie: "Dimineata cand ma scol cu sapun pe ochi ma spal...

". Si apoi mergem intr-un colt Sfant sau fata unei icoane, aprindem candela, facem trei metanii mici, spunand: „Doamne, iti mulțumesc ca m-ai sculat din somnul noaptii care a trecut si mi-ai daruit inca o noua zi de viata si te rog, Dumnezeul meu, binecuvanteaza și ziua care acum incepe!

Apoi, ingenunchiem si citim "Rugaciunile diminetii" din Ceaslov sau dintr-o carte de rugaciuni.
   Iti doresc o zi binecuvantata de Dumnezeu, sub Sfantul Acoperamant al Maicii Domnului si cu inger tare pazitor alaturi. Amin.
                      Preot Ioan.

Arhivă blog

Ruga catre Dumnezeu

Previzualizaţi

Doamne, Da-le tuturor celor care mi-au vrut raul, atata fericire pe masura raului pe care ei mi l-au dorit.
Doamne, Da-la celor care nu ma plac, atata placere pe masura neplacerilor pe care ei mi le doresc.
Doamne, Da-le celor care m-au crezut prost, atata intelepciune functie de cata prostie au crezut ca am eu.
Doamne, Fie-ti mila de cei care nu mi-au aratat ce e mila.
Doamne, Da-le celor care mi-au refuzat dragostea, toata dragostea pe care eu nu am putut sa le-o ofer.
Doamne, Te mai rog ca tuturor celor pe care eu i-am intristat sa le dai numai lucruri vesele de care sa se bucure cat mai mult.
Doamne, tuturor celor care m-au lovit, mangaie-i si iarta-i, pentru ca eu i-am iertat demult, si nu lasa sa fie loviti de nimeni.
Doamne, celor care ma urasc, da-le numai iubire pentru ca ura ii duce la pierzanie.
Doamne, nu ma lasa sa urasc pe nimeni, indiferent de cat de mult ma displace celalalt.
Doamne, daca nu te superi, te mai rog ceva, desi stiu ca sunt doar un biet pacatos care de multe ori uita de Tine. Te mai rog ca toti cei cu care ma voi intalni in acest an sa aibe parte numai de noroc, fericire, iubire si sanatate si sa fie mereu plini de energie si iubiti de toti.

Lista mea de bloguri

Postări populare