Bucuria mea, dupa caderea protoparintilor nostri Adam si Eva, oamenii au devenit supusi stricaciunii. Ne razboiesc tot timpul: egoismul, iubirea de sine, iubirea de bunuri. Dar noi, din toata inima, din tot sufletul si din toata puterea, vrem sa-l dobandim pe Hristos. Pentru aceasta traim si rasuflam.
Cand vom muri, nu vom lua nimic din lumea aceasta: Nimic, Nimic, Nimic! "Gol am iesit din pantecele maicii mele si gol ma voi intoarce in pamant" (Iov 1:21). Smerenia atrage Harul Duhului Sfant. Daca nu implinim porunca iubirii, Harul nu se apropie de noi. Iubirea este emblema crestinului, am putea spune, fiinta lui. Un crestin ortodox foarte evlavios, atat de mult i-a bineplacut lui Dumnezeu, incat Dumnezeu i-a spus: "Daca doresti, acum iti voi deschide poarta Imparatiei ca sa intri, sa vii langa mine!"
Crestinul a tacut putina vreme, apoi, cu putina sovaiala si cu multa cuviinta i-a spus: "Nu Doamne, te rog sa ma ierti, mai intai doresc sa trec pe acolo pe unde ai trecut si Tu!" Si Domnul Iisus Hristos, care este miezul dragostei noastre, a primit acest raspuns cu cea mai mare multumire. De fapt, toata viata Lui de la nasterea plina de smerenie in Betleem si pana la Infricosatoarele si Sfintele Lui Patimi, a fost o osteneala pentru a ne arata calea. In ceasul cand ne vom da sufletul, Ingerii il vor desparti de trup si il vor urca in vazduh.
Atunci, toate puterile intunericului vor veni la vamile vazduhului care sunt in numar de 24, vor inconjura sufletul si il vor cere ca niste turbati. Faptele il insotesc pe om cand pleaca din lume, faptele si gandurile lui. Ceea ce face cineva aici, va gasi dincolo. Ceea ce seamana aici, va secera acolo. Asadar, mai intai va fi rastignirea si apoi invierea fiecaruia dintre noi, daca vrem sa ne mantuim.
Amin si Aliluia!
Preot Ioan 🔔.
Preot Ioan 🔔.
