Bucuria mea, de multe ori Marea Nordului este invaluita de ceata și cuprinsa de furtuni si de aceea, multi pescari sunt in pericol de moarte. Se spune ca un pescar a plecat cu copiii sai la pescuit. S-a lasat o ceata groasa, a inceput furtuna si ei n-au mai stiut incotro este tarmul, ca sa vasleasca spre el. Mama copiilor si sotia pescarului, ii astepta si se ruga mereu ca ei sa zareasca tarmul, dar totul parea zadarnic. Cand se ruga, i-a venit un gand ca ar fi mai bine sa dea foc casei, pentru ca ei sa vada lumina si sa se indrepte spre tarm. Dragostea de mama si de sot, n-a precupetit aceasta jertfa si a dat foc casei. Mare minune, fiindca, flacarile ce ieseau din casa aprinsa, s-au facut-o lumina pe care au zarit-o cei trei naufragiati si au ajuns cu bine la tarm.
Intre noi si Dumnezeu, se lasa adeseori o “ceata adanca”, din pricina pacatelor si ca niste naufragiati, din cauza valurilor de pe marea acestei vieti, noi nu mai cunoastem calea spre Imparatia lui Dumnezeu. Dar iata ca se inalta catre cer, Rugaciunea Maicii Domnului. Ea este RUGUL APRINS, care lumineaza mereu calea vietii noastre spre “tarmul mantuirii”.
“Bucura-te, Tulpină de lumina a Rugului nemistuit, Bucura-te, Pridvorul de smirnă prin care Dumnezeu S-a ivit, Bucura-te, Inel al unui foc mai presus de cer, Bucura-te, Dezlegare care topeste launtricul ger, Bucura-te, Temeiul prin care si in noi Dumnezeu se incape, Bucura-te, prin Care plutim cu Iisus pe ape, Bucura-te, Mireasa Pururea Fecioară!” Nimeni din cei ce alearga la ajutorul ei, nu ramane nemangaiat. Si atunci sa-i spunem cu incredere: “Mii de primejdii ma pasc in cale, Tu ia-ma’n paza iubirii tale,
Maica Preasfanta, mana ta,
Sa povatuiasca si viata mea”.
Amin si Aliluia!
Preot Ioan
.
