http://www.popasduhovnicesc.ro/
 De trei ani încheiaţi domnul Zannis suferea de rinichiul sting. Doctori, medicamente, raze, controale peste controale. O pietricică cât lintea îl tot chinuia. S-a tratat cu medicamente şi cu felurite leacuri băbeşti, s-a chinuit cât s-a chinuit şi cu multă răbdare şi luptă, în cele din urmă piatra s-a dizolvat, iar omul s-a liniştit pentru un timp. Dar într-o noapte, din nou îl trezi o durere puternică. De astă dată îl durea rinichiul drept. S-a zvârcolit în pat până dimineaţă. Îşi muşca buzele de durere şi-i venea să plângă - ditamai bărbatului! - De răul cuţitului, pe care-l simţea înfipt în partea dreaptă. Pentru că durerea nu înceta, imediat cum s-a făcut ziuă ai lui l-au dus la clinica Sotiriou, ce se găseşte pe strada Marni din Atena. I s-a făcut o radiografie şi s-a descoperit că avea la rinichiul drept o piatră de mărimea unui bob de fasole. Era într-o zi de luni. - A ajuns la noi prea târziu, nu se mai vindecă. O să-l doară tare. Aşa că o să-i facem o mică operaţie să scoatem piatra, a spus medicul chirurg, domnul Kafiatsas, soţiei bolnavului, doamna Haricleea. - O mică operaţie? Despre ce mică operaţie vorbeşte doctorul? Mai degrabă să-i zică operaţie în toată regula. Doamna Haricleea şi fiica ei Maria au intrat la griji. Ai fi zis că deja vedeau bisturiul spintecând pântecele bolnavului şi parcă le şi luă cu ameţeală. Şi apoi, cum o să meargă operaţia? Şi dacă o să se ivească complicaţii? Şi cât timp va trece până când o să înceapă din nou să muncească? - Doamne, ajută-ne! Şi în gândul lor s-a ivit un plan clar: - Mamă, o să luăm mirul Sfântului Nectarie de la domnul Theodoridis şi o să turnăm sticluţa în ceaiul de pir. Tu o să mergi la clinică, să i-l dai tatei să bea, iar eu o să merg la lucru, dar amândouă o să ne rugăm toată ziua. Cu rugăciune stăruitoare şi neîntreruptă. Astfel s-au înţeles şi au plecat fiecare la treburile sale. Acestea s-au petrecut marţi, la o zi după internare. Femeia s-a dus şi i-a dat soţului său ceaiul de pir cu uleiul Sfântului în el. - Fă-i cruce de trei ori cu uleiul peste rinichi, mamă, i-a spus prin telefon Maria, şi rămâne cum am vorbit. Şi lucra Maria la centrala telefonică şi se ruga în pauzele de câteva clipe. La prânz s-a aşezat să se odihnească în fotoliul din birou, având mereu rugăciunea pe buze. La un moment dat i s-a părut că a furat-o somnul. Deodată, o mână a atins-o pe umărul stâng şi o voce de bărbat părintească şi cuviincioasă i-a spus: "Nu-ţi face griji, copila mea, tatăl tău se va face bine în curând". Maria a sărit ca arsă din fotoliu. Nici un bărbat nu se afla în birou. Doar o colegă de-a ei, care lucra la panou... Zilele de marţi şi miercuri au trecut cu rugăciunea îndoită a mamei şi a fiicei. Joi dimineaţa bolnavului i s-a făcut radiografie, iar seara doctorul a chemat-o pe doamna Haricleea şi i-a spus: - Ciudat, piatra nu-i nicăieri! Mă mir. Să aveţi bunătatea să... - Doamne Sfinte! Spuse doamna Haricleea emoţionată. În două zile s-a dus piatra pe care numai "o mică operaţie" ar fi scos-o!... Dumnezeu a făcut minunea prin Sfântul Nectarie. A doua zi domnul Zannis s-a întors acasă şi de atunci - au trecut deja patru ani - lucrează normal, fără nici o supărare. O mamă şi o fiică au deschis Cerul şi au primit mila Lui. Încă o familie slăveşte sfântul Nume al lui Dumnezeu. | |
