Mulţi dintre voi nu cred că au plecat în concediu, acum ar fi timpul. Destinaţia? ... de mare nici nu se pune problema, prea rece apa, prea frig. Eu zic că cel mai frumos ar fi să vizitaţi minunăţiile din ţara noastră.
Mănăstirea Tazlău
Mănăstirea Tazlău - mănăstire de călugari cu hramul Naşterea Maicii Domnului, situată în localitatea Tazlău la 36 km sud de Piatra Neamţ, este o ctitorie din 1497 a lui Stefan cel Mare pe locul unei foste biserici de lemn construită de Alexandru cel Bun. Aşezată la poalele Măgurii Tazlăului, într-o regiune de un pitoresc deosebit, Biserica "Naşterea Maicii Domnului" a Mănăstirii Tazlău se numără printre cele mai importante monumente ale judeţului Neamţ.
Lucrările la construcţia bisericii cu hramul "Naşterea Maicii Domnului" au început la 4 iulie 1496, construcţia fiind încheiată la 8 noiembrie 1497, după cum se consemnează în pisania aşezată în dreapta uşii de la intrare în pronaos. În 1514 mănăstirea a fost prădată de cetele secuieşti ale pretendentului la tron, Trifăilă. În 1835 biserica Mănăstirii Tazlău este transformată în biserică parohială, servind cu prioritate nevoilor satului.
Mistuitorul incendiu din februarie 1879 a marcat de fapt sfârşitul vieţii mănăstireşti la Tazlău. Monumentul a fost ulterior refăcut ca biserică parohială (statut obţinut în anul 1894). Se pare că la Tazlău a funcţionat o veche şcoală de pisari şi dieci, care transcriau diferite manuscrise pentru nevoile de cult şi la care - în secolul al XIX-lea - erau primiţi şi unii copii din sat.
Mănăstirea Tarcău
Pe valea Tarcăului, la mai mult de 15 km de confluenţa acestui râu cu Bistriţa şi la 43 km de Piatra-Neamţ, între localităţile Brateş şi Ardeluţa, o poiană deschisă la margine de pădure formează cadrul natural al Mănăstirii Tarcău, cunoscut până nu demult drept Schitul Tarcău, schit de călugări.Din Pomelnicul ctitorilor scris în limba română, cu litere chirilice, aflăm că biserica s-a construit "în zilele binecredinciosului marelui domn şi împărat a toată Rusia, Nicolae Pavlovici, cu bagoslovenia preasfinţitului arhiepiscop şi mitropolit al Moldovei, Kiria Kir Veniamin, la anul 1833.." de către ieroschimonahul Avramie şi alţi donatori.
Mănăstirea Pângăraţi
Nu departe de Bisericani, urmând soseaua Piatra Neamt - Bicaz (DN15), un drum colateral urcă pâna în apropierea hidrocentralei "Dimitrie Leonida" de la Stejaru, unde se află un alt ansamblu monumental care poate fi reperat de la mare distanţă. Aici, la răsărit de Muntele Botoşanu, pe care constructorii l-au străpuns cu un tunel de aducţiune lung de aproape 5 km, pe malul stâng al pârâului Pângaraţi, se află Mănăstirea Pângărati, un aşezământ de veche tradiţie de pe valea Bistriţei.
Denumirea de Pângarati provine după istoricul Nicolae Iorga de la un posibil călugar Pângrăţie care "se pare a fost un pustnic de demult dând numele pârâului din apropiere". Marele istoric spune ca numele de Pângarati nu are "nici un amestec unei idei de pângărire".
-Biserica Mănăstirii Pângăraţi a fost zidită în anul 1560 de către evlaviosul domn Alexandru Lăpuşneanu şi s-a sfinţit de către Grigorie Mitropolit al Socevei, la leat 7068 (1560) dupa cum ne istoriseşte pisania mănăstirii.
Mănăstirea Bistriţa
Între vetrele de credinţă ortodoxă şi de cultură românească ce înnobilează trecutul acestei ţări, Mănăstirea Bistriţa ocupă un loc deosebit, numărându-se printre cele mai vechi ctitorii voievodale, adăpostind oseminte domneşti şi fapte de neuitat din istoria şi viaţa spirituală a poporului nostru.Situată la aproximativ 8 km de limita vestică a oraşului Piatra-Neamţ, în comuna Viişoara (actualmente comuna Alexandru cel Bun), Mănăstirea Bistriţa a dăinuit timp de peste şase veacuri la adăpostul culmilor împădurite care o înconjoară, înfruntând - ca toate lăcaşurile noastre de credinţă şi cultură - năpraznicele încercări ale istoriei.
După tradiţie, începuturile obştei monahale din Bistriţa moldavă s-ar situa în timpul domniei lui Petru I Muşat, la asfinţit de secol XIV, când s-a ridicat aici o modestă bisericuţă de lemn, prin osteneala ieromonahului Pafnutie. În locul acesteia, Alexandru cel Bun a zidit - în 1402 - o frumoasă biserică de piatră, de peste 30 m lungime, cu pronaos, gropniţă, naos şi altar, pentru a-i fi loc de veşnică odihnă, lui şi familiei sale.După ce în 1418 Doamna Ana a fost aşezată sub lespedea din gropniţa bisericii, la 1 ianuarie 1432 a fost adus şi Alexandru cel Bun în mormântul dinainte pregătit, încheind astfel o domnie lungă şi rodnică pusă în slujba întăririi statului feudal şi principalelor instituţii ale acestuia.La sfârşit de veac, în 1498, Ştefan cel Mare şi-a înscris numele printre ctitorii de la Bistriţa ridicând o impunătoare clopotniţă cu paraclis, după cum rezultă şi din inscripţia votivă încastrată în peretele sudic al construcţiei.
Mănăstirea Bisericani
Mănăstirea Bisericani este o mănăstire ortodoxă, cu obşte de călugări, situată în satul Scăricica, comuna Viişoara, în judeţul Neamţ (la doi kilometri mai jos se află satul Scăricica, iar la cinci kilometri sud, comuna Viişoara). Mănăstirea este situată la 12 kilometri vest de oraşul Piatra Neamţ, pe soseaua Piatra Neamţ – Bicaz.
Dupa secularizarea averilor mănăstireşti, în anul 1863, Mănăstirea Bisericani este părăsită şi cade pradă intemperiilor. Mai târziu devine penitenciar şi starea sa se degradează şi mai mult fiind părăsită după circa 10 ani.
Între 1924-1930 începe un amplu proces de restaurare şi reconstrucţie. Forma, aspectul actual al Mănăstirii Bisericani este căpătată cu ocazia acelor lucrări. Din 1959 până in 1991 a purtat rolul de schit al Mănăstirii Bistriţa aflată în satul vecin Bistriţa. După 1991 redevine mănăstire.
