BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE..
CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI
DESPRE ACUPUNCTURA
Motto: „Fiule! În boala ta nu fi nebăgător de seamă; ci te roagă
Domnului şi El te va tămădui“ (Înţelepciunea lui Sirah 38:9).
„Vindecă-mă, Doamne, şi voi fi vindecat; mântuieşte-mă şi
voi fi mântuit, că Tu eşti lauda mea!“ (Ieremia 17:14).
Preot Ioan
Iubiţi credincioşi,
De-a lungul existenţei lor, oamenii au fost preocupaţi să afle răspunsul la multe întrebări. Câteva dintre aceste întrebări importante ar fi: De ce există pe lume suferinţa şi boala? De ce nu sunt scutiţi nici creştinii de suferinţă?
De ce pare Dumnezeu atât de nepăsător în faţa suferinţei umane? De ce unii sunt loviţi de suferinţă iar alţii nu?
Care este scopul vieţii noastre creştineşti? Au curs „fluvii de cerneală“ în încercarea de a da răspuns acestor întrebări. Răspunsul corect îl dă numai Biblia.
Boala prilej de sporire duhovnicească
Iată ce spun Sfânta Scriptură şi Sfinţii Părinţi despre boală:
● „Boala este de fapt o încercare şi cel lovit de ea este asemenea lui Iov. Este ispitit de diavol să-L hulească pe Dumnezeu sau măcar să se desprindă şi să se depărteze de El închizându-se în sine cu mândrie“ (Avva Varsanufie).
● „La Botez omul se face părtaş Patimilor, morţii şi Învierii lui Hristos“ (Sfântul Maxim Mărturisitorul).
● „Cine a suferit cu trupul a isprăvit cu păcatul“ (1Petru 4:1).
● „Prin multe suferinţe trebuie să intrăm în Împărăţia lui Dumnezeu“ (Faptele Apostolilor 14:22).
● „De nu va gusta sufletul din patimile lui Hristos întru cunoştinţă, nu poate avea părtăşie cu El“(Sfântul Isaac Sirul).
● „Cu cât Dumnezeu ne trimite mai multe încercări, cu atât mai desăvârşiţi ne face“ (Sfântul Ioan Gură de Aur).
● „Omul virtuos află în boală un bun prilej de a-şi arăta şi întări credinţa“ (Sfântul Grigorie de Nazianz).
● „În orice boală Dumnezeu îi vorbeşte omului despre mântuirea sa şi-Şi arată voia de a-l ajuta să o dobândească“ (Avva Ioan de Gaza).
„Spini şi pălămidă“... şi bacterii
Indiferent dacă acceptăm sau nu, suntem cu toţii afectaţi de căderea în păcat a primilor oameni, cu toţii îndurăm efectele neascultării lui Adam şi a Evei. Lumea în care trăim suportă consecinţele pedepsei dată de Dumnezeu. Pământul a devenit nu doar mediul în care se înmulţesc spinii şi pălămida, ci şi o multitudine de boli. Corpul omenesc, deşi creat perfect, a devenit sensibil la boli şi este muritor. Drept consecinţă a păcatului, moartea a intrat în lume însoţită de solii ei, boala şi bătrâneţea. Faptul că suntem creştini nu înseamnă eliberarea miraculoasă de bolile corpului.
Iată ce ne spune Sfântul Apostol Pavel: „Căci ştim că toată făptura împreună suspină şi împreună are dureri până acum. Şi nu numai atât, ci şi noi, care avem pârga Duhului, şi noi înşine suspinăm în noi, aşteptând înfierea, răscumpărarea trupului nostru“ (Romani 8: 22-23). Şi ne mai spune tot el: „Şi pentru ca să nu mă trufesc cu măreţie descoperirilor, datu-mi-s-a mie un ghimpe în trup, un înger al satanei, să mă bată peste obraz, ca să nu mă trufesc. Pentru aceasta de trei ori am rugat pe Domnul ca să-l îndepărteze de la mine; Şi mi-a zis: Îţi este de ajuns harul Meu, căci puterea Mea se desăvârşeşte în slăbiciune“ (2 Corinteni 12:7-8-9).
Medicina alternativă
Medicina alternativă se bucură în zilele noastre de un interes tot mai mare, atrăgând în mod deosebit pe căutătorii unei perspective alternative asupra realităţii, chiar dacă mulţi dintre ei sunt creştini. O primă explicaţie a succesului medicinei alternative ar fi declinul înregistrat de medicina clasică, care tratează omul unilateral şi nu ca un întreg. Odată cu automatizarea tot mai mare a medicinii, contactul personal medic-pacient s-a redus tot mai mult. Dar succesele medicinei clasice nu pot fi contestate. Criticii ei (în special mass-media) uită că în spatele fiecărui insucces sunt sute sau mii de cazuri de vindecări reuşite. Aşa se întâmplă: un medic vindecă 999 de oameni şi pe unul nu-l vindecă, însă toată lumea va şti doar insuccesul său. O a doua explicaţie o reprezintă succesele reale ale metodelor medicinii alternative, glorificate în ziare, la televiziune şi lipsa aparentă de efecte secundare ale acestor metode. Este foarte adevărat că efectele secundare fizice ale acestor procedee sunt mai rare, însă ele există. Dar adevăratul pericol stă în efectele secundare de natură ocultă care afectează sufletul. Cu alte cuvinte am putea spune: faci bine trupului şi îmbolnăveşti sufletul. O a treia explicaţie o reprezintă nevoia de spiritual a fiinţei umane. Ani de-a rândul a fost promovată o viziune unilaterală asupra lumii, o viziune materialistă. Însă omul este o fiinţă duală: trup şi suflet. Nu se poate mulţumi doar cu cele ale trupului, îi trebuie şi ceva pentru suflet, ceva în care să creadă. Iar în pustiul spiritual al Occidentului, ocultismul şi magia au găsit cel mai favorabil teren, au găsit oameni „flămânzi duhovniceşte“, care deja căutau o perspectivă asupra lumii.
Începând din anii 1960-1970 în America şi Europa de Vest, religiile orientale, misticismul şi ocultismul au făcut progrese fantastice, pe măsură ce anterior creştinismul fusese înlocuit cu ateism, materialism şi umanism. Invazia ocultă este observată peste tot: în ziare, la televizor, în muzică, în afaceri şi chiar în rândul copiilor. Li se cultivă tuturor interesul crescut pentru jocuri de inspiraţie ocultă: clarvăzătorul, horoscop, kabala sau wodoo. Unul dintre aceste jocuri intitulat „Închisori şi dragoni“ foloseşte simboluri ce sunt întrebuinţate în magia neagră şi în vrăjitorie. Apostazia lumii creştine, deşi a atins culmi nebănuite, nu a atins maximul. New Age, pseudo-religia care şi-a propus să înlocuiască creştinismul, se vrea a fi o religie mondială ce va avea la bază o ideologie monistă (principiu filosofic) conform căreia „toate sunt una“ (au aceeaşi esenţă) iar Dumnezeu nu este distinct de creaţie. Dacă toate sunt una, Satan şi iadul nu vor mai avea nici o semnificaţie, căci atunci ar însemna că binele şi răul provin din aceeaşi sursă. Pentru apostaţi Dumnezeu nu este Creatorul personal revelat de Sfânta Scriptură, ci Arhitectul impersonal care umple universul şi toate fiinţele vii. Moartea este refuzată, iar alternativa este reîncarnarea. Pocăinţa sinceră va fi înlocuită de meditaţie ca mijloc de a atinge „iluminarea“, dându-le iluzia că au în ei înşişi o natură divină. Nu putem decât să-i dăm dreptate părintelui Serafim Rose: „Satan păşeşte acum în persoană pe scena istoriei“. Noi trebuie să înţelegem că eliberarea de stress şi boală nu este echivalentă cu mântuirea. Medicina holistă nu tratează cu adevărat omul ca întreg atâta vreme cât nu oferă soluţie la problema esenţială care-l separă de Dumnezeu: păcatul.
Doar împăcându-ne cu Hristos prin pocăinţă, putem obţine şi sănătate sufletească şi trupească.
Acupunctura
Acupunctura (latinescul acus = ac; punctus = punct) este o metodă de vindecare care a apărut în China antică. Originile metodei sunt atribuite legendarului împărat Hoang Ti (împăratul galben) care a trăit în urmă cu 5.000 de ani, ale cărui învăţături transmise sub forma tradiţiei orale, ar fi fost consemnate în manualul Nei King (Cartea sfântă a acupuncturii). Această lucrare stă sub semnul astrologiei şi concepţiilor religioase ale epocii, bazându-se pe interpretări filosofice ale mecanismelor organismului uman, ale funcţiilor şi organelor. În ultima parte a tratatului numită Nei Jing (Poarta magică) este descris modul practic prin care acupunctura poate vindeca bolile. Alături de descrierea punctelor de acupunctură, este inclusă o multitudine de reţete naturiste (pe bază de plante), formule magice, forme de masaj şi amulete, toate având rolul de a reface echilibrul forţelor cosmice în organismul pacientului. În Europa, acupunctura a venit prin intermediul misionarilor iezuiţi, devenind o metodă de tratament curent folosită, însă cu timpul popularitatea sa a scăzut.
Filosofie
Acupunctura se bazează în totalitate pe filosofia taoistă, astfel încât pentru a înţelege metoda ar trebui să cunoaştem câteva elemente de taoism. Taoismul este o străveche, falsă religie chinezească, datând de pe vreme legendarului filosof Lao-Tse. Înglobează relicve ale religiilor totemiste şi elemente de magie. Potrivit lor, energia universală care a generat totul se numeşte TAO. Este diferită de Dumnezeul personal al creştinilor, întrucât ei nu recunosc forţele opuse şi personalizate ale binelui şi răului, respectiv Dumnezeu şi Satan. Conform Taoismului, BINELE ŞI RĂ UL PROVIN DIN ACEEAŞ I SURSĂ . Această filosofie monistă (lat. mono= una) este caracteristica esenţială a tuturor religiilor orientale, dar şi oricărei forme de magie, fie albă, fie neagră.
Energia Qi
Energia care emană din infinitatea universului şi curge prin organismul uman este numită Qi. Orice fel de putere şi energie din 5 Despre acupunctura lumea fizică îşi are originea în Qi. Un concept similar îl întâlnim în hinduism sub denumirea de PRANA. Mai există şi alte nume folosite pentru această forţă: corp eteric (antropozofie) sau energie vitală (spiritişti). Această energie creată, potrivit filosofiei taoiste, omul o preia din atmosferă prin intermediul plămânilor care sunt conectaţi cu intestinul gros. Stomacul preia din alimente o altă cantitate şi o dă mai departe splinei - centrul cunoaşterii, potrivit chinezilor. Omul este sănătos doar dacă propria sa energie Qi este în armonie cu energia universală.
Kundalini (şarpele periculos)
Potrivit filosofiei taoiste, în fiecare dintre noi îşi are lăcaşul o energie divină ascunsă, asemeni şarpelui periculos. Numele său este KUNDALINI şi locul său de reşedinţă este situat la baza coloanei vertebrale, unde doarme încolăcit. Este o mare greşeală să-l trezeşti fără ajutorul calificat al unui guru. Există o formă specială de yoga (Kudalini Yoga) care îl trezeşte şi apoi treaptă cu treaptă şarpele se ridică de-a lungul unui canal spiritual special, traversează 7 puncte importante (ciakra) şi odată ajuns în creştetul capului se uneşte energia universală cu energia divină proprie şi omul atinge eliberarea. Dr. Hiroshi Motoyama, directorul Institutului de Psihologie a Religiei din Tokio, afirmă că există o strânsă legătură între Kundalini şi energia Qi. Prin urmare ACUPUNTURA N-AR FI DECÂT O FORMĂ DE MANIPULARE A ŞARPELUI, O ALTERNATIVĂ LA KUNDALINI YOGA.
Meridianele
Potrivit înţelepţilor chinezi, energia circulă în organism prin anumite canale numite „meridiane“ care nu corespund nici nervilor, nici arterelor sau venelor, nici vaselor limfatice. Ei afirmă că există astfel de meridiane, însă existenţa lor n-a putut fi demonstrată ştiinţific nici până astăzi.
Yin şi Yang
Aceste polarităţi izvorăsc din Qi şi atât timp cât sunt în echilibru, energia curge nestingherit prin organism iar omul este sănătos (în fotografia din dreapta) se poate vedea simbolul energiei atotpătrunzătoare a universului, numită Qi, cu aspectele ei polare Ying şi Yang.
Punctele de acupunctură
Punctele de acupunctură sunt peste 700 şi sunt aşezate de-a lungul meridianelor, fiind de mai multe feluri: de tonifiere şi de dispersie, puncte sursă şi „de pasaj“, de alarmă şi de asentiment, de revenire şi cardinale. Au mărimea 1-3 mm iar localizarea lor se face cu un PUNCTOSCOP, aparat ce măsoară rezistenţa electrică a pielii. Când este vorba de măsurarea rezistenţei electrice a pielii sunt implicaţi o multitudine de factori care n-au nimic în comun cu acupunctura. Ceea ce arată instrumentele în realitate este măsura în care transpiră pacientul. Valoarea ştiinţifică este îndoielnică.
Terapia
După stabilirea diagnosticului, începe tratamentul ce constă în introducerea unor ace cu lungimi ce variază între 2 şi 17 mm în acele puncte de acupunctură. Se foloseşte, de regulă, următorul set de ace: 2 ace faciale de aur (vitalizante), 2 ace faciale de argint
(relaxante), 2 ace lungi de aur, 4 ace scurte de aur, 6 ace scurte de argint, 2 ace japoneze cu canal (de argint sau oţel).
Seturile pot fi diferite de la un vindecător la altul, la fel ca şi materialul din care sunt confecţionate.Există controverse legate şi de numărul acelor folosite.
Ce boli pot fi vindecate?
Acupuncturiştii înşiră de obicei o listă lungă de boli, de la răceală, gripă, alergii şi până la cancer, poliomielită şi paraplegii. Ştiinţific dovezile sunt îndoielnice. Acupunctura, pe lângă pericolele de ordin spiritual, prezintă şi complicaţii de natură medicală care nu sunt de loc rare şi care potrivit unui articol apărut în „Journal of the American Medical Association“ cuprind infecţii ale locului de inserţie a acelor, diagnostice greşite şi chiar perforarea plămânilor. Trebuie subliniat că nici o boală care este cauzată de o afecţiune organică nu poate fi influenţată prin acupunctură. Acest lucru este demonstrat de numeroase studii făcute sub control ştiinţific.
Este acupunctura o opţiune pentru creştini ortodocşi?
Trebuie să facem distincţie între folosirea acupuncturii ca anestezie sub supraveghere medicală ş i folosirea ei de că tre diverş i „medici“, adepţi ai medicinei alternative. Bătălia pentru vindecare pe cale acupuncturii are loc pe plan spiritual. Şi atunci trebuie să ne punem întrebarea: este acupunctura doar o formă de a scăpa de dureri sau implică şi semnificaţii spirituale mai profunde? Cui să dăm mai multă crezare: Bibliei sau filozofiilor orientale? Sfinţilor Părinţi sau diverşilor guru şi maeştri orientali?
Biblia nu este împotriva medicinei
Iată ce scrie un teolog englez referitor la metodele medicinei moderne: „Orice vindecare este de natură divină, indiferent dacă se folosesc sau nu medicamente, mijloace psihologice sau chirurgicale“. Chirurgul Gordon Scorer face o diferenţiere între „vindecare naturală“ şi cea „miraculoasă“, considerând însă că ambele îşi au originea în Dumnezeu. Oare nu este El Creatorul corpului nostru pe care L-a înzestrat cu atâtea mecanisme imunitare? Paracelsus scria: „Voi, ar trebui să-L consideraţi pe Dumnezeu cel mai mare şi mai important medic, cel mai puternic şi nu cel din urmă, căci nimic nu se întâmplă fără El. Păgânii pot cere ajutor de la oameni, voi însă ar trebui să vă rugaţi lui Dumnezeu şi El va trimite pe cineva să vă vindece, un Sfânt, un medic sau va veni El Însuşi“. Aşadar nu este o dovadă de necredinţă să consulţi un medic când eşti bolnav. Dar nu trebuie să uităm de smerenie, fără de care nu poate exista o ştiinţă şi o medicină adevărată. Biblia nu se opune nici folosirii medicamentelor. Atunci când regele Iezechia era pe moarte, Dumnezeu i l-a trimis, la cererea sa, pe profetul Isaia. Iezechia a fost vindecat printr-o minune: „Şi Isaia a adus o turtă de smochine şi a pus-o deasupra bubei şi Iezechia s-a vindecat“ (Isaia 38:21). După ce s-a însănătoşit, regele Ezechia nu s-a limitat să-i mulţumească lui Isaia, ci L-a lăudat îndeosebi pe Dumnezeu pentru că i-a redat sănătatea. „Doamne prin îndurarea Ta se bucură omul de viaţă , prin ea mai am ş i eu suflarea. Tu mă tă măduieş ti ş i-mi dai iarăş i viaţ ă! Iată că boala mea se schimbă în să nătate“ (Isaia 38:16-17). Sfântul Apostol Pavel inspirat de Duhul Sfânt i-a scris lui Timotei: „De acum să nu bei numai apă, foloseşte puţin vin pentru stomacul tău şi pentru desele tale slăbiciuni“ (Timotei 5:23). Astăzi cunoaştem faptul că mustul şi vinul conţin substanţe active împotriva bacteriilor şi a viruşilor. Tot în Biblie este scris despre o atitudinea corectă pe care trebuie să o avem faţă de medici şi medicamente: „Cinsteşte pe doctor cu cinstea ce i se cuvine, că şi pe el l-a făcut Domnul. Că de la Cel Preaînalt este leacul şi de la rege va lua dar. Domnul a zidit din pământ leacurile şi omul înţelept nu se va scârbi de ele. Au nu din lemn s-a îndulcit apa, ca să cunoască puterea Lui? Fiule! În boala ta nu fi nebăgător de seamă; ci te roagă Domnului şi El te va tămădui“ (Înţelpciunea lui Sirah 38: 1-9). Mulţi oameni doresc să fie sănătoşi punându-şi nădejdea în bani sau în oameni în loc să şi-o pună în Dumnezeu spunând: „Dumnezeule, spre ajutorul meu ia aminte! Doamne, să-mi ajuţi mie, grăbeşte-te! ...
Ajutorul meu şi Izbăvitorul meu eşti Tu; Doamne, nu zăbovi!“ (Psalm 69).
Vindecare prin puteri paranormale în Filipine
Într-o măsură tot mai mare, oamenii sunt gata să apeleze la metode curative care nu au nimic comun cu ştiinţa, ci se bazează în mod evident pe forţe oculte. Este relevant să amintim afluxul de pacienţi din Occident către localitatea filipineză Baguio, unde se supuneau „operaţiilor“ făcute cu mâinile goale de vracii locali. Asistarea la „operaţie“ era impresionantă pentru cei care nu au prea multe cunoştinţe de medicină. La început vraciul lovea cu degetele zona din dreptul stomacului. Deodată începea să curgă sânge, pe care „asistentul“ îl îndepărta cu grijă prin ştergere. Apoi vraciul începea să scormonească măruntaiele pacientului şi scotea de acolo un ţesut sângerând, „ulcerul“, după cum îi explica el pacientului După un minut (durata unei operaţii clasice pe stomac fiind de cel puţin două ore) sângele era şters, rana era închisă fără a lăsa nici o cicatrice şi „operaţia“ era gata. Pacienţii erau entuziasmaţi de rapiditatea cu care s-a făcut şi de faptul că n-au simţit nimic.O analiză mai atentă a acestei operaţii a relevat date extrem de interesante. Examinarea microscopică şi biochimică a ţesuturilor „extirpate“ a demonstrat că proveneau de la găini, porci, şobolani şi câini. O probă de sânge colectată de pe un tampon s-a dovedit a fi sânge de porc în urma analizelor făcute la Institutul de Medicină Legală din Zurich. Într-o lucrare extrem de documentată a chirurgului american W. A. Nolen, „Healing: A Doctor in Search of a Miracle“ („Vindecare: un medic în căutarea unui miracol“) sunt descrise amănunţit trucurile pe care le foloseau aceşti vraci pentru a-i înşela pe credincioşii paranormalului din Occident.
Sănătate holistică?
Tehnica punerii mâinilor face parte dintr-un curent important al medicinei alternative, numit Holistic Health (Sănătate holistică), curent care cuprinde folosirea acupuncturii, a presopuncturii, a anumitor tehnici de antrenament autogen, bio-feedback, Hatha Yoga şi alte metode de vindecare oculte. Medicii şi asistentele nu mai sunt imuni la infuzia ocultismului în sânul profesiei medicale. Un sondaj care a cuprins 500 de medici din Germania a relevat că doar 27,4% sunt împotriva metodelor alternative. Cei mai mulţi dintre cei care se arată favorabili acestor metode alternative au ca motiv dorinţa de a-şi feri pacienţii de efectele secundare periculoase ale unor medicamente.
Capcană periculoasă
Credincioşii trebuie să fie conştienţi că medicina holistă este o capcană periculoasă. Cea mai mare parte a metodelor medicinei holiste se bazează pe o filosofie ocultă sau orientală. Prin urmare, ei se expun unei influenţe spirituale distructive. Sfântul Apostol Pavel le scria colosenilor: „Luaţi aminte să nu vă fure minţile cineva cu filozofia şi cu deşarta înşelăciune din predania omenească, după înţelesurile cele slabe ale lumii şi nu după Hristos“ (2 Coloseni 2:8).
Afectarea ocultă
Cea mai periculoasă capcană este cu siguranţă pericolul afectării oculte. Unii pacienţi au trecut prin depresii acute după ce au consultat un vindecător ocultist, apelând din nou la medic pentru a primi somnifere. Aceşti pacienţi sunt complet dezechilibraţi din punct de vedere spiritual şi resping învăţăturile creştinismului. Sunt oameni care cad pradă cu uşurinţă vindecătorilor ocultişti, mai ales
când scopul lor cel mai important este să fie vindecaţi cu orice preţ.
► Nu-i interesează dacă metoda de vindecare este legată de o anume filosofie şi că nu este compatibilă cu Biblia.
► Nu-i interesează dacă metoda de vindecare îi apropie de Dumnezeu sau le slăbeşte credinţa.
► Nu-i interesează dacă se întrebuinţează noţiuni care se regăsesc în ocultism.
► Nu-i interesează că apelează le energii cosmice sau puteri impersonale în loc să apeleze la Taina Sfintei Spovedanii, Taina Sfântului Maslu şi Taina Sfintei Împărtăşanii.
Realizarea „supraomului“ prin educaţie transpersonală
New-age-iştii afirmă că, în prezent, omenirea este încă prizoniera unei aşa numite „gândiri false“.
Ei spun că de această „gândire falsă“ este vinovată credinţa creştină. Metodele psihotehnice şi de meditaţie utilizate de către New- Age îşi propun cu toate laolaltă anihilarea sentimentului de „eu“ şi experimentarea contopirii cu Universul, crearea unei noi conştiinţe şi anume aceea a identităţii cosmice. Dintre metodele psihotehnice fac parte: bio-feed-back, antrenamentul autogen, hipnoza ş i autohipnoza, meditaţia de orice fel - zen, budism tibetan, cabalistică , kundalini, raja-yoga, tantra-yoga etc. psihosinteza, tehnicile amaniste, teosofia, bioenergetica, kinestologia aplicată, aikido etc. New-Age-iştii sunt de părere că tranziţia de la „o gândire falsă“ la una „corectă“ nu poate fi realizată fără o „evoluţie personală interioară“ şi anume cu ajutorul „psihologiei transpersonale“. Unul dintre specialiştii în acest domeniu a fost psihiatrul şi psihologul italian Roberto Assagini (1888-1074) care este de fapt fondatorul psihologiei transpersonale. Conform principiilor psihoterapiei transpersonale, pentru a se vindeca, purifica şi elibera, individul nu are nevoie de mijlocitori, ci doar de el însuşi, iar «Aceasta înseamnă mândrie luciferică, înseamnă să ne credem dumnezei uitând cuvintele sfinte ale lui Hristos: „FĂRĂ MINE NIMIC NU PUTEŢI FACE“ (Ioan 15:5)». Terapeutul este doar un ghid exterior, un însoţitor, eventual un îndrumător. În cazul de faţă terapeutul poate fi numit fără rezerve amăgitor sau îndrumător pe calea iadului. Nici unde în Biblie nu se aminteşte de terapeut sau ghid exterior. Se vorbeşte de preoţi atât în Vechiul cât şi în Noul Testament.
Prin preoţi se sfinţeşte omul şi de aceea ne-a şi îndemnat Mântuitorul: („Duceţi-vă ş i vă arătaţi preotilor Luca 17:14). Terapeutul poate face apel la diferite tehnici care determină „fluidizarea energiilor blocate“. În toate tehnicile folosite se pune accent pe trup: masarea polarităţilor, surescitări de tip bioenergetic, rolfing etc. De asemenea sunt utilizate inclusiv tehnici extrem orientale cum ar fi: Taichi, Aikido sau meditaţia cu caracter mistic, urmărindu-se integrarea omului în „câmpurile de forţă“ ale cosmosului. La capătul urcuşului nu se află vreo treaptă oarecare, ci pretinsa identitate cosmică a individului (după chip şi asemănare...). În fond şi la urma urmei nu este vorba decât de o rătăcire spirituală, de pierderea mântuirii sufletului celui care practică aceste terapii. Dacă în psihoterapia transpersonală se vorbeşte de tehnici, în credinţa noastră se vorbeşte de cele 7 Sfinte Taine pe care le-a instituit Iisus Hristos spre mântuirea sufletelor noastre.
Una dintre problemele controversate legate de „terapia transpersonală“ este cea care vizează reîncarnarea. Pacientul, în stare de hipnoză, e condus de terapeut regresiv, până dincolo de momentul naşterii sale, pentru a-i vindeca prin rememorare o serie de traume psihice moştenite din existenţele anterioare. Părintele Stăniloae, un mare teolog al ţării noastre a fost întrebat: „Sfinţia voastră, ce pă rere aveţi despre reîncarnare?“ Şi el a răspuns: „În viaţa mea n-am auzit o prostie mai mare ca asta !!!“ (Revista teologică „Mitropolia Olteniei“). Dacă omul s-ar purifica prin mai multe reîncarnări succesive, atunci ce rost mai avea să vină Hristos să pătimească pe cruce pentru păcatele noastre? Reîncarnarea este o credinţă păgână, o înşelătorie a diavolului pentru a ne depărta de Sfânta Evanghelie.
Conform New-Age, un om „transformat“ nu mai este un om în sens tradiţional, ci un fel de supraom. Pledând pentru o educaţie transpersonală, new-age-iştii susţin că învăţământul ar trebui să renunţe la vechile sale tipare, că educaţia trebuie să fie individualizată la maximum.
Iubiţi credincioşi,
Au venit, vin şi vor mai veni lupi răpitori şi profeţi mincinoşi care vor încerca să distrugă credinţa noastră creştin ortodoxă. Să nu ascultăm de glasul acestora aşa cum a făcut Eva care a ascultat glasul şarpelui şi a cules moarte. Desigur că este important să-i cunoaştem pe cei care au fost alungaţi (arieni, nestorieni, macedonieni, eutihieni etc.) dar mult mai important este să ne îndreptăm atenţia în chip deosebit spre cei din jurul nostru. Există mulţi oameni care caută calea, adevărul şi viaţa şi trebuie ajutaţi să înţeleagă că în această căutare trebuie să cunoască esenţialul, adică Biblia (neapărat să fie ortodoxă) şi Sfânta Tradiţie. Însuşi Iisus Hristos ne-a spus: „Să nu se tulbure inima voastră ; credeţi în Dumnezeu, credeţi ş i în Mine. Eu sunt Calea , Adevă rul ş i Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl Meu decât numai prin Mine“ (Ioan 14:1- 6).
Dacă nu ne punem nădejdea vindecării noastre în Dumnezeu şi nu avem încredere în ştiinţa medicală, atunci ne vom orienta spre alte alternative din nevoia fundamentală de a crede şi a ne încrede în ceva. Dacă nu vom avea credinţă în adevăratul Dumnezeul nostru Iisus Hristos, vom crede în tot felul de înşelăciuni şi falsuri care ne vor duce la pierzare. Cui să dăm mai multă crezare, Bibliei sau filozofiilor orientale? Preferăm să ne închinăm lui Hristos sau să-i întoarcem spatele punându-ne nădejdea în puterile ezoterice care doresc să ne manipuleze sufletul? Acesta este pericolul pe care-l reprezintă acupunctura, căci sub aparenţa ştiinţei şi a pretenţiei de a-i reface sănătatea, pacientului i se injectează pe nesimţite o doză de filosofie orientală. Creştinii ortodocşi bolnavi în loc să apeleze la aceste „remedii homeopatice“ ar trebui să-şi pună nădejdea în Dumnezeu postind, înălţând rugăciuni, spovedindu-se, împărtăşindu-se şi participând de cât mai multe ori posibil la Taina Sfântului Maslu.
Taina Sfintei Spovedanii
Mulţi psihoterapeuţi moderni nu fac altceva decât să aducă la suprafaţă mizeria păcatelor din viaţa pacienţilor, fără a-i ajuta cu adevărat să depăşească problemele. Psihoterapeuţii lucrează cu puteri limitate, omeneşti pe când preotul lucrează cu puterea Duhului Sfânt pe care o are prin hirotonie. Deşi psihoterapeuţii încearcă să descurce iţele încurcate din viaţa pacienţilor, ei nu reuşesc, fiindcă în vocabularul lor nu există termenul de păcat. Astfel că pacienţii merg acasă goi sufleteşte. Vinovăţia şi păcatul sunt realităţi. Vinovăţia şi păcatul sunt precum nisipul intrat în angrenajele fine ale corpului nostru. Fiecare dintre noi este molipsit de ucigătoarea boală numită păcat. Poate fi oare vindecată această boală? Leacul există şi este unul minunat, Sfânta Taină a Spovedaniei. Aşa cum pentru bolile pământeşti există medicamente pământeşti tot aşa pentru cea mai gravă dintre boli, păcatul, există leac ceresc - mărturisirea păcatelor - în faţa Atotputernicului Doctor Ceresc care este Iisus Hristos. Mulţi creştini în loc să meargă la Biserică au uitat şi nesocotit acest leac dumnezeiesc şi se duc la acupunctură. Toţi creştinii, fără excepţie, trebuie să se spovedească cel puţin de patru ori pe an, în cele patru posturi mari sau ori de câte ori le-o cere conştiinţa dacă vor să se mântuiască.
Taina Sfintei Împărtăşanii
Mântuitorul Iisus Hristos, acest minunat Oaspete Ceresc se pogoară adesea printre noi, pentru a intra sub acoperişul sufletului nostru. El ni Se înfăţişează în nespusa Taină a Sfintei Împărtăşanii, bate la fiecare uşă, tânjeşte să intre în fiecare casă, doreşte să vorbească fiecărei inimi, voieşte să se bucure fiecare suflet credincios şi să îi ofere darul Său ceresc: „Eu sunt pâinea vieţii. Cine mănâncă din pâinea aceasta viu va fi în veci. Iar pâinea pe care Eu o voi da pentru viaţa lumii este trupul Meu“(Ioan 6:48-51). „Taina Sfintei Împărtăşanii este mai presus decât oricare alta. Mai încolo de ea nu se poate merge, nici nu se mai poate adăuga ceva“ (Nicolae Cabasila, Despre viaţa în Hristos).
Împărtăşindu-ne cu Trupul şi Sângele lui Hristos ne unim cu Dumnezeu: „Căci întru El locuieşte, trupeşte, toată plinătatea Dumnezeirii“ (Coloseni 2:9).
Însuşi Iisus Hristos a spus: „Cel ce mănâncă Trupul Meu ş i bea Sângele Meu ră mâne întru Mine ş i Eu întru el“ (Ioan 6:56). Prin această Sfântă Taină „Dumnezeu se uneşte cu firea noastră cea stricăcioasă pentru a îndumnezei în acest fel omenitatea, prin primirea ei la părtăşia divină“ (Sfântul Grigorie de Nyssa). De aceea Sfinţii Părinţi nu numai că văd un leac şi o doctorie în Taina Sfintei Împărtăşanii, ci o socotesc chiar „leacul prin excelenţă“ care vindecă toate relele legate de păcat. Clement Alexandrinul numeşte Sfânta Împărtăşanie „leacul nemuririi“, iar Sfântul Ignatie Teoforul îi spune „doctoria pentru a nu muri şi a trăi veşnic în Iisus Hristos“.
Taina Sfântului Maslu
Taina Sfântului Maslu, numită şi Taina untdelemnului sfinţit este destinată creştinilor bolnavi. Întâlnim această Taină în Evanghelie şi numeroase vindecări făcute de Sfinţii Apostoli sunt legate de ea: „Şi scoteau mulţi demoni şi UNGEAU CU UNTDELEMN PE MUL|I BOLNAVI ŞI-I VINDECAU“ (Marcu 6:13). Sfântul Apostol Iacov vorbeşte şi el despre această Taină: „Este cineva bolnav între voi? Să cheme preoţii Bisericii ş i să se roage pentru el, ungându-l cu untdelemn, în numele Domnului“ (Iacov 5:14). Biserica a perpetuat această practică apostolică, ungând cu untdelemn sfinţit pe cei care doreau, chiar dacă nu erau grav bolnavi, iar această Taină se poate face ori de câte ori este nevoie. În mod obişnuit, Sfântul Maslu este săvârşit de un sobor de 7 preoţi şi are drept scop nu numai vindecarea bolilor trupeşti ci şi tămăduirea bolilor sufleteşti şi iertarea păcatelor: „Şi rugăciunea credinţei va mântui ( va vindeca) pe cel bolnav şi Domnul îl va ridica, şi de va fi făcut păcate se vor ierta lui“ (Iacov 5:15).
Credinţa noastră creştin ortodoxă este aur curat
În cartea sa intitulată „Metode de tratament neortodoxe ale vremurilor noi“, medicul cardiolog-internist, Athanasios V. Avramidis, profesor la Universitatea din Atena scrie: „Mulţi dintre credincioşii ortodocşi apelează la metoda de tratament alternativ a acupuncturii, fără să cunoască de unde provine sau de unde aşteaptă să vină „rezultatul vindecător“ dorit. Este vorba de misticism şi apocrifism, lucruri care nu se împacă cu Credinţa Ortodoxă. Din punct de vedere medical ştiinţific, acupunctura este „o înşelătorie!“
Fiecare om are dreptul alegerii libere a vindecătorului sau a modului de vindecare, după preferinţa lui. Iar alegerea acupuncturii este de acum subiectul responsabilităţii proprii. Însă omul respectiv are dreptul să fie informat corect despre lipsa oricărei baze reale şi obiective de vindecare. Părintele Porfirie cunoştea ceva mai mult când a spus unui medic cunoscut care practica şi acupunctura de mai mulţi ani: „De cele ce ai ştiut să te laşi... acestea sunt lucruri demonice“. Şi medicul respectiv, făcând ascultare, din ziua aceea nu a mai practicat acupunctura“.
Dacă cu aur se pot cumpăra lucruri scumpe, ce nu poţi cumpăra cu aurul credinţei? Prin credinţ ă „au biruit împăraţii“. Cu credinţa „au făcut dreptate“. Cu credinţa „au dobândit făgăduinţele“. Cu credinţa „au astupat gurile leilor“. Cu credinţa s-au împuternicit şi din slabi cum erau s-au făcut tari, au întors taberele vrăjmaşilor pe fugă. Prin credinţă „şi-au luat pe morţii lor înviaţi“ (Evrei 11: 33-35).
Iată câte lucruri scumpe se pot dobândi cu aurul credinţei creş tin ortodoxe. Acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!
BIBLIOGRAFIE: Biblia, E.I.B.M., Bucureşti,1994; Preot. Dr. Neculai Grosu, Temeiuri ale dreptei credinţe; Arhimandrit Ilie Cleopa, Călăuză în credinţa ortodoxă; Arhimandrit Ioanichie Bălan, Sfântul Maslu; Conf. Univ. Dr. Pavel Chirilă, Preot dr. Mihai Valică, Spitalul Creştin, Editura Cristiana, Bucureşti, 2004; Nicolae Achimescu, Noile mişcări religioase, Editura Lines, Cluj-Napoca, 2004; Vasile Militaru, Şoaptele îngerilor şi Poemele nemuririi, Editura Lumină din lumină, Bucureşti, 1995; Arhimandrit Serafim Alexiev, Leacul uitat, Editura Sofia, Bucureşti, 2003;Athansios V. Avramidis, Metode de tratament neortodoxe ale vremurilor noi, Editura Reîntregirea, Alba-Iulia, 2005.
CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI
DESPRE ACUPUNCTURA
Preot Ioan
Iubiţi credincioşi,
De-a lungul existenţei lor, oamenii au fost preocupaţi să afle răspunsul la multe întrebări. Câteva dintre aceste întrebări importante ar fi: De ce există pe lume suferinţa şi boala? De ce nu sunt scutiţi nici creştinii de suferinţă? De ce pare Dumnezeu atât de nepăsător în faţa suferinţei umane? De ce unii sunt loviţi de suferinţă iar alţii nu?
Care este scopul vieţii noastre creştineşti? Au curs „fluvii de cerneală“ în încercarea de a da răspuns acestor întrebări. Răspunsul corect îl dă numai Biblia.
Boala prilej de sporire duhovnicească
Iată ce spun Sfânta Scriptură şi Sfinţii Părinţi despre boală:
● „Boala este de fapt o încercare şi cel lovit de ea este asemenea lui Iov. Este ispitit de diavol să-L hulească pe Dumnezeu sau măcar să se desprindă şi să se depărteze de El închizându-se în sine cu mândrie“ (Avva Varsanufie).
● „La Botez omul se face părtaş Patimilor, morţii şi Învierii lui Hristos“ (Sfântul Maxim Mărturisitorul).
● „Cine a suferit cu trupul a isprăvit cu păcatul“ (1Petru 4:1).
● „Prin multe suferinţe trebuie să intrăm în Împărăţia lui Dumnezeu“ (Faptele Apostolilor 14:22).
● „De nu va gusta sufletul din patimile lui Hristos întru cunoştinţă, nu poate avea părtăşie cu El“(Sfântul Isaac Sirul).
● „Cu cât Dumnezeu ne trimite mai multe încercări, cu atât mai desăvârşiţi ne face“ (Sfântul Ioan Gură de Aur).
● „Omul virtuos află în boală un bun prilej de a-şi arăta şi întări credinţa“ (Sfântul Grigorie de Nazianz).
● „În orice boală Dumnezeu îi vorbeşte omului despre mântuirea sa şi-Şi arată voia de a-l ajuta să o dobândească“ (Avva Ioan de Gaza).
„Spini şi pălămidă“... şi bacterii
Indiferent dacă acceptăm sau nu, suntem cu toţii afectaţi de căderea în păcat a primilor oameni, cu toţii îndurăm efectele neascultării lui Adam şi a Evei. Lumea în care trăim suportă consecinţele pedepsei dată de Dumnezeu. Pământul a devenit nu doar mediul în care se înmulţesc spinii şi pălămida, ci şi o multitudine de boli. Corpul omenesc, deşi creat perfect, a devenit sensibil la boli şi este muritor. Drept consecinţă a păcatului, moartea a intrat în lume însoţită de solii ei, boala şi bătrâneţea. Faptul că suntem creştini nu înseamnă eliberarea miraculoasă de bolile corpului.
Iată ce ne spune Sfântul Apostol Pavel: „Căci ştim că toată făptura împreună suspină şi împreună are dureri până acum. Şi nu numai atât, ci şi noi, care avem pârga Duhului, şi noi înşine suspinăm în noi, aşteptând înfierea, răscumpărarea trupului nostru“ (Romani 8: 22-23). Şi ne mai spune tot el: „Şi pentru ca să nu mă trufesc cu măreţie descoperirilor, datu-mi-s-a mie un ghimpe în trup, un înger al satanei, să mă bată peste obraz, ca să nu mă trufesc. Pentru aceasta de trei ori am rugat pe Domnul ca să-l îndepărteze de la mine; Şi mi-a zis: Îţi este de ajuns harul Meu, căci puterea Mea se desăvârşeşte în slăbiciune“ (2 Corinteni 12:7-8-9).
Medicina alternativă
Medicina alternativă se bucură în zilele noastre de un interes tot mai mare, atrăgând în mod deosebit pe căutătorii unei perspective alternative asupra realităţii, chiar dacă mulţi dintre ei sunt creştini. O primă explicaţie a succesului medicinei alternative ar fi declinul înregistrat de medicina clasică, care tratează omul unilateral şi nu ca un întreg. Odată cu automatizarea tot mai mare a medicinii, contactul personal medic-pacient s-a redus tot mai mult. Dar succesele medicinei clasice nu pot fi contestate. Criticii ei (în special mass-media) uită că în spatele fiecărui insucces sunt sute sau mii de cazuri de vindecări reuşite. Aşa se întâmplă: un medic vindecă 999 de oameni şi pe unul nu-l vindecă, însă toată lumea va şti doar insuccesul său. O a doua explicaţie o reprezintă succesele reale ale metodelor medicinii alternative, glorificate în ziare, la televiziune şi lipsa aparentă de efecte secundare ale acestor metode. Este foarte adevărat că efectele secundare fizice ale acestor procedee sunt mai rare, însă ele există. Dar adevăratul pericol stă în efectele secundare de natură ocultă care afectează sufletul. Cu alte cuvinte am putea spune: faci bine trupului şi îmbolnăveşti sufletul. O a treia explicaţie o reprezintă nevoia de spiritual a fiinţei umane. Ani de-a rândul a fost promovată o viziune unilaterală asupra lumii, o viziune materialistă. Însă omul este o fiinţă duală: trup şi suflet. Nu se poate mulţumi doar cu cele ale trupului, îi trebuie şi ceva pentru suflet, ceva în care să creadă. Iar în pustiul spiritual al Occidentului, ocultismul şi magia au găsit cel mai favorabil teren, au găsit oameni „flămânzi duhovniceşte“, care deja căutau o perspectivă asupra lumii.
Începând din anii 1960-1970 în America şi Europa de Vest, religiile orientale, misticismul şi ocultismul au făcut progrese fantastice, pe măsură ce anterior creştinismul fusese înlocuit cu ateism, materialism şi umanism. Invazia ocultă este observată peste tot: în ziare, la televizor, în muzică, în afaceri şi chiar în rândul copiilor. Li se cultivă tuturor interesul crescut pentru jocuri de inspiraţie ocultă: clarvăzătorul, horoscop, kabala sau wodoo. Unul dintre aceste jocuri intitulat „Închisori şi dragoni“ foloseşte simboluri ce sunt întrebuinţate în magia neagră şi în vrăjitorie. Apostazia lumii creştine, deşi a atins culmi nebănuite, nu a atins maximul. New Age, pseudo-religia care şi-a propus să înlocuiască creştinismul, se vrea a fi o religie mondială ce va avea la bază o ideologie monistă (principiu filosofic) conform căreia „toate sunt una“ (au aceeaşi esenţă) iar Dumnezeu nu este distinct de creaţie. Dacă toate sunt una, Satan şi iadul nu vor mai avea nici o semnificaţie, căci atunci ar însemna că binele şi răul provin din aceeaşi sursă. Pentru apostaţi Dumnezeu nu este Creatorul personal revelat de Sfânta Scriptură, ci Arhitectul impersonal care umple universul şi toate fiinţele vii. Moartea este refuzată, iar alternativa este reîncarnarea. Pocăinţa sinceră va fi înlocuită de meditaţie ca mijloc de a atinge „iluminarea“, dându-le iluzia că au în ei înşişi o natură divină. Nu putem decât să-i dăm dreptate părintelui Serafim Rose: „Satan păşeşte acum în persoană pe scena istoriei“. Noi trebuie să înţelegem că eliberarea de stress şi boală nu este echivalentă cu mântuirea. Medicina holistă nu tratează cu adevărat omul ca întreg atâta vreme cât nu oferă soluţie la problema esenţială care-l separă de Dumnezeu: păcatul.
Doar împăcându-ne cu Hristos prin pocăinţă, putem obţine şi sănătate sufletească şi trupească.
Acupunctura
Acupunctura (latinescul acus = ac; punctus = punct) este o metodă de vindecare care a apărut în China antică. Originile metodei sunt atribuite legendarului împărat Hoang Ti (împăratul galben) care a trăit în urmă cu 5.000 de ani, ale cărui învăţături transmise sub forma tradiţiei orale, ar fi fost consemnate în manualul Nei King (Cartea sfântă a acupuncturii). Această lucrare stă sub semnul astrologiei şi concepţiilor religioase ale epocii, bazându-se pe interpretări filosofice ale mecanismelor organismului uman, ale funcţiilor şi organelor. În ultima parte a tratatului numită Nei Jing (Poarta magică) este descris modul practic prin care acupunctura poate vindeca bolile. Alături de descrierea punctelor de acupunctură, este inclusă o multitudine de reţete naturiste (pe bază de plante), formule magice, forme de masaj şi amulete, toate având rolul de a reface echilibrul forţelor cosmice în organismul pacientului. În Europa, acupunctura a venit prin intermediul misionarilor iezuiţi, devenind o metodă de tratament curent folosită, însă cu timpul popularitatea sa a scăzut.
Filosofie
Acupunctura se bazează în totalitate pe filosofia taoistă, astfel încât pentru a înţelege metoda ar trebui să cunoaştem câteva elemente de taoism. Taoismul este o străveche, falsă religie chinezească, datând de pe vreme legendarului filosof Lao-Tse. Înglobează relicve ale religiilor totemiste şi elemente de magie. Potrivit lor, energia universală care a generat totul se numeşte TAO. Este diferită de Dumnezeul personal al creştinilor, întrucât ei nu recunosc forţele opuse şi personalizate ale binelui şi răului, respectiv Dumnezeu şi Satan. Conform Taoismului, BINELE ŞI RĂ UL PROVIN DIN ACEEAŞ I SURSĂ . Această filosofie monistă (lat. mono= una) este caracteristica esenţială a tuturor religiilor orientale, dar şi oricărei forme de magie, fie albă, fie neagră.
Energia Qi
Energia care emană din infinitatea universului şi curge prin organismul uman este numită Qi. Orice fel de putere şi energie din 5 Despre acupunctura lumea fizică îşi are originea în Qi. Un concept similar îl întâlnim în hinduism sub denumirea de PRANA. Mai există şi alte nume folosite pentru această forţă: corp eteric (antropozofie) sau energie vitală (spiritişti). Această energie creată, potrivit filosofiei taoiste, omul o preia din atmosferă prin intermediul plămânilor care sunt conectaţi cu intestinul gros. Stomacul preia din alimente o altă cantitate şi o dă mai departe splinei - centrul cunoaşterii, potrivit chinezilor. Omul este sănătos doar dacă propria sa energie Qi este în armonie cu energia universală.
Kundalini (şarpele periculos)
Potrivit filosofiei taoiste, în fiecare dintre noi îşi are lăcaşul o energie divină ascunsă, asemeni şarpelui periculos. Numele său este KUNDALINI şi locul său de reşedinţă este situat la baza coloanei vertebrale, unde doarme încolăcit. Este o mare greşeală să-l trezeşti fără ajutorul calificat al unui guru. Există o formă specială de yoga (Kudalini Yoga) care îl trezeşte şi apoi treaptă cu treaptă şarpele se ridică de-a lungul unui canal spiritual special, traversează 7 puncte importante (ciakra) şi odată ajuns în creştetul capului se uneşte energia universală cu energia divină proprie şi omul atinge eliberarea. Dr. Hiroshi Motoyama, directorul Institutului de Psihologie a Religiei din Tokio, afirmă că există o strânsă legătură între Kundalini şi energia Qi. Prin urmare ACUPUNTURA N-AR FI DECÂT O FORMĂ DE MANIPULARE A ŞARPELUI, O ALTERNATIVĂ LA KUNDALINI YOGA.
Meridianele
Potrivit înţelepţilor chinezi, energia circulă în organism prin anumite canale numite „meridiane“ care nu corespund nici nervilor, nici arterelor sau venelor, nici vaselor limfatice. Ei afirmă că există astfel de meridiane, însă existenţa lor n-a putut fi demonstrată ştiinţific nici până astăzi.
Yin şi Yang
Aceste polarităţi izvorăsc din Qi şi atât timp cât sunt în echilibru, energia curge nestingherit prin organism iar omul este sănătos (în fotografia din dreapta) se poate vedea simbolul energiei atotpătrunzătoare a universului, numită Qi, cu aspectele ei polare Ying şi Yang.
Punctele de acupunctură
Punctele de acupunctură sunt peste 700 şi sunt aşezate de-a lungul meridianelor, fiind de mai multe feluri: de tonifiere şi de dispersie, puncte sursă şi „de pasaj“, de alarmă şi de asentiment, de revenire şi cardinale. Au mărimea 1-3 mm iar localizarea lor se face cu un PUNCTOSCOP, aparat ce măsoară rezistenţa electrică a pielii. Când este vorba de măsurarea rezistenţei electrice a pielii sunt implicaţi o multitudine de factori care n-au nimic în comun cu acupunctura. Ceea ce arată instrumentele în realitate este măsura în care transpiră pacientul. Valoarea ştiinţifică este îndoielnică.
Terapia
După stabilirea diagnosticului, începe tratamentul ce constă în introducerea unor ace cu lungimi ce variază între 2 şi 17 mm în acele puncte de acupunctură. Se foloseşte, de regulă, următorul set de ace: 2 ace faciale de aur (vitalizante), 2 ace faciale de argint
Ce boli pot fi vindecate?
Acupuncturiştii înşiră de obicei o listă lungă de boli, de la răceală, gripă, alergii şi până la cancer, poliomielită şi paraplegii. Ştiinţific dovezile sunt îndoielnice. Acupunctura, pe lângă pericolele de ordin spiritual, prezintă şi complicaţii de natură medicală care nu sunt de loc rare şi care potrivit unui articol apărut în „Journal of the American Medical Association“ cuprind infecţii ale locului de inserţie a acelor, diagnostice greşite şi chiar perforarea plămânilor. Trebuie subliniat că nici o boală care este cauzată de o afecţiune organică nu poate fi influenţată prin acupunctură. Acest lucru este demonstrat de numeroase studii făcute sub control ştiinţific.
Este acupunctura o opţiune pentru creştini ortodocşi?
Trebuie să facem distincţie între folosirea acupuncturii ca anestezie sub supraveghere medicală ş i folosirea ei de că tre diverş i „medici“, adepţi ai medicinei alternative. Bătălia pentru vindecare pe cale acupuncturii are loc pe plan spiritual. Şi atunci trebuie să ne punem întrebarea: este acupunctura doar o formă de a scăpa de dureri sau implică şi semnificaţii spirituale mai profunde? Cui să dăm mai multă crezare: Bibliei sau filozofiilor orientale? Sfinţilor Părinţi sau diverşilor guru şi maeştri orientali?
Biblia nu este împotriva medicinei
Iată ce scrie un teolog englez referitor la metodele medicinei moderne: „Orice vindecare este de natură divină, indiferent dacă se folosesc sau nu medicamente, mijloace psihologice sau chirurgicale“. Chirurgul Gordon Scorer face o diferenţiere între „vindecare naturală“ şi cea „miraculoasă“, considerând însă că ambele îşi au originea în Dumnezeu. Oare nu este El Creatorul corpului nostru pe care L-a înzestrat cu atâtea mecanisme imunitare? Paracelsus scria: „Voi, ar trebui să-L consideraţi pe Dumnezeu cel mai mare şi mai important medic, cel mai puternic şi nu cel din urmă, căci nimic nu se întâmplă fără El. Păgânii pot cere ajutor de la oameni, voi însă ar trebui să vă rugaţi lui Dumnezeu şi El va trimite pe cineva să vă vindece, un Sfânt, un medic sau va veni El Însuşi“. Aşadar nu este o dovadă de necredinţă să consulţi un medic când eşti bolnav. Dar nu trebuie să uităm de smerenie, fără de care nu poate exista o ştiinţă şi o medicină adevărată. Biblia nu se opune nici folosirii medicamentelor. Atunci când regele Iezechia era pe moarte, Dumnezeu i l-a trimis, la cererea sa, pe profetul Isaia. Iezechia a fost vindecat printr-o minune: „Şi Isaia a adus o turtă de smochine şi a pus-o deasupra bubei şi Iezechia s-a vindecat“ (Isaia 38:21). După ce s-a însănătoşit, regele Ezechia nu s-a limitat să-i mulţumească lui Isaia, ci L-a lăudat îndeosebi pe Dumnezeu pentru că i-a redat sănătatea. „Doamne prin îndurarea Ta se bucură omul de viaţă , prin ea mai am ş i eu suflarea. Tu mă tă măduieş ti ş i-mi dai iarăş i viaţ ă! Iată că boala mea se schimbă în să nătate“ (Isaia 38:16-17). Sfântul Apostol Pavel inspirat de Duhul Sfânt i-a scris lui Timotei: „De acum să nu bei numai apă, foloseşte puţin vin pentru stomacul tău şi pentru desele tale slăbiciuni“ (Timotei 5:23). Astăzi cunoaştem faptul că mustul şi vinul conţin substanţe active împotriva bacteriilor şi a viruşilor. Tot în Biblie este scris despre o atitudinea corectă pe care trebuie să o avem faţă de medici şi medicamente: „Cinsteşte pe doctor cu cinstea ce i se cuvine, că şi pe el l-a făcut Domnul. Că de la Cel Preaînalt este leacul şi de la rege va lua dar. Domnul a zidit din pământ leacurile şi omul înţelept nu se va scârbi de ele. Au nu din lemn s-a îndulcit apa, ca să cunoască puterea Lui? Fiule! În boala ta nu fi nebăgător de seamă; ci te roagă Domnului şi El te va tămădui“ (Înţelpciunea lui Sirah 38: 1-9). Mulţi oameni doresc să fie sănătoşi punându-şi nădejdea în bani sau în oameni în loc să şi-o pună în Dumnezeu spunând: „Dumnezeule, spre ajutorul meu ia aminte! Doamne, să-mi ajuţi mie, grăbeşte-te! ...
Ajutorul meu şi Izbăvitorul meu eşti Tu; Doamne, nu zăbovi!“ (Psalm 69).
Vindecare prin puteri paranormale în Filipine
Într-o măsură tot mai mare, oamenii sunt gata să apeleze la metode curative care nu au nimic comun cu ştiinţa, ci se bazează în mod evident pe forţe oculte. Este relevant să amintim afluxul de pacienţi din Occident către localitatea filipineză Baguio, unde se supuneau „operaţiilor“ făcute cu mâinile goale de vracii locali. Asistarea la „operaţie“ era impresionantă pentru cei care nu au prea multe cunoştinţe de medicină. La început vraciul lovea cu degetele zona din dreptul stomacului. Deodată începea să curgă sânge, pe care „asistentul“ îl îndepărta cu grijă prin ştergere. Apoi vraciul începea să scormonească măruntaiele pacientului şi scotea de acolo un ţesut sângerând, „ulcerul“, după cum îi explica el pacientului După un minut (durata unei operaţii clasice pe stomac fiind de cel puţin două ore) sângele era şters, rana era închisă fără a lăsa nici o cicatrice şi „operaţia“ era gata. Pacienţii erau entuziasmaţi de rapiditatea cu care s-a făcut şi de faptul că n-au simţit nimic.O analiză mai atentă a acestei operaţii a relevat date extrem de interesante. Examinarea microscopică şi biochimică a ţesuturilor „extirpate“ a demonstrat că proveneau de la găini, porci, şobolani şi câini. O probă de sânge colectată de pe un tampon s-a dovedit a fi sânge de porc în urma analizelor făcute la Institutul de Medicină Legală din Zurich. Într-o lucrare extrem de documentată a chirurgului american W. A. Nolen, „Healing: A Doctor in Search of a Miracle“ („Vindecare: un medic în căutarea unui miracol“) sunt descrise amănunţit trucurile pe care le foloseau aceşti vraci pentru a-i înşela pe credincioşii paranormalului din Occident.
Sănătate holistică?
Tehnica punerii mâinilor face parte dintr-un curent important al medicinei alternative, numit Holistic Health (Sănătate holistică), curent care cuprinde folosirea acupuncturii, a presopuncturii, a anumitor tehnici de antrenament autogen, bio-feedback, Hatha Yoga şi alte metode de vindecare oculte. Medicii şi asistentele nu mai sunt imuni la infuzia ocultismului în sânul profesiei medicale. Un sondaj care a cuprins 500 de medici din Germania a relevat că doar 27,4% sunt împotriva metodelor alternative. Cei mai mulţi dintre cei care se arată favorabili acestor metode alternative au ca motiv dorinţa de a-şi feri pacienţii de efectele secundare periculoase ale unor medicamente.
Capcană periculoasă
Credincioşii trebuie să fie conştienţi că medicina holistă este o capcană periculoasă. Cea mai mare parte a metodelor medicinei holiste se bazează pe o filosofie ocultă sau orientală. Prin urmare, ei se expun unei influenţe spirituale distructive. Sfântul Apostol Pavel le scria colosenilor: „Luaţi aminte să nu vă fure minţile cineva cu filozofia şi cu deşarta înşelăciune din predania omenească, după înţelesurile cele slabe ale lumii şi nu după Hristos“ (2 Coloseni 2:8).
Afectarea ocultă
Cea mai periculoasă capcană este cu siguranţă pericolul afectării oculte. Unii pacienţi au trecut prin depresii acute după ce au consultat un vindecător ocultist, apelând din nou la medic pentru a primi somnifere. Aceşti pacienţi sunt complet dezechilibraţi din punct de vedere spiritual şi resping învăţăturile creştinismului. Sunt oameni care cad pradă cu uşurinţă vindecătorilor ocultişti, mai ales
când scopul lor cel mai important este să fie vindecaţi cu orice preţ.
► Nu-i interesează dacă metoda de vindecare este legată de o anume filosofie şi că nu este compatibilă cu Biblia.
► Nu-i interesează dacă metoda de vindecare îi apropie de Dumnezeu sau le slăbeşte credinţa.
► Nu-i interesează dacă se întrebuinţează noţiuni care se regăsesc în ocultism.
► Nu-i interesează că apelează le energii cosmice sau puteri impersonale în loc să apeleze la Taina Sfintei Spovedanii, Taina Sfântului Maslu şi Taina Sfintei Împărtăşanii.
Realizarea „supraomului“ prin educaţie transpersonală
New-age-iştii afirmă că, în prezent, omenirea este încă prizoniera unei aşa numite „gândiri false“.
Ei spun că de această „gândire falsă“ este vinovată credinţa creştină. Metodele psihotehnice şi de meditaţie utilizate de către New- Age îşi propun cu toate laolaltă anihilarea sentimentului de „eu“ şi experimentarea contopirii cu Universul, crearea unei noi conştiinţe şi anume aceea a identităţii cosmice. Dintre metodele psihotehnice fac parte: bio-feed-back, antrenamentul autogen, hipnoza ş i autohipnoza, meditaţia de orice fel - zen, budism tibetan, cabalistică , kundalini, raja-yoga, tantra-yoga etc. psihosinteza, tehnicile amaniste, teosofia, bioenergetica, kinestologia aplicată, aikido etc. New-Age-iştii sunt de părere că tranziţia de la „o gândire falsă“ la una „corectă“ nu poate fi realizată fără o „evoluţie personală interioară“ şi anume cu ajutorul „psihologiei transpersonale“. Unul dintre specialiştii în acest domeniu a fost psihiatrul şi psihologul italian Roberto Assagini (1888-1074) care este de fapt fondatorul psihologiei transpersonale. Conform principiilor psihoterapiei transpersonale, pentru a se vindeca, purifica şi elibera, individul nu are nevoie de mijlocitori, ci doar de el însuşi, iar «Aceasta înseamnă mândrie luciferică, înseamnă să ne credem dumnezei uitând cuvintele sfinte ale lui Hristos: „FĂRĂ MINE NIMIC NU PUTEŢI FACE“ (Ioan 15:5)». Terapeutul este doar un ghid exterior, un însoţitor, eventual un îndrumător. În cazul de faţă terapeutul poate fi numit fără rezerve amăgitor sau îndrumător pe calea iadului. Nici unde în Biblie nu se aminteşte de terapeut sau ghid exterior. Se vorbeşte de preoţi atât în Vechiul cât şi în Noul Testament.
Prin preoţi se sfinţeşte omul şi de aceea ne-a şi îndemnat Mântuitorul: („Duceţi-vă ş i vă arătaţi preotilor Luca 17:14). Terapeutul poate face apel la diferite tehnici care determină „fluidizarea energiilor blocate“. În toate tehnicile folosite se pune accent pe trup: masarea polarităţilor, surescitări de tip bioenergetic, rolfing etc. De asemenea sunt utilizate inclusiv tehnici extrem orientale cum ar fi: Taichi, Aikido sau meditaţia cu caracter mistic, urmărindu-se integrarea omului în „câmpurile de forţă“ ale cosmosului. La capătul urcuşului nu se află vreo treaptă oarecare, ci pretinsa identitate cosmică a individului (după chip şi asemănare...). În fond şi la urma urmei nu este vorba decât de o rătăcire spirituală, de pierderea mântuirii sufletului celui care practică aceste terapii. Dacă în psihoterapia transpersonală se vorbeşte de tehnici, în credinţa noastră se vorbeşte de cele 7 Sfinte Taine pe care le-a instituit Iisus Hristos spre mântuirea sufletelor noastre.
Una dintre problemele controversate legate de „terapia transpersonală“ este cea care vizează reîncarnarea. Pacientul, în stare de hipnoză, e condus de terapeut regresiv, până dincolo de momentul naşterii sale, pentru a-i vindeca prin rememorare o serie de traume psihice moştenite din existenţele anterioare. Părintele Stăniloae, un mare teolog al ţării noastre a fost întrebat: „Sfinţia voastră, ce pă rere aveţi despre reîncarnare?“ Şi el a răspuns: „În viaţa mea n-am auzit o prostie mai mare ca asta !!!“ (Revista teologică „Mitropolia Olteniei“). Dacă omul s-ar purifica prin mai multe reîncarnări succesive, atunci ce rost mai avea să vină Hristos să pătimească pe cruce pentru păcatele noastre? Reîncarnarea este o credinţă păgână, o înşelătorie a diavolului pentru a ne depărta de Sfânta Evanghelie.
Conform New-Age, un om „transformat“ nu mai este un om în sens tradiţional, ci un fel de supraom. Pledând pentru o educaţie transpersonală, new-age-iştii susţin că învăţământul ar trebui să renunţe la vechile sale tipare, că educaţia trebuie să fie individualizată la maximum.
Iubiţi credincioşi,
Au venit, vin şi vor mai veni lupi răpitori şi profeţi mincinoşi care vor încerca să distrugă credinţa noastră creştin ortodoxă. Să nu ascultăm de glasul acestora aşa cum a făcut Eva care a ascultat glasul şarpelui şi a cules moarte. Desigur că este important să-i cunoaştem pe cei care au fost alungaţi (arieni, nestorieni, macedonieni, eutihieni etc.) dar mult mai important este să ne îndreptăm atenţia în chip deosebit spre cei din jurul nostru. Există mulţi oameni care caută calea, adevărul şi viaţa şi trebuie ajutaţi să înţeleagă că în această căutare trebuie să cunoască esenţialul, adică Biblia (neapărat să fie ortodoxă) şi Sfânta Tradiţie. Însuşi Iisus Hristos ne-a spus: „Să nu se tulbure inima voastră ; credeţi în Dumnezeu, credeţi ş i în Mine. Eu sunt Calea , Adevă rul ş i Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl Meu decât numai prin Mine“ (Ioan 14:1- 6).
Dacă nu ne punem nădejdea vindecării noastre în Dumnezeu şi nu avem încredere în ştiinţa medicală, atunci ne vom orienta spre alte alternative din nevoia fundamentală de a crede şi a ne încrede în ceva. Dacă nu vom avea credinţă în adevăratul Dumnezeul nostru Iisus Hristos, vom crede în tot felul de înşelăciuni şi falsuri care ne vor duce la pierzare. Cui să dăm mai multă crezare, Bibliei sau filozofiilor orientale? Preferăm să ne închinăm lui Hristos sau să-i întoarcem spatele punându-ne nădejdea în puterile ezoterice care doresc să ne manipuleze sufletul? Acesta este pericolul pe care-l reprezintă acupunctura, căci sub aparenţa ştiinţei şi a pretenţiei de a-i reface sănătatea, pacientului i se injectează pe nesimţite o doză de filosofie orientală. Creştinii ortodocşi bolnavi în loc să apeleze la aceste „remedii homeopatice“ ar trebui să-şi pună nădejdea în Dumnezeu postind, înălţând rugăciuni, spovedindu-se, împărtăşindu-se şi participând de cât mai multe ori posibil la Taina Sfântului Maslu.
Taina Sfintei Spovedanii
Mulţi psihoterapeuţi moderni nu fac altceva decât să aducă la suprafaţă mizeria păcatelor din viaţa pacienţilor, fără a-i ajuta cu adevărat să depăşească problemele. Psihoterapeuţii lucrează cu puteri limitate, omeneşti pe când preotul lucrează cu puterea Duhului Sfânt pe care o are prin hirotonie. Deşi psihoterapeuţii încearcă să descurce iţele încurcate din viaţa pacienţilor, ei nu reuşesc, fiindcă în vocabularul lor nu există termenul de păcat. Astfel că pacienţii merg acasă goi sufleteşte. Vinovăţia şi păcatul sunt realităţi. Vinovăţia şi păcatul sunt precum nisipul intrat în angrenajele fine ale corpului nostru. Fiecare dintre noi este molipsit de ucigătoarea boală numită păcat. Poate fi oare vindecată această boală? Leacul există şi este unul minunat, Sfânta Taină a Spovedaniei. Aşa cum pentru bolile pământeşti există medicamente pământeşti tot aşa pentru cea mai gravă dintre boli, păcatul, există leac ceresc - mărturisirea păcatelor - în faţa Atotputernicului Doctor Ceresc care este Iisus Hristos. Mulţi creştini în loc să meargă la Biserică au uitat şi nesocotit acest leac dumnezeiesc şi se duc la acupunctură. Toţi creştinii, fără excepţie, trebuie să se spovedească cel puţin de patru ori pe an, în cele patru posturi mari sau ori de câte ori le-o cere conştiinţa dacă vor să se mântuiască.
Taina Sfintei Împărtăşanii
Mântuitorul Iisus Hristos, acest minunat Oaspete Ceresc se pogoară adesea printre noi, pentru a intra sub acoperişul sufletului nostru. El ni Se înfăţişează în nespusa Taină a Sfintei Împărtăşanii, bate la fiecare uşă, tânjeşte să intre în fiecare casă, doreşte să vorbească fiecărei inimi, voieşte să se bucure fiecare suflet credincios şi să îi ofere darul Său ceresc: „Eu sunt pâinea vieţii. Cine mănâncă din pâinea aceasta viu va fi în veci. Iar pâinea pe care Eu o voi da pentru viaţa lumii este trupul Meu“(Ioan 6:48-51). „Taina Sfintei Împărtăşanii este mai presus decât oricare alta. Mai încolo de ea nu se poate merge, nici nu se mai poate adăuga ceva“ (Nicolae Cabasila, Despre viaţa în Hristos).
Împărtăşindu-ne cu Trupul şi Sângele lui Hristos ne unim cu Dumnezeu: „Căci întru El locuieşte, trupeşte, toată plinătatea Dumnezeirii“ (Coloseni 2:9).
Însuşi Iisus Hristos a spus: „Cel ce mănâncă Trupul Meu ş i bea Sângele Meu ră mâne întru Mine ş i Eu întru el“ (Ioan 6:56). Prin această Sfântă Taină „Dumnezeu se uneşte cu firea noastră cea stricăcioasă pentru a îndumnezei în acest fel omenitatea, prin primirea ei la părtăşia divină“ (Sfântul Grigorie de Nyssa). De aceea Sfinţii Părinţi nu numai că văd un leac şi o doctorie în Taina Sfintei Împărtăşanii, ci o socotesc chiar „leacul prin excelenţă“ care vindecă toate relele legate de păcat. Clement Alexandrinul numeşte Sfânta Împărtăşanie „leacul nemuririi“, iar Sfântul Ignatie Teoforul îi spune „doctoria pentru a nu muri şi a trăi veşnic în Iisus Hristos“.
Taina Sfântului Maslu
Taina Sfântului Maslu, numită şi Taina untdelemnului sfinţit este destinată creştinilor bolnavi. Întâlnim această Taină în Evanghelie şi numeroase vindecări făcute de Sfinţii Apostoli sunt legate de ea: „Şi scoteau mulţi demoni şi UNGEAU CU UNTDELEMN PE MUL|I BOLNAVI ŞI-I VINDECAU“ (Marcu 6:13). Sfântul Apostol Iacov vorbeşte şi el despre această Taină: „Este cineva bolnav între voi? Să cheme preoţii Bisericii ş i să se roage pentru el, ungându-l cu untdelemn, în numele Domnului“ (Iacov 5:14). Biserica a perpetuat această practică apostolică, ungând cu untdelemn sfinţit pe cei care doreau, chiar dacă nu erau grav bolnavi, iar această Taină se poate face ori de câte ori este nevoie. În mod obişnuit, Sfântul Maslu este săvârşit de un sobor de 7 preoţi şi are drept scop nu numai vindecarea bolilor trupeşti ci şi tămăduirea bolilor sufleteşti şi iertarea păcatelor: „Şi rugăciunea credinţei va mântui ( va vindeca) pe cel bolnav şi Domnul îl va ridica, şi de va fi făcut păcate se vor ierta lui“ (Iacov 5:15).
Credinţa noastră creştin ortodoxă este aur curat
În cartea sa intitulată „Metode de tratament neortodoxe ale vremurilor noi“, medicul cardiolog-internist, Athanasios V. Avramidis, profesor la Universitatea din Atena scrie: „Mulţi dintre credincioşii ortodocşi apelează la metoda de tratament alternativ a acupuncturii, fără să cunoască de unde provine sau de unde aşteaptă să vină „rezultatul vindecător“ dorit. Este vorba de misticism şi apocrifism, lucruri care nu se împacă cu Credinţa Ortodoxă. Din punct de vedere medical ştiinţific, acupunctura este „o înşelătorie!“
Fiecare om are dreptul alegerii libere a vindecătorului sau a modului de vindecare, după preferinţa lui. Iar alegerea acupuncturii este de acum subiectul responsabilităţii proprii. Însă omul respectiv are dreptul să fie informat corect despre lipsa oricărei baze reale şi obiective de vindecare. Părintele Porfirie cunoştea ceva mai mult când a spus unui medic cunoscut care practica şi acupunctura de mai mulţi ani: „De cele ce ai ştiut să te laşi... acestea sunt lucruri demonice“. Şi medicul respectiv, făcând ascultare, din ziua aceea nu a mai practicat acupunctura“.
Dacă cu aur se pot cumpăra lucruri scumpe, ce nu poţi cumpăra cu aurul credinţei? Prin credinţ ă „au biruit împăraţii“. Cu credinţa „au făcut dreptate“. Cu credinţa „au dobândit făgăduinţele“. Cu credinţa „au astupat gurile leilor“. Cu credinţa s-au împuternicit şi din slabi cum erau s-au făcut tari, au întors taberele vrăjmaşilor pe fugă. Prin credinţă „şi-au luat pe morţii lor înviaţi“ (Evrei 11: 33-35).
Iată câte lucruri scumpe se pot dobândi cu aurul credinţei creş tin ortodoxe. Acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!
BIBLIOGRAFIE: Biblia, E.I.B.M., Bucureşti,1994; Preot. Dr. Neculai Grosu, Temeiuri ale dreptei credinţe; Arhimandrit Ilie Cleopa, Călăuză în credinţa ortodoxă; Arhimandrit Ioanichie Bălan, Sfântul Maslu; Conf. Univ. Dr. Pavel Chirilă, Preot dr. Mihai Valică, Spitalul Creştin, Editura Cristiana, Bucureşti, 2004; Nicolae Achimescu, Noile mişcări religioase, Editura Lines, Cluj-Napoca, 2004; Vasile Militaru, Şoaptele îngerilor şi Poemele nemuririi, Editura Lumină din lumină, Bucureşti, 1995; Arhimandrit Serafim Alexiev, Leacul uitat, Editura Sofia, Bucureşti, 2003;Athansios V. Avramidis, Metode de tratament neortodoxe ale vremurilor noi, Editura Reîntregirea, Alba-Iulia, 2005.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu