Bisericile şi Puşcăriile

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

Un înţelept s-a gândit o viaţă întreagă şi ne-a spus o singură vorbă, dar
foarte adevărată: „Toate
temniţele sunt zăvorâte şi
străjuite şi cu toate
acestea gem de oameni, pe
când bisericile stau cu
uşile deschise la perete zi
şi noapte şi totuşi sunt veşnic goale”. În nicio ţară din lume nu se
potrivesc aceste vorbe, ca în ţara noastră!
Zadarnic ţin preoţii bisericile deschise, căci satana se furişează şi
încuie inimile oamenilor, care se înstrăinează de Dumnezeu şi de
locaşurile dumnezeieşti.
Iată cititorilor, pricina pentru care noi călcăm în picioare voinţa
lui Dumnezeu şi îndeplinim în schimb voinţa satanei. „Voi sunteti
din tatăl vostru diavolul şi vreţi să faceţi poftele tatălui vostru”.
(Ioan 8:44).

                                              Biblia creştin ortodoxă
                                             - mângâierea creştinului -

Marele pedagog Pestalozzi a suferit mult în viaţă. Când soţia lui a
murit şi se afla în coşciug în Iverdon, Pestalozzi se
apropie de coşciug şi începu a vorbi cu ea ca şi cum
ar fi fost vie. Îi vorbea de viaţa trăită împreună şi când
ajunse să pomenească zilele când toţi îi ocoleau, iar

boala şi sărăcia le pricinuiau mari dureri, Pestalozzi
întrebă pe răposata lui soţie: „Ce ne-a dat putere,
mie şi ţie, în zilele de durere ca să nu azvârlim
încrederea noastră?“ Punând întrebarea aceasta, luă
o Biblie, o puse pe pieptul soţiei sale şi zise: „Din izvorul acesta am
scos, şi tu şi eu, curaj şi pace“.