Bucuria mea, Sfantul Parinte Isaac Sirul zice asa: “Iubitor de virtute nu este cel ce cu nevointa face bine, ci acela care cu bucurie primeste relele ce-i vin. Sa iei parte la durerile inimii altora, cu osteneala rugaciunii tale si cu zdrobirea inimii tale, si la cererea ta se va deschide izvor de mila”. Primim mare rasplata cand luam parte la durerea inimii celuilalt. Precum mancarea, daca nu are sare, este fara gust, tot astfel si virtutile, daca nu au SMERENIE, sunt netrebnice.
Cei din vechime aveau prigonirea de sine, stapanirea de sine si astfel pastrau smerenia si spuneau: “Pastreaza smerenia si Dumnezeu va fi cu tine”. Niciodata sa nu ne plangem de ceilalti! Oare, vrem sa devina ingeri? Noi trebuie sa devenim ingeri! Dumnezeu ne-a spus ca vor veni peste noi necazuri si ispite! Sa luam aminte la cuvintele Sfantului Iustin Popovici: "SMERENIA! Aceasta este prima Sfanta virtute crestina! Toate incep de la ea". Iar Sfantul Ioan Scararul zice: "POCAINTA te ridica, PLANSUL bate la usa cerului. SMERENIA, insa, iti deschide Cerul."
Iata un exemplu de iubire si smerenie: “Un ucenic al unui invatator renumit s-a facut vinovat de o greseala grava. Lumea se astepta ca invatatorul sa-i dea o pedeapsa exemplara. Pentru ca ucenicul nu a primit nici-o pedeapsa, o persoana i-a spus invatatorului: - A trecut o luna si nu s-a intamplat nimic. Nu putem ignora ceea ce s-a petrecut. La urma urmei, Dumnezeu ne-a dat ochi. - E drept, i-a raspuns invatatorul, dar ne-a dat si pleoape”. Minunata invatatura, dar, atentie, nu trebuie sa inchidem ochii totdeauna, in orice situatie, trebuie sa avem si DREAPTA SOCOTEALA!
Amin si Aliluia!
Preot Ioan 🛎.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu