Versuri : Andrei Ibraim
“Te caut Doamne, dis de dimineata, Odata cu trezirea intregii fapturi la viata, Vorbesc cu Tine-n rugaciuni, "Pentru tot ce ma apasa, Te caut ca sa-Ti spun...!"
Zi și noapte Te caut si parc-am obosit, Viclene ganduri-mi spun: ca M-ai parasit! Privesc spre cer Te caut printre nori, Tu stii Doamne, de Tine, cat imi este de dor!
Te caut cand mi-e sufletul intristat,
Cand gresesc si ma impiedic de vreun pacat, Te caut in lacrimi si-n multele suspine, Primind suave mangaieri, imi spui: Sunt mereu cu tine!”
Bucuria mea, “la plinirea vremii Dumnezeu, a trimis pe Fiul Sau, nascut din femeie, nascut sub Lege (Galateni 4:4). Asadar, Iisus Hristos s-a intrupat, pentru noi si pentru a noastra mantuire. Un Copilas s-a nascut in pestera din Betleem. Sunt mai multe temeiuri pentru care il putem numi Copilas, dar ne vom referi la unul singur. Sa presupunem ca ati facut vre-un rau unui copilas si din greseala, l-ati lovit. Dar, daca ii daruiti o floare, un crin, un trandafir, un margaritar, un lucru care-i place, de indata uita raul care i l-ati facut, ii trece supararea si va sare in brate. Tot asa este si cu Iisus Hristos, pe care noi toti L-am rastignit (in mod virtual) prin pacatele noastre, dar, daca-i i daruim “crinul marturisirii” (adica, ne spovedim), “trandafirul caintei”, avand in ochi “margaritare de lacrimi”, atunci El ne iarta prin preotul duhovnic in Duhul Sfant si ne imbratiseaza! Amin si Aliluia!
Preot Ioan
. V
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu