Ori de voie aici, ori in chinuri acolo! …
🙏 Bucuria mea, am gasit scris de Sfantul Parinte, Luca al Crimeii acest cuvant de invatatura: "Ooo, cat de mare si de groaznica e oastea dracilor! Fara de numar este hoarda lor intunecata! Acesti vrajmasi nevazuti ai lui Dumnezeu, au ca singur rost, zi si noapte, nimicirea noastra. Insa nu va temeti! Luati putere din numele lui Iisus!”.
Insa, Sfantul Parinte, Iustin Parvu, ne da multa nadejde cand zice: ”Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul.” Aceasta rugaciune a fost și este zidul de sustinere al Bisericii, zidul de aparare al crestinilor. Pentru ca în fiecare crestin salasluieste o biserica." Sfântul Parinte, Macarie cel Mare ne povatuieste: "Omule, eu stiu ca nu stii sa te rogi, dar iti dau un sfat: roaga-te cum poti tu, dar roaga-te adeseori, fiindca, din deasa rugaciune omul invata rugaciunea cea adevarata"! Un alt Sfant Parinte, Teofan Zavoratul, ne indeamna si el asa: "Trebuie ca, de-a lungul intregii zile, sa strigam cat mai des spre Domnul, cu fraze scurte, potrivit nevoii sufletului si imprejurarilor in care ne aflam."
A fost intrebat Sfantul Parinte, Paisie Aghioritul: "Gheronda, ce inseamna pentru Sfintia voastra rugaciunea? Si el a raspuns asa: "Trimit semnal, cer ajutor. Cer continuu ajutor de la Iisus Hristos, de la Maica Domnului, de la Sfinți, pentru mine si pentru ceilalri. Daca nu voi cere, nu-mi vor da." Desigur ca, pentru a ne mantui sufletele trebuie sa ne smerim noi, ca NU CUMVA SA NE SMEREASCA DUMNEZEU, fiindca, dupa invatatura Sfantului Parinte, Ioan Scararul: "Nu cel ce se huleste pe sine da dovada de smerita cugetare (Cum te numesti? Aurelia pacatoasa! sau Doina pacatoasa! sau Marian pacatosul...), ci, acela care vazandu-se hulit de altul, dragostea lui fata de acesta nu se micsoreaza." Iar in Patericul egiptean, gasim scris: “Se spunea despre avva Arsenie ca toata vremea vietii lui, cand sedea sa lucreze, avea o carpa pe piept din pricina lacrimilor care-i curgeau din ochi. Auzind avva Pimen ca s-a savarsit, a zis cu lacrimi: ferice de tine, avva Arsenie, ca te-ai plans pe tine in lumea aceasta. Fiindca, cel care nu se plange pe sine aici, se va plange vesnic, acolo. Ori de voie aici, ori in chinuri acolo, e cu neputinta sa nu plangi."
Sa plangem pentru pacatele noastre si pentru toti oamenii din lume, despre care Sfantul Parinte, Tihon de Zadonsk, zice:
Fiindca, fiecare minte si insala si se poarta cu aproapele sau cu viclenie: pe limba poarta miere, iar in inima, fiere; amara; cu buzele intampina cu bucurie, iar cu inima dusmaneste; in fata vorbeste dulce si maguleste, dar, indepartandu-se, defaimeaza si ocaraste…“
🙏 HRISTOS A INVIAT!
Preot Ioan 🔔.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu