Potrivit credinţei ortodoxe, în ziua de Ovidenii (21 noiembrie) este sărbătoarea Intrării în Templu a Fecioarei Maria, prilej de praznic.
Apreciată drept una dintre cele mai mari sărbători ale creştinilor ortodocşi, ziua de Ovidenii deschide porţile iernii şi are şi rol de predicţie. Dacă afară este frumos şi senin, anul viitor va fi secetos, dacă plouă şi este frig, anul viitor va fi ploios şi cu multe boli. Ca orice sărbătoare, Ovidenia prilejuieşte şi anumite practici în tradiţia populară. În noaptea premergătoare acestei zile se pune apă într-o strachină, de care se lipeşte o lumânare aprinsă. De cu seară, oamenii fac o sută de mătănii, la miezul nopţii o altă sută şi în zorii zilei alta, apoi se spală cu apă din strachină pentru sănătatea trupului şi pentru ferirea de răutăţile omeneşti.
Ovidenia este o sărbătoare a luminii, care sparge întunericul morţii. În această zi se dă de pomană lumina de veci, lumânarea care nu se va stinge niciodată pe lumea cealaltă. Se aprind lumânări pentru morţi, în special pentru cei la capătul cărora nu s-a aflat nimeni când au plecat spre cele veşnice. Tradiţia spune că pentru cei care au murit fără lumânare şi care nu şi-au aflat liniştea sufletului trebuie duse la biserica lumânări cam cât „statul omului”, care vor arde toată noaptea lângă altar şi vor lumina calea celor care au plecat spre lumea cealaltă.
Din această zi încep a se unge cu usturoi ferestrele şi uşile, ca să nu se lipească de casă farmecele, căci de la Ovidenii îşi încep lucrarea şi vrăjitoarele. Importanţa acestei sărbători este foarte mare şi în această zi nimeni nu trebuie să muncească. De la Ovidenii şi până la Sfântul Gheorghe, femeile nu mai au voie să bată rufele la râu cu maiul, pentru că pe cei înecaţi, Maica Domnului nu-i poate scoate cu volocul ce-l face din fuiorul de la Bobotează. Când femeile bat rufele în aceastî perioadă, cei înecaţi se duc tot mai la fundul apei. La Ovidenii se deschid porţile iernii şi dacă ninge în această zi, va fi un semn că iarna va fi grea.
În Moldova s-a păstrat încă obiceiul ca în ziua de Ovidenii să se prepare celebrele vărzări (plăcinte cu varză) şi poalele-n brâu umplute cu dovleac.
In popor nu este sărbătoare căreia să nu-i fie asociate tot felul de obiceiuri. Despre Ovidenii (21 noiembrie) se spune că deschid porţile iernii, ziua avînd şi rol de predicţie. Dacă afară e frumos şi senin, anul viitor va fi secetos, dacă plouă şi e frig, anul viitor va fi ploios şi cu epidemii.
Ca orice sărbătoare, Ovidenia prilejuieşte şi anumite practici în tradiţia populară. În noaptea premergătoare acestei zile se pune apă într-o strachină, de care se lipeşte o lumînare aprinsă. De cu seară, oamenii fac o sută de mătănii, la miezul nopţii altă sută şi în zorii zilei alta, apoi se spală cu apa din strachină pentru sănătatea trupului şi pentru ferirea de răutăţile omeneşti.
Potrivit credinţei ortodoxe, în ziua de Ovidenii este sărbătoarea Intrării în Templu a Fecioarei Maria, prilej de praznic. Şi pentru că este Postul Crăciunului, mîncarea trebuie să fie de "sec", aşa că femeile dau de pomană plăcinte umplute cu varză sau cu dovleac turcesc, alături de peşte.
Ca şi la Crăciun, se deschide cerul şi vitele vorbesc. Din aceasta zi încep a se unge cu usturoi ferestrele şi uşile, ca să nu se lipească de casă farmecele, căci de la Ovidenii îşi încep lucrarea şi vrăjitoarele.
Ziua intrarii in biserica a Fecioarei Maria (21 noiembrie), numita Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia, corespunde in calendarul popular cu celebrarea unei naprasnice divinitati a lupilor, Filipul cel Schiop sau Filipul cel Mare.
Despre cel mai mare dintre Filipi se spune ca ar fi fost schiopatat de Dumnezeu pentru ca s-a abatut de la dreapta credinta. In jurul acestuia circula mai multe legende.
Ovidenia este socotita in popor drept zi magica caci acum se deschid cerurile si cei neprihaniti cu duhul pot intelege graiul animalelor.
La sate, ziua este tinuta cu sfintenie si smerenie pentru a avea belsug in casa si spor in hambare.
O trasatura caracteristica a acestei sarbatori este metafora luminii, prezenta in legende, credinte si superstitii. Asadar, Ovidenia se mai tine pentru ochi, pentru vedere. In acest scop, unii oameni sfintesc in aceasta zi cate un fuior (sau un stergar), cu ajutorul caruia la nevoie se sterg pe ochi, cu apa.
De asemenea, se aprind lumanari si se da de pomana pentru sufletul celor morti fara lumanare la capatai, morti in intuneric, ca sa aiba si ei pe lumea cealalta calea luminata. In unele zone, femeile obisnuiesc sa puna la icoane un vas cu apa si sa aprinda o lumanare, apa respectiva fiind mai apoi buna de leac in diverse boli.
Deoarece se crede ca de Ovidenie strigoii umbla fara opreliste, se ung cu usturoi ferestrele si usile. Tot in aceasta zi se fac si previziuni meteorologice: daca este senin, soare, vara va fi secetoasa; daca ninge, va fi iarna grea.
In noaptea de Ovidenie se fac farmece si descantece. Lumanarea de Ovidenie o pot folosi fetele nemaritate cu ajutorul careia privesc in fantana ca sa-si vada ursitul.
Intr-una din lucrarile sale, Ion Ghinoiu spune ca "Ovidenia, impreuna cu Filipii de Toamna, Noaptea Strigoilor, Santandrei, Sannicoara formeaza in perioada 13 noiembrie - 6 decembrie un scenariu ritual de renovare a timpului, probabil Anul Nou Dacic".
Şi pentru că este Postul Crăciunului, mâncarea trebuie să fie de „sec”, aşa că femeile dau de pomană plăcinte umplute cu varză sau cu dovleac turcesc, alături de peşte.
Apreciată drept una dintre cele mai mari sărbători ale creştinilor ortodocşi, ziua de Ovidenii deschide porţile iernii şi are şi rol de predicţie. Dacă afară este frumos şi senin, anul viitor va fi secetos, dacă plouă şi este frig, anul viitor va fi ploios şi cu multe boli. Ca orice sărbătoare, Ovidenia prilejuieşte şi anumite practici în tradiţia populară. În noaptea premergătoare acestei zile se pune apă într-o strachină, de care se lipeşte o lumânare aprinsă. De cu seară, oamenii fac o sută de mătănii, la miezul nopţii o altă sută şi în zorii zilei alta, apoi se spală cu apă din strachină pentru sănătatea trupului şi pentru ferirea de răutăţile omeneşti.
Ovidenia este o sărbătoare a luminii, care sparge întunericul morţii. În această zi se dă de pomană lumina de veci, lumânarea care nu se va stinge niciodată pe lumea cealaltă. Se aprind lumânări pentru morţi, în special pentru cei la capătul cărora nu s-a aflat nimeni când au plecat spre cele veşnice. Tradiţia spune că pentru cei care au murit fără lumânare şi care nu şi-au aflat liniştea sufletului trebuie duse la biserica lumânări cam cât „statul omului”, care vor arde toată noaptea lângă altar şi vor lumina calea celor care au plecat spre lumea cealaltă.
Din această zi încep a se unge cu usturoi ferestrele şi uşile, ca să nu se lipească de casă farmecele, căci de la Ovidenii îşi încep lucrarea şi vrăjitoarele. Importanţa acestei sărbători este foarte mare şi în această zi nimeni nu trebuie să muncească. De la Ovidenii şi până la Sfântul Gheorghe, femeile nu mai au voie să bată rufele la râu cu maiul, pentru că pe cei înecaţi, Maica Domnului nu-i poate scoate cu volocul ce-l face din fuiorul de la Bobotează. Când femeile bat rufele în aceastî perioadă, cei înecaţi se duc tot mai la fundul apei. La Ovidenii se deschid porţile iernii şi dacă ninge în această zi, va fi un semn că iarna va fi grea.
În Moldova s-a păstrat încă obiceiul ca în ziua de Ovidenii să se prepare celebrele vărzări (plăcinte cu varză) şi poalele-n brâu umplute cu dovleac.
In popor nu este sărbătoare căreia să nu-i fie asociate tot felul de obiceiuri. Despre Ovidenii (21 noiembrie) se spune că deschid porţile iernii, ziua avînd şi rol de predicţie. Dacă afară e frumos şi senin, anul viitor va fi secetos, dacă plouă şi e frig, anul viitor va fi ploios şi cu epidemii.
Ca orice sărbătoare, Ovidenia prilejuieşte şi anumite practici în tradiţia populară. În noaptea premergătoare acestei zile se pune apă într-o strachină, de care se lipeşte o lumînare aprinsă. De cu seară, oamenii fac o sută de mătănii, la miezul nopţii altă sută şi în zorii zilei alta, apoi se spală cu apa din strachină pentru sănătatea trupului şi pentru ferirea de răutăţile omeneşti.
Potrivit credinţei ortodoxe, în ziua de Ovidenii este sărbătoarea Intrării în Templu a Fecioarei Maria, prilej de praznic. Şi pentru că este Postul Crăciunului, mîncarea trebuie să fie de "sec", aşa că femeile dau de pomană plăcinte umplute cu varză sau cu dovleac turcesc, alături de peşte.
Ca şi la Crăciun, se deschide cerul şi vitele vorbesc. Din aceasta zi încep a se unge cu usturoi ferestrele şi uşile, ca să nu se lipească de casă farmecele, căci de la Ovidenii îşi încep lucrarea şi vrăjitoarele.
Ziua intrarii in biserica a Fecioarei Maria (21 noiembrie), numita Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia, corespunde in calendarul popular cu celebrarea unei naprasnice divinitati a lupilor, Filipul cel Schiop sau Filipul cel Mare.
Despre cel mai mare dintre Filipi se spune ca ar fi fost schiopatat de Dumnezeu pentru ca s-a abatut de la dreapta credinta. In jurul acestuia circula mai multe legende.
Ovidenia este socotita in popor drept zi magica caci acum se deschid cerurile si cei neprihaniti cu duhul pot intelege graiul animalelor.
La sate, ziua este tinuta cu sfintenie si smerenie pentru a avea belsug in casa si spor in hambare.
O trasatura caracteristica a acestei sarbatori este metafora luminii, prezenta in legende, credinte si superstitii. Asadar, Ovidenia se mai tine pentru ochi, pentru vedere. In acest scop, unii oameni sfintesc in aceasta zi cate un fuior (sau un stergar), cu ajutorul caruia la nevoie se sterg pe ochi, cu apa.
De asemenea, se aprind lumanari si se da de pomana pentru sufletul celor morti fara lumanare la capatai, morti in intuneric, ca sa aiba si ei pe lumea cealalta calea luminata. In unele zone, femeile obisnuiesc sa puna la icoane un vas cu apa si sa aprinda o lumanare, apa respectiva fiind mai apoi buna de leac in diverse boli.
Deoarece se crede ca de Ovidenie strigoii umbla fara opreliste, se ung cu usturoi ferestrele si usile. Tot in aceasta zi se fac si previziuni meteorologice: daca este senin, soare, vara va fi secetoasa; daca ninge, va fi iarna grea.
In noaptea de Ovidenie se fac farmece si descantece. Lumanarea de Ovidenie o pot folosi fetele nemaritate cu ajutorul careia privesc in fantana ca sa-si vada ursitul.
Intr-una din lucrarile sale, Ion Ghinoiu spune ca "Ovidenia, impreuna cu Filipii de Toamna, Noaptea Strigoilor, Santandrei, Sannicoara formeaza in perioada 13 noiembrie - 6 decembrie un scenariu ritual de renovare a timpului, probabil Anul Nou Dacic".
Şi pentru că este Postul Crăciunului, mâncarea trebuie să fie de „sec”, aşa că femeile dau de pomană plăcinte umplute cu varză sau cu dovleac turcesc, alături de peşte.
