NEMULTUMIREA TARANULUI

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

Un ţăran se căznea cu aratul şi se necăjea foarte din cauza pământului pietros. Dar iată că veni la el un străin misterios, îi luă plugul din mână şi trase cu el cele mai frumoase brazde.

        Ar fi bine acum zise ţăranul, dar îmi lipseşte sămânţa.

        Iată şi sămânţa, zise străinul, şi într-o clipă presără grăunţele.

        Dar ploaia va strica semănătura, sau soarele o va arde.

        Aici sunt două cutii, una cu ploaie, alta cu soare; le poţi schimba după plac.

        Şi întra-adevăr la seceriş, grâul era de o frumuseţe rară. Străinul veni din nou şi întrebă : Ei, eşti mulţumit acum? Aş, răspunse ţăranul, dacă este atâta grâu, n-are nici un preţ. Dar într-al tău sunt numai grăunţe de aur, zise străinul şi frecând în mână câteva spice, aurul cel mai curat străluci în mâna sa. O, cum mă va înşela jidanul când mă voi duce să schimb aurul, strigă atunci ţăranul.

        Nici acum nu era mulţumit.