Bucuria mea, zice Sfantul Nil: "Poftirea mancarii a odraslit neascultarea, iar gustarea dulce a izgonit din Rai." Mancarea si bautura peste masura, ridica din stomac in minte, “un nor” intunecat si gros, care impiedica Duhul Sfant sa vina in sufletele noastre. Mancarea multa, infunda “urechile duhovnicesti” si impiedica limba sa se roage. Sfantul Parinte Arsenie Boca ne indeamna la cumpatare: “Sa va uscati anafura, fiindca, omul lui Dumnezeu traieste o zi cu o bucata de anafura si o inghititura de Aghiasma mica. Si ma, sa nu beti mult vin, puneti vin de doua degete si restul apa. Invatati-va cu frigul si mancati cu lingurita (adica putin)”.
Exista un diavol al lacomiei pantecelui care dupa ce vede ca ne-am ghiftuit pantecele cu mancare sau cu apa, il trimite la noi pe un frate al lui, pe diavolul desfranarii. Si pentru ca trupul nostru este plin de trandavie din cauza imbuibarii pantecelui, acest diavol ne da o mare pofta de impreunare trupeasca.
Asadar, trebuie sa ne sculam, putin nesatui de la masa, ca apoi, sa mai incapa si Dumnezeu in noi, dica, sa mai avem putere sa ne rugam.
Sfantul Ioan Casian, spune ca: "Pacatul lacomiei pantecelui se poate manifesta sub 3 forme: Dorinta de a manca inainte de vremea randuita; Mancatul mult, pana la imbuibare si Cautarea mancarurilor gustoase. De aici se nasc patimile nerabdarii, imbuibarii şi iubirii de placeri."
Iar Sfantul Ioan Scararul, ne sfatuieste asa: "Daca te vei deda poftei saturarii pantecelui, nimic nu-ti va fi de ajuns ca sa-ti indestulezi iubirea de placeri”. Sfantul Luca al Crimeii zice: “Postul trupesc ne ajuta sa ne pocaim si sa ne mantuim. Daca vom implini aceasta porunca usoara, daca ne vom infrana pantecele, vom capata stapanire si asupra celorlalte patimi”.
.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu