Doamne Iisuse Hristoase, cand ma gandesc la patimile Tale, la durerile Tale, la rabdarea Ta, pe de o parte plang amar ca si Sfantul Apostol Petru. Mi se sfasie inima de durere, la fel cum cum s-au despicat pietrele la moartea Ta.
Dar, pe de alta parte, sunt plin de bucurie, sunt plin de veselie, sunt plin de mangaiere si slavesc pogorarea Ta cea covarsitoare, pentru ca sunt convins ca Acela in care cred, este cu adevarat Dumnezeu. Si marturisesc impreuna cu sutasul: “Cu adevărat acesta a fost Fiul lui Dumnezeu” (Matei 27:54). Sa te vad pironit pe Sfanta Cruce si sa Te cred Fiu al lui Dumnezeu celui viu, este cea mai mare dovada ca credinta mea este cu totul adevarata, este cu totul dumnezeiasca. Ranit, plin de sange, defaimat,
Tu esti Dumnezeul meu. Defaimarea Ta m-a slavit, sangele Tau m-a rascumpărat, ranile Tale m-au vindecat, cununa de spini pe care o porti, este pentru mine o cununa de slava in Rai. Crucea care te tine, este lemn de osanda si de necinste pentru aceia care nu se inchina ei. Pentru mine este catedra adevarului, este trofeu contra dusmanilor mei, este scara ca sa urc la Cer. Intr-adevar in urma celor suferite nu aveai nici frumusete si erai de nerecunoscut.
Dar tocmai din pricina aceasta mai ales te recunosc ca Dumnezeul meu! Nu! Eu nu plang, ci ma inchin Sfintelor Tale patimi! Nu ma rusinez, ci sarut Sfanta Crucea Ta! Si intr-adevar cand Te vad pironit pe Cruce, ca un osandit, mi Te inchipui sezand pe tronul maririi ca Imparat al slavei! Si il rog pe Pilat sa schimbe acea inscriptie pe care a pus-o: I.N.R.I, adica, Iisus Nazarineanul, Imparatul iudeilor (Ioan 19:19) si sa puna o alta, adica pe aceasta: I.N.R.C, adica, Iisus Nazarineanul, Imparatul crestinilor!
Amin si Aliluia!
Preot Ioan
.
Preot Ioan
.
.jpg)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu