Ce inseamna sa-l iubesti pe aproapele tau?

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

Inseamna sa salvezi chipul lui Dumnezeu de ceea ce este impotriva lui Dumnezeu, de ceea ce nu este de la Dumnezeu, iar acestea sunt patima, pacatul, moartea si diavolul. Cand il iubim pe om, cand il iubim cu adevarat? Doar atunci cand il salvam de pacat si de iad...Aceasta este adevarata dragoste catre om...

Daca parintii nu-si iubesc copiii cu dragostea lui Hristos, daca nu îi educa in bunatate, daca nu îi indruma pe calea cea buna ca ei sa se mantuiasca de pacat, ci doar îi ingrijeste si îi rasfata, inseamna ca îi uraste si îi omoara. Si daca sotii se iubesc unul pe altul doar trupeste, atunci ei se fac ucigasi unul altuia. Asa se intampla si cu oricare alta dragoste pamanteasca,trupeasca.

A doua porunca este asemenea celei dintâi. Doar atunci cand sufletul este in intregime in Hristos îl vei indrepta pe om si sa stii ca il vei iubi cu dragoste vesnica...Fara aceasta,dragostea ta este falsa,ucide. Doar iubirea de Hristos este esenta si izvorul adevaratei dragoste. Doar dragostea catre Dumnezeu da putere sa-l iubesti pe om, sa-l iubesti in pacatul lui, urând pacatul. Aceasta este stiinta Evangheliei si crestin este acela care implineste aceste doua porunci. ...Întreaba-te pe tine daca astazi ai implinit aceste doua porunci. Daca nu, atunci spune-ti:,, Înseamna ca astazi n-am fost crestin. Doamne,da-mi putere sa fiu crestin maine, ca din toata puterea sa Te iubesc pe Tine, Domnul meu si Dumnezeul meu, si sa-l iubesc pe fratele meu!".

RUGATI-VA NEINCETAT,CA SA NU CADETI IN ISPITA

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

RUGATI-VA NEINCETAT,CA SA NU CADETI IN ISPITA

(Matei 26,41)

Trebuie sa ne ferim de orice legatura cu duhurile necurate,astrologi,vrăjitori,magi,senzitivi,contactanţi ai OZN,prezicători,bioenergeticieni,radiestezişti,etc.Diavolul cercetează ce fel de ispită este mai eficace şi se potriveşte mai bine fiecăruia şi pe aceasta o pune în lucrare.Nesuportând înfrângerea,îşi măsoară şi cântăreşte bine fiecare lovitură.Aşadar,într-un fel se luptă cu începătorii şi în alt fel cu cei crescuţi duhovniceşte,într-alt fel cu cei nepăsători şi în alt fel cu cei care cred în Dumnezeu.Altfel ispiteşte diavolul pe cel bolnav şi neputincios,şi altfel pe cei sănătoşi.Altfel se poartă cu cei cinstiti,si altfel cu cei vicleni.El stie că ceea ce vatămă pe unul,poate fi de folos pentru altul.Diavolul niciodată nu începe lupta cu păcatele cele mari.El încearcă la început să-l păcălească pe om,ca să comită o cât mai mică greşeală,îi este suficientă o mică slăbiciune a noastră,iar apoi,dacă cedăm ispitelor,îşi face sălaş în sufletele noastre.Diavolul studiază cu atenţie toate slăbiciunile oamenilor şi după aceasta îşi alege ispitele.Slăbiciunile diferă de la un om la altul:unul este înclinat spre lăcomia pântecelui,altul spre desfrânare,altul spre iubirea de arginţi,altul spre mândrie,altul spre lene,altul spre băutură,altul spre nepăsare,altul spre necredinţă,altul spre mânie.În viaţa duhovnicească,cea mai înfricoşătoare armă a diavolului este atacul prin surprindere.Mântuitorul nostru Iisus Hristos ne-a învăţat cum să biruim această puternică ispită:"Rugaţi-vă neîncetat,ca să nu cădeţi în ispită" (Matei 26,41).Prin rugăciune şi priveghere,darul Duhului Sfânt va pătrunde în sufletul nostru şi ne va sfinţi şi astfel va alunga pe diavoli.Viaţa duhovnicească este o luptă permanentă pentru sfinţirea noastră şi orice clipă care trece fără luptă este un pas înapoi.Toate eforturile noastre pentru curăţire şi sfinţire se pot pierde într-o clipă prin căderea în păcate.Ai timp să te pocăieşti!Aceste gânduri le auzim adesea în mintea noastră,prin gândurile pe care ni le insuflă diavolul în mintea noastră,cât şi prin cuvintele oamenilor păcătoşi.Ani de zile am fost jucării în mâinile diavolilor,făcându-le pe plac şi săvârşind păcate.Într-o zi însă,lumina dumnezeiască străluceşte în noi şi ne îndeamnă la pocăinţă.Darul lui Dumnezeu ne face să simtim starea noastră păcătoasă.Dumnezeu ne cheamă la pocăinţă prin gânduri de pocăinţă insuflate de Sfântul Înger Păzitor şi prin duhovnici.Acum intervine însă şi diavolul.El lucrează cu gândurile amânării,pe care ni le insuflă în mintea noastră.Încearcă să ne convingă prin argumente mincinoase:nu ai postit,nu eşti pregătit,ai timp,ce o să zică duhovnicul când va afla păcatele tale?Lasă,să te îndrepţi şi apoi te vei pocăi!Nici un om nu poate fi însă sigur că în viitor se va pocăi sau că nu va muri.Dar diavolul,ajutat de înclinările noastre spre păcate,de cele mai multe ori reuşeşte să câştige voinţa noastră.Astfel,pocăinţa noastră este amânată şi ocazia începutului bun şi al mântuirii noastre este amânat.

Cu trecerea timpului,patimile noastre se vor mări.Trebuie să fim cu luare aminte pentru a înfrunta greutăţile vieţii,căci diavolul pândeşte tot timpul,ca să exploateze momentele grele ale vietii prin care trecem.Diavolii ne atacă mai ales când Dumnezeu îngăduie să fim ispitiţi,pentru creşterea noastră duhovnicească.Prin gândurile insuflate ne împinge la vrăjmăşie cu Dumnezeu,şi urmăreşte să ne îndepărteze de El,ca după aceasta să devenim pradă uşoară pentru ei.Sunt boli care apar datorită firii noastre slăbite faţă de microbi.Alte boli sunt datorate păcatelor noastre.

Alteori,diavolul intră în trupurile oamenilor şi le slăbeşte puterea,din sănătoase făcându-le bolnave şi chircite.Să luăm aminte la noi înşine,ca nu cumva să ajungem vreodată unelte ale diavolilor,cu voia sau fără voia noastră,şi să contribuim astfel la pierderea sufletelor semenilor noştri.Căci va veni într-o zi clipa în care vom da seama,de sufletele care s-au pierdut în iad din pricina noastră.Dumnezeu ne va spune atunci:"Sângele lor din mâna ta se va cere"(lezec. 3, 20).Tot Mântuitorul nostru ne-a învăţat:"Feriţi-vă de proorocii mincinoşi,care vin la voi în haine de oi,iar pe dinăuntru sunt lupi răpitori"(Matei 7,15).Iar Sfinţii Apostoli ne-au învăţat:"Nu daţi crezare oricărui duh.Ci cercetaţi duhurile dacă sunt de la Dumnezeu,fiindcă mulţi prooroci mincinoşi au ieşit în lume" (1 Ioan 4,1).

Având o astfel de poruncă de la Dumnezeu,trebuie să ne ferim de orice legătură cu duhurile necurate (de astrologi, vrăjitori,magi, senzitivi,contactanţi ai OZN,prezicători,bioenergeticieni, radiestezişti etc.).Chiar dacă demonul se preface că spune prin ei adevărul,noi cunoscând scopurile pe care le urmăreşte el,să le respingem,aducându-ne aminte de cuvintele Sfintelor Scripturi: "Iar păcătosului i-a zis Dumnezeu:Pentru ce tu istoriseşti dreptăţile Mele" (Ps.49,17).

Cei care se ocupa cu bioenergia,se justifica ca aceasta „energie” le vine de la Dumnezeu.Daca ar fi adevarat,atunci Dumnezeu ar fi nedrept cu sfintii care,prin post,rugaciuni si nevointa dobandeau darul vindecarii si al vederii maruntaielor din om.Cercetati-i pe acesti pretinsi vindecatori,care spun ca primesc aceste „energii” de la Dumnezeu,daca au o viata curata,morala,religioasa,daca postesc,se roaga,merg la Biserica,daca se spovedesc si impartasesc,daca sunt milostivi,si veti constata ca nu se prea ostenesc in cele ale credintei.Cum ii puteti demasca pe acesti „vindecatori”?

Daca le veti spune ca aceste „energii” sunt negative si vin de la diavol,ii veti vedea ca se vor supara rau,se vor enerva,li se va schimba infatisarea,li se va tulbura privirea,vor lua o atitudine violenta si veti fi alungati.Acestea sunt manifestarile unui „indracit”adica a unuia care lucreaza cu diavolul,pentru ca diavolul cu care lucreaza,se manie atat de tare fiindca l-ai descoperit,incat este in stare sa te distruga,daca n-ar fi ingerul pazitor,care nu-i da voie.Daca omul ar fi lucrat cu Dumnezeu, indiferent de atacurile care ar veni din jur,el ar ramane linistit,senin si ar primi totul cu ingaduinta.Deci metode de a-i descoperi si de a descoperi duhurile avem.Nu degeaba ne sfatuieste Mantuitorul:"Cercetati duhurile!”.Mantuirea si darurile de la Dumnezeu,le dobandesc numai cei ce se ostenesc si traiesc o viata moral-religioasa curata si dupa voia Lui.Diavolul,în dorinţa-i nemărginită de a-i amăgi pe oameni,îşi ascunde răutăţile sub masca binelui,încercând prin aceasta să-i abată de la calea Adevărului şi a Vieţii,pe căile minciunii şi ale pierzării.Ori, Mântuitorul a spus:"Eu sunt Calea,Adevărul şi Viaţa” (Ioan14:6).

Calea este BISERICA,adevărul este ORTODOXIA şi viaţa este RAIUL!

Noi însă,să nu uităm că diavolul l-a ispitit pe Mântuitorul Hristos zicându-i:"Acestea toate (împărăţiile lumii şi slava lor) ţi le voi da Ţie,dacă vei cădea înaintea mea şi te vei închina mie.Atunci lisus i-a zis:"Piei,satano,căci scris este:"Domnului Dumnezeului tău să te închini şi Lui singur să-i slujeşti”(Matei 4:9-10).Cu aceleaşi ispite,prin tot felul de vicleşuguri satanice,diavolul vrea să fure ochii şi minţile oamenilor de astăzi,deviindu-le atenţia de la suflet spre trup,şi spre lumea exterioară,pământească.Foarte mulţi „vindecători”au primit investirea cu aceste puteri de vindecare ATENTIE! - în vis sau în transă,prin glasuri sau prin arătări de "îngeri”,de păsări,de lumini colorate,de flăcări etc.Noi ştim din Biblie că:"însuşi satana se preface în înger de lumină”(2 Corinteni11:15).Sa stam bine!Sa stam cu frica,sa luam aminte!

sursa Maria Rada

CUVANT de INVATATURA despre PACATUL FUMATULUI

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

Bucuria mea, am putea da urmatoarea definitie fumatului: DAI si BANI (ii arzi prin scrumul tigarii) SI IEI si BOALA. Fumatul, chiar nu este o necesitate organica. Daca Dumnezeu ar fi vrut sa fumeze oamenii, le-ar fi facut inca de la creatie, cate un cos in varful capului, ca sa iasa fumul pe acolo, sa nu mai ajunga fumul de tigara in plamani si sa se imbolnaveasca. Si atunci ar fi existat doua feluri de oameni: CU COS (fumatorii) si FARA COS (nefumatorii). Barbatii cu cos, s-ar fi casatorit cu femei cu cos, iar barbatii fara cos si-ar fi luat de sotii, femei fara cos. Fumatorii risca sa faca: infarct miocardic, cancer pulmonar, accident vascular, arterita...

Se spune in popor asa: “CINE DE TIGARI SE LASA, I-A VENIT MINTEA ACASA!" Iar in Biblie (Isaia 55:2) scrie: "DE CE CHELTUITI BANII VOSTRI, PE CEVA (adica pe tigari) CARE NU VA SATURA SI NICI NU VA ADAPA?"

Sfantul parinte Arsenie Boca spune foarte clar: "Fumatul ataca nu numai sangele si organismul, ci si mintea si credinta omului, care de fapt in multe momente ARE IMPRESIA ca se linisteste nu cu rugaciunea, ci cu tigara. Cum se roaga crestinii ortodocsi daca fumeaza? Pai, ori fumeaza si nu se mai roaga, ori se roaga si numai fumeaza! Crestinii care fumeaza, nici nu au voie sa se impartaseasca pana nu se lasa de fumat.

Cei care mor si nu s-au lasat de acest pacat, vor auzi cum striga dracii fumatului la Dumnezeu: “Doamne, Dumnezeule, da-ne noua sufletul acesta, fiindca, pe noi ne-a tamaiat cu tutun. Daca aprindea smirna si tamaie, ar fi fost al tau!” Pentru sanatatea trupeasca si mantuirea sufletului tau, te rog: SA NU MAI FUMEZI!!!

Amin si Aliluia!

Preot Ioan .

SFAT DUHOVNICESC

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

Zambeste! Toate sa le faci cu "farurile aprinse" (adica cu fata vesela). 

Bucura-te de ziua de astazi, care maine nu va mai fi! Timpul este "moneda" vietii tale!
 Rascumpara timpul! (adica toata viata ta sa o inchini lui Hristos Dumnezeu).
Roaga-te ca si cand maine ai muri si munceste (pune suflet in ceea ce faci) ca si cand ai trai o vesnicie.
Fii lumina pentru cei din jurul tau, fii far luminos si daca nu poti far, atunci sa fii macar o candela aprinsa, sau cel putin un micut licurici!
Fa binele si asteapta raul, fiindca oamenii sunt nemultumitori si nerecunoscatori chiar si cu Dumnezeu.
 Daca pe Iisus Hristos, Viata lor si a noastra, dupa ce le-a descoperit Sfanta Treime, sensul vietii pamantesti, dupa ce a inviat 3 morti si le-a vindecat leprosi, orbi, paralitici, slabanogi..., l-au scuipat in obraz, l-au batut cu biciul rupand carne din El, i-au pus coroana de spini pe cap, i-au batut cuie in maini si in picioare, i-au dat sa bea otet si fiere..., tu ce astepti de la oameni?

Sa-ti multumeasca? Sa-ti rasplateasca binele cu bine?

Nuuuuu, sa nu astepti asa ceva ca te amagesti. Daca astepti multumire, atunci aceasta este din mandrie! Tot binele pe care l-ai facut in viata si bunatatea ta sufleteasca, doar Dumnezeu Iisus Hristos ti-o va rasplati, negresit! Tu, cauta smerenia si blandetea si vei afla odihna sufletului tau! Tu iarta-i pe toti pentru toate cate ti le fac, fiindca si Dumnezeu te iertat pe tine de nenumarate ori si zi: "Doamne nu le socoti lor pacatul acesta!", fiindca, "Asa-mi trebuie pentru pacatele mele!" Iubeste-i pe oameni, dar si pe vrajmasi!
Roaga-te pentru ei fiindca cei mai multi sunt in inselare, merg spre iad! Sa faci milostenie si sa nu faci nimic fara binecuvantarea parintelui tau duhovnic. Sa dai slava lui Dumnezeu pentru toate si nu uita: "Pregatește-te sa te  intalnesti cu Dumnezeu!" (Amos 4:12). Amin si Aliluia!
                     Preot Ioan.

VALOAREA SUFLETULUI ...

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE.... 

   Bucuria mea, Sfantul Parinte, Nicolae Velimirovici, spune asa: “Dupa ce o mare multime de oameni s-au adunat in jurul Domnului nostru Iisus Hristos, Domnul a grait aceste cuvinte: „La ce ii foloseste omului daca dobandeste intreaga lume si isi pierde propriul sau suflet?”. In plus, El a mai grait aceste cuvinte: „Ce poate oferi omul in schimb pentru sufletul sau?”. Aceasta inseamna ca sufletul unui om are mai mare valoare decat intreaga lume vazuta. Iar daca un om isi pierde sufletul, cu ce il poate plati el, cu ce il poate rascumpara? Cu nimic pe lume. Nici macar daca ar oferi intreaga lume nu isi poate rascumpara sufletul. 

Fericit este cel ce cunoaste acestea si care isi pazeste sufletul ca pe cea mai de pret comoara. Fericit cel care vegheaza asupra sufletului sau zi de zi si nu-i ingaduie sa fie vatamat in niciun chip. Fiindca, cel ce-si mantuieste sufletul sau, va mantui totul, iar cel ce isi pierde sufletul sau, va pierde totul”.

   🙏 Sfinte Antonie cel Mare, neadormit fiind in rugaciuni, intarit in post si rabdator in ispite, ai petrecut curat la suflet ca un inger si lui Dumnezeu ai strigat: “Preoti binecuvantati-L, tineri laudati-L, popoare preainaltati-L intru toti vecii! Amin!

    🙏 Sfinte Antonie cel Mare, Sfinte Teodosie cel Mare, Sfinte Ahila si Sfinte Antonie cel nou de la Veria, ca unii care aveti indrazneala inaintea lui Dumnezeu, rugati-va si pentru noi pacatosii,acum, in ceasul mortii si in ceasul judecatii noastre. Amin. 

   🙏 Iisuse, Iisuse, iarta-ma, Iisuse!

   🙏 Miluieste-ma, Maica, Luminii!

   🙏 Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze! De la Domnul Dumnezeu, Har si pace sufletului tau! CREDINTA, NADEJDE si DRAGOSTE! Amin si Aliluia!

           Preot Ioan 🛎.

DOAMNE-N CEASUL JUDECĂTII...

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...




de Eliana Popa

Doamne-n ceasul Judecății, cum voi sta in fața Ta?
Ce răspuns voi da, Stăpâne, pentru toată viața mea?
Ce îți voi aduce, Doamne, că-s lipsit de fapte bune,
Doar păcate-am strâns de-a lungul, viețuirii mele-n lume!

Doamne-n ceasul Judecății, voi fi singur, ne-nsoțit
De prieteni și de neamuri, și de cei ce m-au iubit.
Voi fi eu și cu acela, ce-mpreună călător,
M-a urmat pe calea vieții, îngerul meu păzitor!

Doamne-n ceasul Judecății, voi fi slab și zdrențăros
Căci nu mi-am croit din fapte, pentru cer, veșmânt frumos,
Nici n-am oferit eu, straie cerșetorului cel gol,
Ca să-mi dai un colț de rai, drept răsplată-n locul lor!

Doamne-n ceasul Judecății, lângă Tine-or sta și sfinții,
Și străbunii mei cei vrednici, tot soborul cu Părinții!
Și m-or întreba cu toții, dacă am păstrat curată,
Sfânta mea credință-n Domnul ce mi-a fost de ei lăsată!

Doamne-n ceasul Judecății, vor veni să mă acuze
Toți pârâșii mei din lume, care-atunci or să se-amuze
Că nu am voit a face socoteală de-mpăcare,
Când încă mergeam în viața, deseori, pe-aceeași cale!

Doamne-n ceasul Judecății, îmi vei cere și talantul
Îngropat cu nepăsare, ne-nmulțindu-l cu un altul,
Îmi vei socoti simbria...dar sunt leneșul din turmă
Că nu am venit la lucru nici în ceasul cel din urmă!

Doamne-n ceasul Judecății, mă vei întreba de cruce
Ce mi-ai harazit-o mie să o pot cândva a duce,
Am purtat-o cu cârtire, fără a-Ți mulțumi Ție
Socotind că nu e-aceea ce mi s-ar potrivi mie!

Doamne-n ceasul Judecății, rău voi plânge-n fața Ta,
Nici răspuns, nici fapte bune, nici nu știu, nici pot a-Ti da!
Șters voi fi din cartea vieții, către iad, biet călător,
Chinuit pe veșnicie... fără înger păzitor!

Doamne-n ceasul Judecății, mila Ta să biruiască
Judecata și osânda, pentru fapta mea lumească,
Că nu-s vrednic de-ndurare, dar o iau mijlocitoare
Pe iubita Ta Măicuță, Preacurata Născătoare!

BUCURIA DUHOVNICEASCA

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

   Bucuria mea, Sfantul Parinte, Porfirie Kavsokalivitul, spune asa: "Cu cat il iubesti pe Hristos, cu atat ti se pare ca nu-L iubesti si tanjesti in intregime, tot mai mult, sa-L iubesti”. Crestinul ortodox, “fierbinte” in credinta trebuie sa impleteasca rugaciunea cu postul. 

Despre post, Sfantul Parinte, Tihon de Zadonsk, zice asa: "Postitor adevarat este cel care isi pune paza gurii sale si se abtine de la flecareli, de la vorbe murdare, de la nebunii, clevetiri, osandiri, linguseli, minciuni si de la orice defaimare." Tot despre paza gurii ne sfatuieste si Sfantul Parinte, Paisie Olaru: “Pentru tot cuvantul desert vom da seama in ziua judecatii; iar un Sfant Printe a zis: “De cate ori am vorbit, m-am cait, dar niciodata nu mi-a parut rau ca am tacut!”

Mare este darul tacerii!   

Prin tacere scapam de osanda, de clevetire, de vorba desarta si invatam a ne ruga. Parintii nostri vorbeau sapte vorbe pe zi, cum se spune, dar cu inima si cu buzele se rugau neincetat”. 

Crestinul ortodox trebuie sa aiba fata vesela-n necazuri si sa alunge supararea despre care Sfantul Parinte, Paisie Aghioritul, zice: “Cele mai multe boli incep de la suparare. Toti oamenii au cate un punct sensibil. Si de aceea o suparare pe unul il va lovi in stomac, pe altul in cap. Medicamentul cel mai bun pentru o boala este BUCURIA DUHOVNICEASCĂ, pentru ca ea imprastie Harul Duhului Sfant, in suflet. 

Bucuria duhovniceasca are cea mai mare putere tamaduitoare pentru toate bolile. Ea este alifia dumnezeiasca care inchide ranile, in timp ce mahnirea le irita”. Sa ne lasam in voia lui Dumnezeu si sa zicem cu bucurie duhovniceasca: 

FOARTE BINE, FOARTE BINE, DOMNUL STIE CE E BINE, PENTRU MINE, PENTRU A SUFLETULUI MANTUIRE!      

                                     

                                                                                                                      Amin si Aliluia!

                                                                                                                             Preot Ioan 🛎.

VRETI SA FACETI MINUNI?

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

   Intr-o zi, au venit la un parinte imbunatatit, cativa pelerini, auzind ca Dumnezeu savarseste minuni prin rugaciunile sale si l-au intrebat: “Avva, cum putem si noi face asemeni sfintiei tale?” 

Puteti si voi sa faceti minuni, rugandu-va si facand acestea:

- INVATAND UN OM SA CITEASCA SFANTA EVANGHELIE, ati vindecat un orb.

- INVATAND UN OM SA MEARGA LA BISERICA, ati vindecat un schiop. 

- INVATAND UN OM SA FACA MILOSTENIE, ati vindecat un ciung. 

- INVATAND UN OM SA SE ROAGE, ati vindecat un mut.

- INVATAND UN OM SA POSTEASCA, ati vindecat un slabanog. 

- INVATAND UN OM SA SE SPOVEDEASCA, ati inviat un mort.

   Asadar, dragii mei frati si dragele mele surori, puteti si voi, si chiar trebuie sa faceti minuni in fiecare zi, CU AJUTORUL LUI Dumnezeu!”, fiindca, TEMELIA MANTUIRII SUFLETELOR NOASTRE ESTE APROAPELE!

   Sfantul Parinte, Ioan Scararul zice asa: “Semnul iertarii unei caderi sta in a te socoti pururea dator. Deci, semnul iertarii nu sta intr-o liniste nepasatoare, ci intr-o grija ca esti mereu dator sa faci ceva pentru a merita iertarea”.

    Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze cu inger tare pazitor!

                                                                                                                                  Preot Ioan 🛎.

Rugaciunea la masa de seara

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

Mergand seara la masa, se zice:
Manca-vor saracii si se vor satura si vor lauda pe Domnul; iar cei ce-L cauta pe Dansul, vii vor fi inimile lor in veacul veacului.
Slava Tatalui si fiului si Sfantului Duh. Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin. Doamne miluieste (de 3 ori). Binecuvinteaza, parinte. Preotul binecuvinteaza masa.
Dupa scularea de la masa, se zic aceste rugaciuni catre Nascatoarea de Dumnezeu:
Facutu-s-a pantecele tau masa sfanta, avand cereasca paine pe Hristos Dumenzeul nostru, dintru Care tot cel ce mananca nu va muri, precum a zis Hranitorul tuturor, Nascatoare de Dumnezeu.
Darurilor tale fa-ne pe noi vrednici, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, trecand cu vederea gresealele noastre si daruind vindecare celor ce iau credinta binecuvantarea ta, Preacurata.
Apoi se zice:
Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si binecuvantata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat Serafimii, carea fara stricaciune pe Dumnezeu Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim.
Si:
Veselitu-ne-ai pe noi, Doamne, intru fapturile Tale, si intru lucrurile mainilor Tale, Doamne. Dat-ai veselie in inima mea, mai mare decat veselia pentru rodul lor de grau, de vin si de untdelemn ce s-au inmultit. Cu pace impreuna ne vom culca si vom adormi, ca Tu, Doamne, indeosebi, intru nadejde ne-ai asezat.

                                                                                                                                 AMIN!

SA ALERGAM NECONTENIT LA DUMNEZEU! ...

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

Bucuria mea, iata ce cuvant de intarire sufleteasca, de nadejde in ajutorul lui Dumnezeu, ne-a lasat Sfantul Parinte, Ioan Gura de Aur: "SA ALERGAM NECONTENIT LA DUMNEZEU! In orice necaz sa cautam mangaierea Lui; in orice nenorocire, mila Lui, izbavirea Lui; in orice incercare, ajutorul Lui. Oricat de mare ar fi raul, oricat de mari ar fi nenorocirile, Dumnezeu le poate pune capat, le poate indrepta. 

        Nu numai atat, ci bunatatea Lui ne va da si toata taria, si puterea, si slava cea buna si sanatatea trupului, si filosofia sufletului, si bunele nadejdi, si putinta de a nu pacatui iute. Sa nu murmuram, dar, ca robii cei nerecunoscatori, nici sa invinuim pe Stapan, ci in toate sa-I multumim si o singura fapta sa o socotim rea: pacatul fata de El. 

Daca vom fi insufletiti de astfel de ganduri fata de Dumnezeu, nu vor veni peste noi nici boala, nici saracia, nici necinstea, nici lipsa de roade, nimic din cele ce par a fi pline de tristete, ci vom avea necontenit bucurii curate si Sfinte si vom dobandi şi bunatatile cele viitoare”. 

                                                                                                                          Amin si Aliluia!
                                                                                                                                                           Noapte buna!

FIECARE PREOT ESTE CA UN HRISTOS

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

In viata unui Sfant se povesteste cum acesta s-a intalnit odata cu satana si l-a intrebat pe vrajmasul oamenilor: „Ce te supara pe tine cel mai mult in lume?” Ce i-a raspuns diavolul? „Hristosii acestia maruntei”. „Cine sunt aceia?” „Preotii. Fiecare preot e ca un Hristos. Ei ma supara. Ei imi incurca treburile cel mai mult. Preotii si calugarii imi incurca socotelile si ii opresc pe oameni sa mearga spre iad”. Chiar si cei mai pacatosi dintre calugari, se roaga pentru cat mai multi oameni si chiar pentru intreaga lume. Se roaga si pentru cei vii si pentru cei morti. 

Nu conteaza neaparat cantitatea, cate sute de metanii a facut, cate catisme a citit intr-o noapte. Si un “Tatal nostru”, zis in duhul lui Hristos, zis din adancul unui suflet smerit, este cat o Psaltire! (“Traiți frumos si-n bucurie” - Inalt Prea Sfintitul -Justinian Chira). Bucuria mea, eram intr-o Manastire unde au adus o tanara indracita, demonizata. Dupa ce au intrat cu ea in curtea Manastirii, diavolul din ea a zis suparat, cu un glas ca un grohait: “Ce cauti aici? 

De ce ai venit in Manastire? 

 Vrei sapte perle?” 

 Ce inseamna 7 perle? Dupa intelegerea mea, 7 perle, inseamna 7 neamuri pe care le poate scoate din iad, un calugar sau o calugarita, prin parasirea duhului lumii (prin calugarie), prin rugaciunile neincetate, pomenirea celor morti din neamul lor in fiecare zi la slujba proscomidiei, prin privegheri, prin viata inchinata lui Hristos... 

 Asemenea calugarilor si calugaritelor, sa ne rugam fiecare dintre noi, pentru toti cei din neamul nostru, care sunt RECI sau CALDICEI IN CREDINTA, pentru ca, Dumnezeu va primi toate rugaciunile noastre si cu judecatile doar de El stiute, ii va mantui si pe ei. 

                                                                                                                 Amin si Aliluia! 

                                                                                                                      Preot Ioan 🛎.

CUM SPORIM IN DRAGOSTE DE DUMNEZEU SI DE OAMENI

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

   Bucuria mea, cuviosul Parinte, Alexei Mecev, spune asa: “Fericirea este molipsitoare, adica, cu cat esti mai fericit, cu atat sunt mai fericiti cei din jurul tau. Sa le doresti tuturor fericirea si vei fi si tu fericit!”. Proorocul David zice: “Iata acum ce este bun si ce este frumos, decat numai a locui fratii impreuna... ca unde este unire acolo a poruncit Domnul binecuvantarea si viata pana in veac” (Psalm 132:1). Precum fier pe fier se ascute si lemn pe lemn se aprinde, tot asa, adunandu-ne la un loc, noi sporim intre noi dragostea de Dumnezeu si de oameni. 

Sfantul Parinte, Tihon de Zadonsk, ne spune ca: "In vremurile de odinioara, crestinii se pazeau si se aparau unul pe altul de inchinatorii la idoli. Astazi crestinul se ridica impotriva crestinului si se feresc unul de altul, fiindca, nu mai este cu putinta  sa mai ai incredere in cineva. Fiecare minte si insala si se poarta cu aproapele sau cu viclenie: pe limba poarta miere, iar in inima, fiere amara; cu buzele intampina cu bucurie, iar cu inima dusmaneste; in fata  vorbeste  dulce si maguleste, dar, indepartandu-se, defaimeaza si ocaraste”. 

Sfantul Parinte, Ioan Gura de aur, zice: “Daca cu adevarat suntem frati si daca cu adevarat  ne ajutam unii pe altii, atunci desigur ca la aceasta ne vom aduna totdeauna cu totii. Adunarea ne va aduce la apropierea si  prietenia folositoare si prin aceasta vom impiedica pe acelea care ne duc la Gheena”. 

Sfantul Parinte, Paisie Aghioritul ne-a lasat acest minunat cuvant de invatatura: “Cei care ii pot rabda pe cei foarte mandri, fara insa sa-i linguseasca, acestia sunt cei mai smeriti oameni, cei mai credinciosi si mai drepti, deoarece mereu vor fi nedreptatiti si  dispretuiti de cei mandri”. 

                                                                                                         Amin si Aliluia! 

                                                                                                               Preot Ioan 🛎.

FIECARE PREOT ESTE CA UN HRISTOS

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

In viata unui Sfant se povesteste cum acesta s-a intalnit odata cu satana si l-a intrebat pe vrajmasul oamenilor: „Ce te supara pe tine cel mai mult in lume?” 

Ce i-a raspuns diavolul? „Hristosii acestia maruntei”. „Cine sunt aceia?” „Preotii. Fiecare preot e ca un Hristos. Ei ma supara. Ei imi incurca treburile cel mai mult. Preotii si calugarii imi incurca socotelile si ii opresc pe oameni sa mearga spre iad”. 

Chiar si cei mai pacatosi dintre calugari, se roaga pentru cat mai multi oameni si chiar pentru intreaga lume. Se roaga si pentru cei vii si pentru cei morti. Nu conteaza neaparat cantitatea, cate sute de metanii a facut, cate catisme a citit intr-o noapte. Si un “Tatal nostru”, zis in duhul lui Hristos, zis din adancul unui suflet smerit, este cat o Psaltire! (“Traiți frumos si-n bucurie” - Inalt Prea Sfintitul -Justinian Chira).

Bucuria mea, eram intr-o Manastire unde au adus o tanara indracita, demonizata. Dupa ce au intrat cu ea in curtea Manastirii, diavolul din ea a zis suparat, cu un glas ca un grohait: “Ce cauti aici? De ce ai venit in Manastire? Vrei sapte perle?” Ce inseamna 7 perle? Dupa intelegerea mea, 7 perle, inseamna 7 neamuri pe care le poate scoate din iad, un calugar sau o calugarita, prin parasirea duhului lumii (prin calugarie), prin rugaciunile neincetate, pomenirea celor morti din neamul lor in fiecare zi la slujba proscomidiei, prin privegheri, prin viata inchinata lui Hristos... 

Asemenea calugarilor si calugaritelor, sa ne rugam fiecare dintre noi, pentru toti cei din neamul nostru, care sunt RECI sau CALDICEI IN CREDINTA, pentru ca, Dumnezeu va primi toate rugaciunile noastre si cu judecatile doar de El stiute, ii va mantui si pe ei.

                                                                                                                        Amin si Aliluia!
                                                                                                                            Preot Ioan 

SUFLETUL OMULUI ESTE ASEMENEA IZVORULUI

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

   Bucuria mea, Sfintii Parinti spuneau ca: “Sufletul omului este asemenea izvorului: de-l vei curati (prin spovedanie), va izvori, iar de-l vei astupa, va pieri". Crestinii ortodocsi, iubitori de Dumnezeu, trebuie sa se desfateze cu dumnezeiesti cuvinte, sa se intareasca in credinta citind Vietile Sfintilor, nu cu pantecele desfatandu-se, ci duhovniceste veselindu-se. 

Un frate l-a intrebat pe un batran parinte: “Spune-mi mie, parinte, un cuvant de folos pentru suflet pe care pazindu-l, sa ma mantuiesc!” Raspuns-a lui batranul parinte: “De vei putea rabda cu smerenie toate osandirile si ocarile, de la oricine ti se vor intampla tie, te vei mantui, fiindca, acesta este lucru mare si mai de pret decat toate bunatatile”. 

Despre smerenie un alt parinte zicea asa: “Voiesc sa fiu biruit si sa am smerenie, decat sa fiu biruitor si sa am mandrie” Un frate l-a intrebat pe un batran parinte: “Ce este smerenia?” Si i-a zis batranul: “Smerenia este a se socoti omul pe sine mai nevrednic si mai pacatos decat toti”. Intr-o istorioara din Pateric se spune ca odata au venit, la un parinte batran, cativa oameni cu un om indracit rugandu-l sa faca rugaciuni ca sa-l izbaveasca de muncile diavolului. Dupa ce s-a rugat, parintele a zis: “Iesi, duh necurat, din zidirea lui Dumnezeu!” 

Diavolul i-a spus: “Voi iesi daca imi spui: Ce sunt caprele si ce sunt oile? Batranul parinte i-a raspuns asa: “Caprele sunt eu, iar oile Dumnezeu le stie”. Auzind aceste cuvinte, diavolul a strigat cu glas mare: “Iata, pentru smerenia ta ies din omul acesta!”. 

   🙏 Cine are minte sa ia aminte la ale Sfintitilor Parinti cuvinte, cine nu sa rataceasca inainte! 

   🙏 Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze, in toata ziua si in tot lucrul tau. Amin si Aliluia!

                                                                                                                               Preot Ioan 🛎.

TREBUIE SA SIMTI NEVOIA SA IUBESTI!

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE..

   Bucuria mea, asa spune Sfantul Parinte, Arsenie Papacioc: “Se constata ca nu vine lumea la Biserica. Dar nu trebuie sa fie o preocupare in sine, sa se faca atata caz. Pentru ca aceste lucruri slabesc forta personala a fiecaruia, semanand confuzii. Din cauza greselilor multimii, fiecare om ajunge sa se scuze in sinea lui: "Ce, numai eu fac? Vad ca toti fac!" Deci, cel mai bine este ca noi sa ne rugam pentru rezolvarea acestor lucruri pentru oamenii acestia. Si chiar va rog, sa fie o mai mare dorinta de iubire adevarata! Nu o iubire inregistrata si difuzata ca atare de oameni: "Auzi, domnule, ca trebuie sa iubim!" Nu! Trebuie sa simti nevoia sa iubesti. Nu este niciodata nimeni degeaba langa tine. El este cu stiinta lui Dumnezeu, ca tu sa-l ajuti sau sa te folosesti. Te folosesti, ca poate are o putere de duh mai mare. Sau il ajuti tu, in sensul de-a-l suporta. Este o mare greseala atunci cand certam pe unul sau pe altul! Il rabda Dumnezeu si pe acela, si de aceea l-a pus în calea ta, ca să-l rabzi si tu si sa te incununezi!"

   🙏 Sfinte Mucenice, Polieuct, ca unul care indrazneala inaintea lui Dumnezeu, roaga-te si pentru noi pacatosii, acum, in ceasul mortii si in ceasul judecatii noastre. Amin si Aliluia!

 

SMERENIE si BLANDETE!

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

                    Bucuria mea, crestinul ortodox, in unire cu Iisus Hristos, se poate birui pe sine insusi, firea inconjuratoare, duhurile rele, boala si moartea. Cu moartea se termina timpul si incepe vesnicia. Sfantul Parinte, Arsenie Boca, ne zice asa: “Frate, lasa-te de ale tale si asculta de Iisus, de Biserica, ca  altfel nu ne merge bine nicidecum, pentru ca in noi este sadit crestinismul de sus. Prin urmare suntem unsi ca urmasi ai lui Iisus. Fiindca, a rabda Crucea, a te stinge din trufia de sine inseamna  sa te asemeni cu Iisus. De aceea ESTE BUNA SUFERINTA."

       Sfantul Parinte, Paisie Aghioritul, zice asa: Cei casatoriti, fiindca  duc o viata conjugala, nu sunt indreptatiti sa uite ca omul nu este numai trup, ci este si duh, si  sa traiasca astfel fara frau, ci trebuie sa se nevoiasca pentru a-si supune trupul duhului. Iar daca vor incerca sa  traiasca  duhovniceste, sub povatuirea duhovnicului lor, vor incepe sa  guste incet-incet bucurii si mai inalte, duhovnicesti, si nu le vor mai cauta pe cele trupesti. Sotii au datoria sa se nevoiasca pentru a se infrana, ca sa nu transmita patima trupeasca si copiilor lor”. Smerenie si blandete! Smerenie si blandete! Smerenie si blandete! Adevarata si desavarsita smerenie este atunci cand omul ajunge la o astfel de stare, incat sa vrea sa se mandreasca si sa nu poata!

   Iisuse, Iisuse, iarta-ma, Iisuse!

   Miluieste-ma, Maica Luminii!

    Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze, sa te lumineze, cu inger tare sa te pazeasca, in credinta sa te intareasca si sa te mantuiasca! 

                                                                                                                                         Amin si Aliluia!

                                                                                                                                           Preot Ioan 🛎.

SFANTUL IOAN BOTEZATORUL

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...



Bucuria mea, mare este Sfantul Ioan Botezatorul! Insusi Iisus Hristos, il numeste “Faclie”. Sa ne amintim minunile in legatura cu nasterea sa: un inger l-a vestit, o femeie stearpa l-a nascut, tatal sau a proorocit, iar pruncul s-a umplut de Duhul Sfant inainte de a veni pe lume. Un inger a spus: “Va fi mare inaintea Domnului” (Luca 1:15). 

A fi mare inaintea oamenilor nu-i un merit, dar a fi mare inaintea lui Dumnezeu este o cinste din cele mai inalte. Iar Iisus Hristos a spus: “Amin va spun, ca nici unul din cei nascuti din femeie, nu s-a ridicat mai mare ca Ioan Botezatorul” (Matei 11:11). Aceasta este culmea maririi. Sfantul Ioan Botezatorul, s-a nascut, a trait, a vorbit, a lucrat si a murit numai cu un singur scop: sa dovedeasca lumii din vremea aceea ca Iisus Hristos este cu adevarat Mesia. Doua piedici se opuneau ca Domnul sa fie recunoscut ca Mantuitorul neamului omenesc: Iisus era un necunoscut, Dumnezeu acoperit sub haina unui dulgher. Sfantul Ioan, inca din copilarie s-a retras din lume ca sa vesteasca dinainte ca Imparatia mesianica avea sa fie o biruinta a sufletului asupra materiei si nu a savarsit nici-o minune, pentru ca lumea sa nu-l ia drept Mesia: “Eu sunt doar glasul celui ce striga in pustie” (Ioan 1:23). 

                                                                                                     Preot Ioan .

LA CEAS TÂRZIU, ÎN MIEZ DE NOAPTE..

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

de Preot Sorin Croitoru

- dedicată femeilor care trăiesc în situații asemănătoare -

La ceas târziu în miez de noapte

Un plâns nemângâiat se-aude,

Cu lacrimi multe printre șoapte,

Ce fac batista să se ude..

E o femeie ostenită

După o-ntreagă zi de fugă,

De roboteală nesfârșită,

Și care-acum se-adună-n rugă..

E-ngrijitoare la o casă

De oameni spre apusul vieții..

De-acum puterile o lasă,

Iar mâine-n zorii dimineții

Le va lua la rând pe toate:

Și mic dejun și prânz și cină,

Și toate hainele curate,

Și oaspeții ce o să vină,

Și cârpe, mătură, cafele,

Apoi plimbare la bătrână,

Cumpărăturile și ele..

De unde forțe să-i rămână?..

Și-a așezat la somn bătrânii,

Ce nu-s mai răi ca-n altă parte,

- Puțin severi, ca toți stăpânii -

Și s-a retras și ea deoparte..

După atâta osteneală

Nu i-a mai trebuit mâncare..

Un duș făcut la repezeală

A pus-o, parcă, pe picioare,

Apoi, cu candela aprinsă,

S-a așezat la rugăciune,

De mult necaz fiind cuprinsă

Și plină de amărăciune..

O pârjolește-n suflet dorul

De puiul ei, lăsat cu mama..

Își vede parcă-n vis odorul

Și iată, o cuprinde teama..

Mămica e deja bolnavă,

Iar ea, femeie amărâtă,

Muncește-n case ca o sclavă,

Plângându-și soarta cea urâtă..

Și-ar fi luat cu ea feciorul,

Dar nu-i posibil. Ce să facă?..

În inimă o arde dorul,

Dar dacă s-a născut săracă..

Bărbatul ei a părăsit-o,

Vrăjit de nu știu ce muiere,

Nepăsător că a rănit-o,

Lăsându-i viața în durere..

N-a mai găsit bărbat de treabă,

Să îi accepte băiețelul:

Cereau doar trupul ei în grabă,

Apoi fugeau, c-așa li-i felul!

Se săturase să tot spere

În bunătatea masculină

Și acceptase în tăcere

Că viața-i uneori haină..

Iar anii ca un vis trecură..

Creștea băiatul lângă mamă,

Dar și nevoile crescură

Și ea-nțelese-atunci cu teamă

Că doar plecarea ei "afară"

Îi va scăpa de-o cruntă soartă..

Să-l lase cu măicuța-n țară..

Decât așa.. mai bine moartă!

Dar ce să faci când n-ai scăpare,

Atunci când fug de tine toți?..

Încerci și tu, chiar dacă doare,

Încerci să te ajuți cum poți..

Acum se roagă cu durere,

Căci în sfârșit e gata treaba..

E stoarsă toată de putere,

(Cer multe "moșul" și cu "baba")..

A dat un telefon acasă

Și s-a convins că-i totul bine.

Tristeți nespuse o apasă

Și-acum se roagă cu suspine..

Boboteaza - Epifania

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

Pe data de 6 ianuarie, crestinii ortodocsi praznuiesc Botezul Domnului sau Boboteaza. Aceasta sarbatoare reprezinta botezul in apa Iordanului a Mantuitorului Iisus Hristos de catre Sfantul Ioan Botezatorul. In ajunul si in ziua de Boboteaza, in toate bisericile ortodoxe, cu puterea Duhului Sfant, la rugaciunile arhiereilor si preotilor se sfinteste aghiasma cea mare.

Boboteaza - Epifania

La 30 de ani, la plinatatea varstei barbatului desavarsit, a venit Hristos la Iordan, unde Sf. Ioan Botezatorul invata si boteza cu botezul pocaintei; iar despre Iisus le spunea: "Se afla in mijlocul vostru Acela pe Care voi nu-L stiti" (Ioan 1, 26). "Nici eu nu-L stiam pe El, dar Cel ce m-a trimis sa botez cu apa, Acela mi-a zis: peste Care vei vedea Duhul coborandu-Se si ramanand peste El, Acela este Cel ce boteaza cu Duh Sfant. Si eu am vazut si am marturisit ca Acesta este Fiul lui Dumnezeu" (Ioan 1, 33-34). Cand a aparut Hristos pe malul Iordanului, Sf. Ioan, luminat de Duhul Sfant, Il recunoaste si-L arata multimilor, zicand: "Iata Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatul lumii" (Ioan 1, 29). Aceasta marturie era foarte necesara israelitenilor, care asteptau pe Mesia cel profetit cu multe veacuri inainte. Hristos ii cere lui Ioan sa-L boteze, iar acesta, dupa o impotrivire de adanca smerenie, primeste sa-L boteze, dupa randuiala lui. Dupa botezul lui Hristos cerurile s-au deschis, Duhul lui Dumnezeu S-a coborat in chip de porumbel si a stat peste Iisus, iar Tatal a marturisit: "Acesta este Fiul Meu cel iubit, intru Care am binevoit!" (Matei 3, 17). Astfel, botezul primit de Hristos are si un alt scop: Epifania - aratarea Sfintei Treimi - moment in care El avea sa fie descoperit lui Ioan si, prin acesta, lui Israel, ca Fiului lui Dumnezeu si ca Mesia.

Boboteaza - Botezul lui Ioan si Botezul Bisericii

Ceea ce s-a intamplat cu pastele iudaic, se intampla si cu botezul. La Cina cea de Taina intalnim si pastele iudaic si pastele nostru; Hristos a pus capat celui dintai si i-a dat inceput celui de-al doilea. Si acum la raul Iordan a implinit botezul iudaic, dar in acelasi timp a deschis usile botezului Bisericii. Botezul lui Ioan era un botez de pocainta, care ii facea pe oameni sa-si osandeasca pacatele lor. Acest botez nu era o taina, ci un ritual, pentru ca nu ierta pacatele. Dar de ce n-a botezat Hristos, ne-o spune insusi sfantul Ioan cand zice : "Acela va va boteza cu Duh Sfant si cu foc". Dar Duhul Sfant nu fu­sese inca dat. Acesta ne-a fost dat de Hristos insusi, de sus, de la Tatal (Ioan, 14, 26 ; 15, 26) venind in lume la Cincizecime (Fapte, 2, 1-4). Apostolii trebuiau sa se imbrace mai intai ei insisi cu toata puterea Du­hului, cum s-a si intamplat la Cincizecime (Luca, 24, 49 si Fapte, 2, 1-4), ca apoi ei sa boteze cu apa si cu Duh Sfant, cum au si facut incepand dupa Pogorare cand s-au botezat adaugandu-se apostolilor "ca la trei mii de suflete" (Fapte, 2, 41).

Cu botezul lui Ioan s-a botezat si Mantuitorul, dar nu pentru ca El avea nevoie de curatire de pacate, fiind Dumnezeu-Omul, ci pentru a ne arata importanta si lucrarea botezului pe care il va institui si a implini Legea, ca sa se descopere lumii taina lui Dum­nezeu cel in Treime inchinat, in numele Caruia sa ne botezam si noi. Taina botezului a fost instituita de Hristos insusi indata dupa in­vierea Sa din morti, odata cu trimiterea apostolilor la propovaduirea Evangheliei catre neamuri: "Mergand, invatati toate neamurile, botezandu-le in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, invatandu-le sa pazeasca toate cate Eu v-am poruncit voua, si iata Eu cu voi sunt in toate zilele, pana la sfarsitul veacului" (Matei, 28, 19-20).

Hristos se afunda in Iordan si Duhul pogoara peste ape. A tre­buit sa se scufunde Fiul in firea omeneasca si prin ea in apa, pen­tru ca noi, scufundandu-ne in apa, sa ne inaltam spre viata Sa dumnezeiasca in Duhul Lui cel Sfant. In Cuvan­tul intrupat, apa si Duhul se unesc din nou.