🙏 Bucuria mea, Dumnezeu ne-a mai dat inca o zi de viata, si mie si tie! Slava lui Dumnezeu pentru toate! Sfantul inchisorilor, feciorelnicul Valeriu Gafencu zice asa: "Azi sunt fericit. Prin Hristos ii iubesc pe toti. Este o cale atat de greu inteleasa si acceptata de oameni! Dar sunt convins ca este singura care duce spre fericire."
Minunat ar fi, sa avem in minte cuvantul Sfantului Parinte, Antonie cel Mare: "Totdeauna sa ai inaintea ochilor frica lui Dumnezeu – sa-ti aduci aminte de cel ce omoara si face viu." Zicem in rugaciunea "Tatal nostru": "... si nu ne duce pe noi in ispita". Iata ce spune, Sfantul Parinte, Iosif Isihastul: "Ispitele sunt medicamente si plante tamaduitoare, care vindeca patimile cele vazute si ranile noastre cele nevazute. Rabda pentru a putea sa castigi cu fiecare dintre ispite, sa dobandesti plata, odihna si bucurie in imparatia cea cereasca. Vine noaptea, noaptea mortii, cand nimeni nu mai poate lucra. De aceea, grabeste-te." Tu rabda ispita, fiindca, Cel care a ingaduit-o, tot Acela o va si ridica. In suflet sa ai inscrise cuvintele Sfantului Parinte, Staretul Dionisie Ignat, Duhovnicul din Sfantul Munte Athos: "Asculta, cand cineva se invinovateste pe sine pentru toate, este aproape de Dumnezeu, cand arunca vina pe altii este aproape de diavol".
Si acum te rog sa citesti cu atentie minunatul cuvant de invatatura al Sfantului Parinte, Efrem Filotheiul: "Trebuie sa fii tot timpul atent, atat cand esti fericit, cat si cand esti trist. Cand esti fericit, nu ar trebui sa-ti pierzi controlul prin vivacitate si ras, si nici atunci cand esti trist, sa nu fii atat de sumbru incat sa se vada. Motivul este faptul ca Satana arunca ganduri asupra noastra ca niște sageti, dar el nu poate spune daca inima noastra este receptivă la ele.
Dar, intrucat este expert, odata ce trage o sageata – adica, odata ce ne ataca cu un gand rău, el observa fata noastra si toate miscarile corpului nostru si, pe baza lor, el masoara cat de bine s-a infipt sageata noastra in inima. Daca vede ca sufletul este lovit, atunci trage mai multe sageti acolo pentru a-l ucide. Dar, daca deduce din semnele exterioare ca sufletul nu este ranit, isi schimba atacul si asa mai departe. De aceea, atunci cand esti fericit, ar trebui sa ascunzi in tine, pentru ca el sa n-o descopere prin neglijenta ta si sa te jefuiasca de aceasta fericire printr-o anumita ispita. La fel, atunci cand esti trist, nu-l lasa sa arate ca nu cumva sa-ti sporeasca durerea dupa ce a dibuit motivul tristetii tale.
Daca mentii o stare echilibrata atunci cand esti fericit si cand esti trist, diavolul nu stie exact ce se intampla in interiorul tau si astfel nu stie cum sa te lupte."
🙏 Har si pace sufletului tau! Amin si Aliluia!
Preot Ioan 🔔.
Bucuria mea, prin smerenia si simplitatea ei, prin ascultare si dragoste, prin jertfire si daruire de sine, Maica Domnului este, dupa Hristos, modelul de urmat pentru noi toti. Oricata cinste si slava ne-ar da oamenii, oricate vrednicii am dobandi, oricate ceasuri ne-am desfata, toate trec, se risipesc si dispar ca visele noptii si ca fumul ce se risipeste in vazduh. Ba, inca de multe ori acestea lasa in noi amaraciune, tristete si durere. Singurele care raman sunt ascultarea de voia lui Dumnezeu, smerenia, dragostea si o viata crestina traita in pace. Asemenea Sfantului Parinte, Ilie Cleopa, si Sfantul Parinte, Paisie Olaru, ne indeamna sa avem indelunga rabdare: "Eu tot am spus la toti: rabdare, rabdare, rabdare in boala, rabdare in orice necaz. Dar cand ajungi sa rabzi tu, atunci vezi cat este de greu de rabdat!" Mi-a placut taaare mult acest cuvant de invatatura al Sfantului Parinte, Marcu Ascetul: "Ocara de la oameni aduce intristare inimii, dar se face pricina de curatie celui ce o rabda." Sfantul Parinte, Isaac Sirul, ne indeamna la pocainta: "Prin botez primim iertarea pacatelor in dar, fiind nevoie numai de credinta, pe cand in Pocainta, pentru iertarea pacatelor de dupa botez, ni se cer "osteneli si necazuri si intristari si strapungeri si lacrimi si plans vreme indelungata" si apoi primim iertarea. Sfantul Parinte, Nicolae Velimirovici, zice asa:
.
