Despre Halloween sau amuzament

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

        CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI

                  DESPRE  HALLOWEEN sau  AMUZAMENT

                                                                                                           Preot Ioan

                            CAPCANĂ  A  IADULUI

                                        Iubiţi credincioşi,

         Pentru că mulţi dintre creştini nu ştiu ce să creadă în legătură cuaceastă tradiţie, haideţi mai întâi să lămurim aceste trei cuvinte:sărbătoare, halloween şi mască, privindu-le din punctul de vedere al„cotidianului“, dar mai ales din perspectiva creştină:

                           Ce înseamnă sărbătoare?   

    Cuvântul „a sărbători“ provine din limba latină şi înseamnă „aţine festivităţi în onoarea unui eveniment special“. Sărbătoareînseamnă „zi sfântă“, o zi în care oamenii Îi mulţumesc şi-L slăvescpe Dumnezeu. De sărbători (cruce roşie în calendar) oamenii n-artrebui să muncească. Sărbătorile pot fi de mai multe feluri: religioase,naţionale sau personale. Cu mii de ani în urmă oamenii au consideratziua de naştere ca o zi importantă. Cu mult timp în urmă, oameniicredeau că de ziua naşterii persoana respectivă poate fi ajutată despiritele bune, sau rănită de spiritele rele. Aşadar, când o persoană îşisărbătorea ziua de naştere, rudele şi prietenii apropiaţi se adunaupentru a-l proteja; astfel au început petrecerile cu ocazia zilei denaştere.

                             Ce înseamnă Halloween?

            Hall - înseamnă sfinţi, umbre, cei ce nu mai sunt, iar ween -înseamnă a învinge. Deci „Halloween“ înseamnă a învingefantomele (spiritele) celor ce nu mai sunt. Halloween este o vechesărbătoare păgână, originile ei găsindu-se cu mii de ani în urmă. Seserbează anual şi derivă dintr-un amestec de idei păgâne, folclor şireligie. Este o noapte dedicată fantomelor şi vrăjitoarelor. Mulţi copiise îmbracă în vrăjitori, fantome, monştri, piraţi, animale, cărând înmâini plase din hârtie şi merg din casă în casă, bătând la uşi şispunând: „Ne trataţi sau vă bântuim?“. Persoanele care răspund lauşi le pun în plase copiilor bomboane sau gumăde mestecat, încercând să afle cine este submască. Dacă nu primesc nimic, copiii le vor jucao farsă cum n-au mai văzut. Odinioară, înBeauce, avea loc un eveniment special. Grupuride băieţi se plimbau din loc în loc pe câmpuripurtând cu ei dovleci iluminaţi. Aceşti dovlecierau fixaţi la capătul unor lungi bastoane. Văzuţidin depărtare, în noapte, semănau cu un defileude suflete rătăcite. Dovlecii iluminaţi înăuntru sunt de asemeneasimbolul Halloween-ului.
                    Cum au apărut dovlecii iluminaţi?
               Originea lor se pare că ar fi „Lanterna lui Jack“, o povestecare vine din folclorul irlandez, şi care ne spune că un bărbat pe numeJack, cunoscut ca glumeţ şi beţivan, păcăleşte pe Satan să se urce întruncopac. Apoi face o înţelegere cu diavolul cum că, dacă-i promite sănu-l mai ispitească cu băutura, îl lasă să coboare din copac. Diavolul îipromite, dar Jack fiind glumeţ, repede sculptează o cruce pe trunchiulcopacului şi-l blochează acolo pe diavol. Potrivit povestirii folclorice,după ce Jack a murit nu a fost primit în Rai datorită păcatelor sale, darnici în Iad pentru că l-a păcălit pe Satan. A fost deci pedepsit sărătăcească pururea. Diavolul i-a dat de acolo din iad un tăciune să-şilumineze drumul prin întunericul îngheţat. Tăciunele era plasat într-unnap (un fel de sfeclă scobită). Irlandezii au folosit napii ca lanterneoriginare ale lui Jack. Dar, când au venit imigranţii în America, auaflat că dovlecii sunt chiar mai buni decât napii. Lanterna (lumina) luiJack în America a fost un dovleac călăuzitor de suflet luminat de olumânare. Dovlecii cu lumină înăuntru sunt de asemenea simbolulHalloween-ului şi chiar şi azi se mai folosesc dovlecii tăiaţi de copii.Care este de fapt originea Halloween-ului?Sărbătoarea pe care o cunoaştem sub numele de Halloween afost influenţată de numeroase culturi. În Imperiul Roman era ZiuaPomona, la celtici era Festivalul Samhain, iar la creştini eraSărbătoarea Tuturor Sfinţilor.      Cu sute de ani în urmă, actuala Marea Britanie şi NordulFranţei erau populate de celţi. Celţii venerau natura şi aveau numeroşizei, iar Zeul Soare era cel favorit. Ei sărbătoreau Anul Nou pe data de1 Noiembrie. Fiecare an nou era celebrat cu un festival, care marcasfârşitul „sezonului soarelui“ şi începutul „sezonului întunericului şifrigului“. În 31 octombrie, după ce toate câmpurile erau recoltate şidepozitate, toate focurile erau stinse, druizii,adică preoţii celţilor, se întâlneau pe o culmedin pădurea de stejari - fiindcă stejarii erauconsideraţi copaci sacri - şi aprindeau noilefocuri, făcând sacrificii de bucate şi animale.în timp ce druizii executau dansuri rituale înjurul noilor focuri, sezonul soarelui trecea,iar sezonul înunericului începea. Când sefăcea dimineaţă, druizii dăruiau câte o torţăaprinsă din noile focuri, fiecărei familii cucare urma să-şi aprindă focurile în gospodărie. Aceste focuri eraumenite să le încălzească casele şi să le ocrotească de spiriteleîntunericului. Festivalul din 1 Noiembrie era numit „Samhain“. Acestfestival este un fel de Halloween antic, dura 3 zile şi oameniiparticipau la el îmbrăcaţi în costume făcute din piei şi oase deanimale.       În primul secol după Hristos legiunile romane invadeazăBritania şi aduc cu ei numeroase festivaluri şi obiceiuri proprii. Unuldintre acestea a fost şi festivalul cunoscut sub numele de „ZiuaPomona“, numit aşa după zeiţa romană a fructelor şi grădinilor. Şiaceastă sărbătoare se celebra tot în jurul datei de 1 Noiembrie. Dupăzeci de ani de stăpânire romană, obiceiurile festivalului celtic Samhainşi tradiţiile romane de Ziua Pomona s-au amestecat, devenind osărbătoare unică care se celebrează toamna.Următoare influenţă a apărut odată cu răspândirea noii religiicreştine în Europa şi Britania. În anul 835, Biserica Romano-Catolicăa transformat ziua de 1 Noiembrie într-o sărbătoare creştină care eranumită „Ziua Tuturor Sfinţilor“ sau Hallowmas sau All Hallows.Decenii mai târziu, Biserica a stabilit o sărbătoare şi în 2 Noiembrie şiera destinată celebrării celor morţi. Dar răspândirea creştinismului nui-a făcut pe oameni să uite vechile lor tradiţii. În ajunul zilei deHallows, pe 31 octombrie, oamenii au continuat să celebrezefestivalurile de Samhain şi Pomona-Day. De-a lungul anilor, tradiţiiletuturor acestor sărbători s-au combinat. Astfel 31 octombrie a devenitcunoscută ca All Hallows Even, apoi All Hallow’s Eve, Hallowe’enşi, în cele din urmă, HALLOWEEN. Halloween-ul pe care americaniiîl sărbătoresc în zilele noastre include toate aceste influenţe: merele,nucile şi alte produse agricole specifice Zilei Pomona, pisicile negre,magia, spiritele rele şi moartea specifice festivalului Samhain şi, încele din urmă, stafiile, scheletele şi craniile specifice sărbătorilor AllSaint’s Day şi All Soul’s Day.
                       Dar despre măşti ce putem spune?
                     Măştile sunt acoperăminte faciale în strânsă legătură cumiturile, datinile şi riturile religioase primitive şi fiind purtate într-uncadru ceremonial de şamani, vrăjitori, războinici şi dansatori rituali.Măştile au apărut probabil în perioada animismului, funcţia şi stilul lorsimbolic fiind influenţate de credinţele totemiste (Totem) şi fetişiste(Fetiş). La popoarele primitive exista oadevărată „cultură a măştii“, masca fiindduhul strămoşului, animal totemic altribului. Dansurile cu măşti erau legate deriturile agrare, nupţiale, iniţiatice şi funerarela care participau cei vii şi cei morţi (oare???), divinităţile tribului, masca fiind înconcepţia lor o „imitaţie imputrescibilă astrămoşului“. Credeau că masca conţine o putere magică împotrivarăului, dar în realitate ea producea şi produce groază celor din jur,impunându-le voinţa purtătorului măştii. De asemenea credeau căpurtătorul măştii este pătruns de forţa ei (???). Spuneau că „măştile“fură, spun adevărul, pedepsesc, fără a fi pedepsite.O poveste spune că într-o anumită zi a anului, spiritele fără corpale tuturor celor care au murit în anul precedent s-ar întoarce încăutare de corpuri vii, pentru a le lua în stăpânire în noul an. Se credeacă ar fi singura lor speranţă după moarte. Celţii credeau că în aceastăzi a anului (31 octombrie) toate legile spaţiale şi temporale eraususpendate, permiţând spiritelor să revină la viaţă.Normal că cei încă vii NU VOIAU să fie posedaţi. De aceea înnoaptea de 31 octombrie oamenii sting focurile din case pentru a leface reci şi nelocuibile. Apoi se îmbracă tot felul de costume groteştişi fac zgomote „fiind pe cât se poate mai distrugători şi răi, pentruca spiritele în căutare de corpurile vii să nu-i poată poseda“. Oexplicaţie a stingerii focului ar fi NU aceea a descurajării posesieispiritelor, ci aceea că toate triburile celtice îşi luau focul de la o sursăcomună, Focul Druidic, care a fost păstrat arzând în mijlocul Irlandeila Usinach.
                 Sărbătoarea Halloween are şi o faţă ascunsă?
Da, are o faţă ascunsă, şi pentru a o afla prezentăm înrândurile de mai jos (preluată din cadrulemisiunii „Invazia păgână“ - TVRTimişoara), mărturisirea lui Glen Hobbs(ACUM DEVENIT CREŞTIN!!!), careo fost iniţiat în satanism încă dincopilărie de către bunicul său, şi acontinuat să participe la asemenearitualuri mulţi ani. Aşadar, iată cemărturiseşte el despre importanţa pe care o are Halloween-ul pentrusatanişti:Implicarea mea în ritualuri satanice este de domeniultrecutului. Eu eram ceea ce ei numesc SATANISTGENERAŢIONAL,adică familia mea practica satanismul ca şistrămoşii ei. Cele mai vechi amintiri despre Halloween şi câteceva din practicile oculte reprezintă o parte întunecată a copilărieimele; era ceva de care nu mă puteam bucura. Alături de mine maiera implicată o fetiţă: Becky. Ea era un alt tip de copil. Fuseseursită de ei să fie sacrificată, iar eu să ajung mare preot (???). Amparticipat la un ritual de căsătorie. Era o căsătorie în numelesatanei care ne-a unit (?). Cu această ocazie au avut loc o serie depăcate grele, strigătoare la cer şi s-a vărsat mult sânge peste noi.Ritualurile de care-mi amintesc cel mai clar au început cam pe lasfârşitul lunii septembrie. Eu şi fetiţa Becky, de care am amintit,am fost puşi sub supraveghere atentă. Am fost duşi în mai multeîncăperi în care ne-au fost scoase hainele, iar în următoareasăptămână am petrecut într-un fel de baracă, în care au avut loc oserie de ritualuri, unde au fost sacrificate animale. L-au chemat peLucifer (diavolul) şi spiritul lui să vină şi să mă ia în stăpânirepentru a fi capabil să preiau slujba de mare preot.ÎN NOAPTEA DE HALLOWEEN am fost luaţi din nouşi am călătorit un drum lung în spatele unui microbuz. Ne-audrogat din nou şi, în cele din urmă, s-au oprit. Au scos afară fata,iar pe mine m-au lăsat în maşină. Puteam auzi forfota de afară:oameni care gemeau, urlau,murmurau ca într-un fel deincantaţie.Mi-am dat seama că se desfăşoarăun ritual pentru că mai auzisemasta de multe ori. La asemeneaocazii, era un lucru obişnuit săvezi oameni căzuţi la pământ, înconvulsii, umpluţi de prezenţă demonică. În sfârşit, a venit ofemeie şi mi-a spus că este timpul să ies. M-a scos din maşină şiam văzut o mulţime de oameni împrejur. Unii erau îmbrăcaţi înrobe închise la culoare. M-au luat şi m-au dus la un altar de piatră,şi-mi amintesc că am văzut fetiţa aşezată pe altar. M-am întrebatce poate să fie aceasta pentru că altarul era întrebuinţat la maimulte lucruri. Ar fi putut sacrifica animale... în fine, m-au împinsspre altar şi am văzut că fetiţa era legată de mâini şi de picioare,de fiecare colţ al altarului cu ceva care semăna cu cârligele. Eraalbă ca varul. îmi amintesc cât era de palidă şi de albă. Amobservat că îi tăiaseră venele de la mâini şi de la picioare. Sângeleţâşnea din ele. Îşi umpleau cupele cu sângele ei şi-l dădeau celorce se împărtăşeau cu acesta. Apoi marele preot a luat ATAME,adică cuţitul pentru ritual. Mi l-a pus în mână şi apoi l-a împlântatîn pieptul fetiţei. Deci, înţelegeţi cred, că punctul culminant a fostîn noaptea în care am ucis această fetiţă.AŞA CEVA SE ÎNTÂMPLĂ LA FIECAREHALLOWEEN! NU ESTE DOAR UN CAZ IZOLAT!Se întâmplă în toată lumea cazuri în care copiii îşi pierd viaţa înnoaptea de Hallowenn. Şi totuşi noi, ca societate, sărbătorim, nemascăm, mergem din poartă-n poartă şi cerem bomboane (TRICKOR TREAT = NE DAŢI ORI VĂ BÂNTUIM!). Ironia soartei estecă, în timp ce un grup de oameni nu vede în Halloween decât un prilejde distracţie, alt grup sacrifică o viaţă umană.PARE A FI UN ZID PE CARE NIMENI NU-LSTRĂBATE PENTRU A VEDEA REALITATEA CARE SEAFLĂ DINCOLO DE EL!Atât animale, cât şi copii pot fi răpiţi de sărbătoareaHalooween. Vă mărturisesc că atuncicând se apropie sărbătoarea, mergândprin magazine văd costumele, vădmame care le cumpără copiilor lorcoifuri de vrăjitoare, măşti de diavol,bomboane şi dovleci de Halloween.Oamenii îşi decorează casele cuschelete şi simboluri ale morţii şi toateacestea îmi trezesc amintiri neplăcute.

DACĂ OAMENII AR ÎNŢELEGE CĂ ÎN NOAPTEA DEHALLOWEEN SUNT COPII CARE ÎŞI PIERD VIAŢA NU ARMAI SERBA ŞI NU S-AR MAI MASCA, CĂCI DISTRACŢIADESPRE CARE SE VORBEŞTE NU ESTE DECÂT „PRAF ÎNOCHI“ !

                HALLOWEEN-UL APARŢINE SATANISMULUI !!!

            Ce am putea spune despre profiturile obţinute cu                                   ocazia acestei sărbători drăceşti?

                        În timp ce unii sunt prea ocupaţi de originea sărbătorii Halloween şi de accentul pus pe sânge, moarte, groază şi ocult, pentrumilioane de adolescenţi aceasta este doar un prilej de distracţie cugusturi îndoielnice. Este o ocazie de a îmbrăca cele mai năstruşnicecostume, de a-ţi imagina că eşti vampir, fantomă, diavol sau...colindător... Alţii vizionează proiecte maraton cu filme de groază şicase cu fantome. Cei mai îndrăzneţi merg în cimitir noaptea, se joacăcu mesele de spiritism şi ţin şedinţe de ocultism pentru a lua legăturacu spiritele morţilor. În şcolile publice este acceptat Halloween-ul. Înunele locuri se depun eforturi mai mari de a sărbători Halloween-uldecât pentru sfintele sărbători ale Paştelui şi ale Crăciunului. Se depunaceste eforturi pentru că de mulţi ani această sărbătoare înseamnăafaceri grozave. Un eveniment de asemenea proporţii aduce profituride milioane de dolari. Pe lângă costumele obişnuite, un număr tot maimare de reţele comerciale lansează creaţii cât mai macabre. Suntmagazine care obţin cu această ocazie un profit chiar de o jumătate demiliard de dolari. Fermierii văd şi ei în Halloween o sursă de profit.Dovlecii (bostanii) sunt accesorii tradiţionale folosite de copii cadecoruri. Halloween-ul este o sursă importantă de afaceri şi pentruproducătorii de filme de groază. Genurile artistice preferate sunt celepornografice şi cele de groază. Ironia este că, în timp ce producătoriietichetează aceste filme ca distractive şi fabulaţii, mulţi dintre eiangajează vrăjitori sau satanişti drept consilieri tehnici pentru areproduce autentic jertfele, ritualurile, blestemele...

                       Halloween-ul văzut de creştini  

                                Iubiţi credincioşi,
         Am înţeles cu toţii că Halloween-ul este o sărbătoare păgână, aîmpărăţiei întunericului, oricât de inofensivă ar părea la prima vedere,oricât de multă bucurie ar aduce copiilor (fapt pentru care mulţipărinţi sunt confuzi!!!). Mulţi spun: „De ce să nu-mi împodobesccasa cât mai sinistru cu putinţă pentru a face o bucurie copiluluimeu?“ sau „De ce să nu-l las să se deghizeze, să se mascheze,fiindcă nu face nimic rău, doar se distrează puţin împreună cuprietenii lui?“. Numai că dânşii nu ştiu ce spun Sfântul MaximMărturisitorul: NEŞTIINŢA, IGNORANŢA ŞI UITAREA SUNTTREI URIAŞI CARE NE DUC LA IAD.„Diavolul este mincinos şi tatăl minciunii“ (Ioan 8:44), şi neademeneşte de multe ori prin practici care par inofensive: ghicirea încărţi, în zaţ de cafea, în bobi, consultarea horoscopului, mers lavrăjitorie, celebrarea tradiţiei Halloween etc.Halloween-ul este o sărbătoare naţională, o fi şi internaţională,dar nu este a naţiunii noastre şi ce este deosebit de important, NU ESTE BISERICEASCĂ!

             Halloween-ul este incompatibil cu creştinismul

           Halloween-ul nu este un amuzament, o simplă distracţie, unsimplu carnaval, câtă vreme are o tentă religioasă. Subtilitatea estefoarte mare pentru că este una din multiplele metode de amăgirefolosite de diavol, şi este cea mai potrivită pentru inimile curate darneinstruite sau a căror vigilenţă spirituală este scăzută. Când copiiinoştri se deghizează şi se maschează, acest lucru nu este o aplecarespre frumos ci spre hidos, spre chipul diavolului.Pe copil să-l ţii în frâne, Nu-l lăsa după plăcere,De vrei om la toţi să placă. Unde vrea el să se ducă.Nu-l lăsa orice să spună, Din acelaşi lemn se scoate,Nu-l lăsa orice să facă. Şi icoană şi măciucă!În timp ce în Vechiul Testament vrăjitoarele erau omorâte cupietre: „Pe vrăjitori să nu-i lăsaţi să trăiască“ (Ieşirea 22:18), noile sărbătorim, ba chiar se editează reviste cu vrăjitoare („MagiaVrăjitoarelor“). Mulţi oameni cumpără şi citesc această revistă, darBiblia sau Vieţile Sfinţilor nu le citesc. Dacă ne deghizăm şi nemascăm, practic îl mâniem pe Dumnezeu pentru că schimbăm chipulpe care ni l-a dat cu un alt chip: „Femeia să nu poarte veşmintebărbăteşti (pantaloni) nici bărbatul să nu îmbrace veşmintefemeieşti, că tot cel ce face aceasta, urâciune este înainteaDomnului Dumnezeului Său“ (Deuteronom 22:5). Copiii careurmăresc desene animate despre monştrii, balauri etc., devin mult maivulnerabili la boli psihice, devin depresivi, au stări de frică, suntdezechilibraţi, dezorientaţi şi chiar agresivi - devininfluenţaţi de cel rău. Deci această sărbătoare estepericuloasă pentru că ne duce cu gândul la întunericnu la lumină, la moarte nu la viaţă, la Satan nu laDumnezeu. Nu pot locui împreună lumina şiîntunericul! Să ieşim din lume! Să ne îndrumămcopiii pe care ni i-a dat Dumnezeu în dreaptacredinţă ortodoxă, şi să le descoperim că primejdiabate la uşa inimii noastre şi prin această sărbătoare diabolică:HALLOWEEN!
                    Halloween capcană sau amuzament?                                                (Text preluat din emisiunea Invazia păgână)
               Halloween este un festival de amuzament care conţine ovarietate de imagini cu fantome, schelete, pisici negre, vrăjitoarepe cozi de mătură, cu care cei mici îi sperie pe vecinii lor.Există persoane al căror interes sunt practicile originare aleacestei sărbători, şi anume, vărsarea de sânge, oroarea şiocultismul, în timp ce milioane de tineri consideră Halloween-ulun timp de amuzament prin speriat. Este ocazia de a te deghiza încostume de fantome, de a lua parte la fantezia de a fi vrăjitoare,sau vampir, o fantomă sau un diavol.Cei care se distrează în aceste fel merg din uşă în uşă dupădulciuri, sâmburi de nuci în cinstea petrecerii Halloween.Alţii privesc maratoane de filme de groază, iar cei maicurajoşi merg în cimitire la miezul nopţii, practicând diferiteforme de spiritism, pentru a intra în contact cu spiritele morţilor.Unul din cei mai mari promotori ai acestei sărbători este sistemulşcolar public. Pedagogii oficiali admit că se depun eforturi maripentru această sărbătoare mai mult decât pentru oricare altachiar mai mult decât pentru Crăciun şi pentru sărbătoareaPaştelui.           Hallowen este doar o stimulare a spiritului distractiv şitemător al copilului sau este ceva mai mult? Pentru mulţiorganizatori este o mare afacere, un eveniment major pentru aaduce miliarde de dolari beneficiu. Obişnuitelor extreme alepersonajelor desenului animat folosite de copii pentruamuzament, le se adaugă un numar tot mai mare de accesoriimacabre.Sărbătoarea Hallowen este manipulată de promotorii groazeişi video-ului ca sursă importantă de câştig. În timp ce filmele degroază erau considerate în trecut ca filme de categoria a doua şiaducătoare de venituri mici, astăzi ele aduc aproximativ 20% dinîntregul venit şi producătorilor şi distribuitorilor de filme.Succesul revoluţiei tehnice în domeniul efectelor speciale, aatras directori de filme la realizarea de producţii horror de înaltăţinută.O recentă vizită la expoziţia de film de la Las Vegas a demonstratcă cele mai mare vânzări le deţin genurile porno şi groază.Hollywood-ul continuă să satisfacă dorinţa societăţii pentru genulocult şi demonic. Ironia o constituie faptul că în timp ceproducătorii etichetează aceste filme ca fiind distractive şicredibile, mulţi dintre ei angajează vrăjitoare şi satanişti pentrusfaturi tehnice care le asigură o autentică reproducere aritualurilor, sacrificiilor, farmecelor şi blestemelor.
BIBLIOGRAFIE www. google.com / halloween; Charles Panati - Extraordinaryorigines of Everyday Things (Originile extraordinare ale lucrurilor obişnuite) 1987; Dj.Joseph Gahan - University of Wisconsin - Personal letter, 1997 (scrisoare personală); AlainVezina - L’ecritoire de P.I.L.O.E. (Programme/Integre/Lecture/Oral/Ecrite); MacmillanTeacher’s Diary - Editura Macmillan; Vasile Militaru - „Poezii creştine“; Ziarul Naţional,joi, 3 mai 2001, pagina 10; Adina Sas Simoniak - Hallowen; Kernbach, Victor - Dicţionar demitologie generală, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1989; Lazovan Eugen -Dacia Sacra, Edit. Seculum, Buc. 1999.

Textul şi imaginea de mai jos sunt copiate de pe saitul scris aici:

http://www.razbointrucuvant.ro/2011/10/31/halloween-osarbatoare-

demonica-sau-cum-sunt-initiati-copiii-nostri-in-practicioculte-

inclusiv-in-gradinite-si-scoli-si-video/

      Halloween – o sărbătoare păgână de iniţiere a copiilor

                                        în practici oculte

      După ce a cucerit Apusul, Halloween-ul îşi continuă marşultriumfal şi către ţările ortodoxe ale Răsăritului creştin, având caprincipal aliat statul. Da, statul laic, care se problematizează totmai mult în a interzice cu totul manifestările creştine în spaţiulpublic, care deja interzice în multe state afirmarea credinţei înHristos în perimetrul şcolilor, este cel ce promovează astăzi prinmass-media şi prin mai toate sistemele de învăţământ sărbătoareapăgână Halloween. Să înţelegem de aici că denumirea de stat laiceste doar o formulă cosmetizată a noţiunii de stăpânire păgână?Anul acesta, mai mult decât în toţi anii anteriori, Halloween a devenitun fel de sărbătoare oficială a celor mai multe dintre grădiniţele,şcolile şi liceele din România. Ne-a sosit la redacţie ştirea că şi însate uitate de lume, în care oamenii abia au cu ce se îmbrăca, copiilorli s-a cerut de la şcoală să se prezinte pe data de 31 spre 1noiembrie cu echipamentul adecvat sărbătorii Halloween, adicăcu costumele de spiriduşi, fantome sau chiar diavoli. Unii părinţis-au problematizat şi au refuzat să dea curs, dar alţii poate maifamiliarizaţi cu duhurile televiziunii s-au supus cu docilitate. Dacă aşae la modă acum, şi o mai cere şi şcoala! Dar oare câţi dintreguvernanţii, profesorii sau părinţii care au urmat directiva venităprobabil de foarte de sus ştiu sau conştientizează ce este Halloweenul?Unii susţin că este vorba doar de o mare afacere, căci în seara deHalloween în S.U.A. se cheltuiesc anual în jur de 7 miliarde de dolari,fiind cea mai bine „vândută” sărbătoare după Crăciun. Nu negămimportanţa câştigului material, dar, dacă stăm să ne gândim puţin, întot ce înseamnă industrie a pornografiei, prostituţiei şi a drogurilorcâştigurile sunt imense. Mai important ni se pare însă aspectulduhovnicesc al chestiunii.Halloween este noaptea în care aparent totul este îngăduit: invocarea
morţilor şi a duhurilor rele, vrăjitoria, necromanţia, divinaţia –
vechea şi mai noua practică a prezicerii viitorului plecând de la
anumite semne –, magia, sacrificiul ritualic şi multe alte practici
pe care creştinii le-au denumit rezumativ păgâne şi pe care nu şiau
îngăduit să le imite nici măcar în joacă, fiind extrem de
conştienţi de simbolismul lor, în fond, de potenţialul demonic al
acestora, „locuri” şi „prilejuri” – de invocare a unor prezenţe
demonice şi de intrare în comuniune cu ele.Să vedem însă care sunt implicaţiile acestei sărbători denumită, pebună dreptate, a fricii, a întunericului şi a morţii! Halloween-ul este osărbătoare păgână în care celţii celebrau trecerea în noul an. Celţiicredeau că la originea vieţii se află moartea, motiv pentru care lamare cinste se afla zeul Samhain, zeul şi stăpânul morţii. Şi cumpentru celţi nu existau decât două anotimpuri, vara şi iarna, începutulîntunericului, al morţii şi decadenţei coincidea cu începutul sezonuluifriguros, mai exact cu data de 1 noiembrie. Astfel, în seara de 31octombrie spre 1 noiembrie, celţii sărbătoreau Noul An, osărbătoare închinată de fapt Zeului Morţii, Samhain. Cu acestprilej, druizii – preoţii cultului celtic – îi instruiau pe oameni să-şistingă focurile care le alimentau vetrele, focuri care pentru antici îngeneral aveau o funcţie nu numai practică, dar şi profund simbolică.În acelaşi timp, însă, era aprins pe un deal un mare foc caretrebuia să primească ofrandele aduse zeului morţii – nu numairoade ale pământului, dar şi sacrificii de animale şi chiar oameni.Celţii credeau că, mulţumit de ofrande, zeul permitea morţilor să seîntoarcă la căminele lor – credinţă care stă de fapt la baza escapadelornocturne în costume care imită fantomele, vrăjitoarele, spiriduşiisau demonii, pentru că prin acest act de imitare a spiritelor cei viiîncercau să intre în contact şi comuniune cu cei morţi.Halloween-ul are astfel la bază practicile oculte de încercare de a intraîn comuniune cu sufletele morţilor şi cu demonii, în urma unui ritualîn care erau sacrificaţi oameni în cinstea zeului morţii. Şi, în ciudaunei aparenţe de farsă, joacă şi distracţie cu care se îmbracăHalloween-ul în modernitate, există mărturii care atestă faptul căpractica sacrificiului uman este încă folosită în vremurile noastre,chiar dacă bine ascunsă de indiscreţiile publicităţii.Chiar şi aparent inocentul joc de-a „ne daţi ori nu ne daţi”, atât defamiliar în cultura americană, în care copii întreabă gazda „Farsăsau dulciuri?”, îşi are originea în ritualul celţilor care credeau căsufletele morţilor astfel eliberate de Samhain ar fi suferit de omare foame şi ar umbla cerşind pe la casele lor. Astfel, gazdelecare ar refuza să potolească foamea celor ce-i imitau pe morţi cerşindmâncare ar trezi furia zeului morţii, care i-ar supune unor farse saublesteme. În acest fel, părinţii, dar mai ales copiii zilelor noastre suntangrenaţi într-un scenariu simbolic tulburător, întrucât în credinţacelţilor cei ce se costumau deveneau slujitori ai zeului morţii, astfelîncât o insultă adusă lor reprezenta o insultă adusă zeului.Oare cum ar putea un creştin conştient de credinţa lui şi, deci, deceea ce se întâmplă în lume, să rămână indiferent faţă de osărbătoare precum Halloween-ul, care nu numai că-i învaţă pecopii că vrăjitoria, magia şi alte practici oculte sunt cel puţinneutre, sugerându-se astfel că practicarea lor ar fi lipsită deconsecinţe, dar, mai mult decât atât, îi integrează într-un scenariusimbolic în care cei mici devin slujitori ai diavolului? Oare nutocmai în momentul în care astfel de lucruri ne sunt prezentate de oîntreagă industrie mass-media – care în ultimele zeci de ani a împânzitimaginarul oamenilor cu simboluri oculte şi macabre îmbrăcate înhaina divertismentului – ar trebui să sporim atenţia, întrebându-nedacă nu cumva tocmai acest spirit de glumă reprezintă o farsă sub acărei mască se ascund lucruri foarte serioase?De altfel, o trăsătură fundamentală a epocii noastre este tocmaiîncercarea de a seduce şi a pune stăpânire pe sufletele copiilor, deale jupui inocenţa şi a le batjocori, în cele din urmă, trupurile.Pentru a-i transforma pe copii în agenţi ai consumului, s-au dezvoltatcele mai sofisticate strategii de marketing şi publicitate:- pentru a le întina mintea, în şcoli au fost introduse cursuriobligatorii de educaţie sexuală care invită la desfrâu şi legitimeazăhomosexualitatea;- pentru a le poseda sufletele, copiii devin, iată!, principalii actoriîntr-o scenetă macabră repetată la nesfârşit şi sub diferite formede o întreagă industrie a publicităţii şi filmului.          

 Oare vom începe să sărbătorim şi Halloween-ul cu aceeaşiinconştienţă cu care am sărbătorit – şi încă o facem – ziua de 1 mai,declarată şi impusă de ideologia comunistă ca zi internaţională amuncitorilor? Deşi îmbrăcată cu haina ideologiei comuniste, 1 maimuncitoresc are în chip simbolic aceeaşi origine. Pentru că dacăHalloween-ul nu reprezintă altceva decât o sărbătoare păgână careurmăreşte în principal coruperea copiilor noştri şi iniţierea în misterelevrăjitoriei, Ziua Internaţională a Muncii era – şi oare câţi ştiuaceasta? – o prelungire a Nopţii Valpurgiei (noaptea de 30 apriliespre 1 mai), marele sabat demonic anual în care participanţii,păgâni de odinioară, intrau în comuniune cu diavolul. Care altaputea fi sărbătoarea comunismului antihristic decât celebrareabiruinţei diavolului? Diferenţa dintre cele două sărbători sauregimuri este aceea că 1 mai s-a impus cu ameninţarea, cuteroarea şi cu arma, iar Halloween se impune astăzi ca mijloc dedivertisment. Una defineşte strategiile poliţieneşti ale dictaturii, iarcealaltă mijloacele de corupere a statului magic. Amândouă însă îlcelebrează şi preamăresc pe stăpânitorul lumii acesteia, la care seînchină ideologiile atee ale modernităţii.Noi, românii, vrând să o ducem mai bine, am tot făcutcompromisul de a ne alinia directivelor europene şi duhului lumii,care ne propune bunăstarea şi fericirea. Am liberalizat avortul,pornografia, desfrânarea, homosexualitatea şi multe altele. Rezultatul îl vedem… Acum ni se cere să ne educăm copii într-un duh păgân.Vom face şi acest pas? Credem cumva că de la stăpânitorulîntunericului ne va veni lumina? De la cel ce dezbină – dragostea? Dela cel cunoscut dintru început ca ucigător de oameni – vom primifericirea şi viaţa? Frica, depresiile şi bolile psihice pun tot mai multstăpânire pe omul occidental şi se răspândesc cu o viteză tot mai mareşi în spaţiul societăţii noastre. Să fie acestea urmarea firească a

supunerii oamenilor duhului desfrânării şi al vrăjitoriilor, al
puterii şi a banilor?Pe de altă parte, cei ce călătoresc pe calea cea strâmtă către împărăţialui Dumnezeu, deşi nu le lipsesc durerea şi necazurile, se împărtăşescdin belşug de bucuria şi fericirea împărtăşirii din duhul Dumnezeuluicel adevărat. Aceştia au înţeles că comoara cea mai mare pe care nuni-o poate lua nimeni e însăşi dreapta credinţă prin care putem să neîmpărtăşim cu Hristos, piatra cea din capul unghiului. Deşi nu mulţi,pe aceştia se sprijină lumea în care trăim. Ce bine ar fi dacă amînţelege tot mai mulţi acest lucru! Căci, precum în poveste, după cerătăcim în întreaga lume pentru a găsi adevărul şi fericirea,întorcându-ne osteniţi, îl aflăm în satul nostru cel parcă uitat de lume,în ograda noastră, în inima noastră, în Hristos…

(Revista Familia ortodoxă, nr. 10/2010, Gheorghe Fecioru).