Ce este sfânta rugăciune ? Mai întâi este o datorie. Când toate zidirile slăvesc pe Dumnezeu, cum ar putea omul să tacă? Dacă tot universul ceresc formează o cântare veşnică închinată dumnezeirii, dator este şi omul să se înroleze în acest univers la măreţul cor, căci afară de om, toate celelalte zidiri, de la aştrii cei de sus până la firele de iarbă, nu au altă grijă decât să-L slăvească pe Dumnezeu.
Viaţa omului, de la leagăn până la mormânt, este o cale foarte scurtă, plină de dureri, de necazuri, de primejdii, de suferinţe şi de lacrimi. Cum va putea străbate acest călător străin – omul – calea aceasta primejdioasă, de nu va avea călăuză un toiag de sprijin pe acest drum spinos ?… Şi acest toiag este sfânta rugăciune !
Rugăciunea este pacea familiilor, bucuria soţilor, apărarea copiilor, alinarea bolnavilor, mângâierea văduvelor şi întărirea bătrânilor. Rugăciunea este viaţa lumii, inima credinţei, cununa nădejdii şi sufletul Bisericii.
Cu rugăciunea omul se înalţă spre cer, prin ea omul se conectează cu divinitatea şi se alătură îngerilor.
Însă, pentru ca Dumnezeu să ne asculte rugăciunile, trebuie şi noi să îndeplinim unele condiţii…Întâi, rugăciunea să izvorască din credinţă neclintită. Să fie făcută cu inimă smerită, nu cu mândrie ca fariseul. Să nu cerem lucruri nedrepte sau vătămătoare altora. Să fie stăruitoare. Nu sunt primite rugăciunile acelora care poartă supărare sau duşmănie pe cineva şi nu-l poate ierta. Rugăciunile nu le sunt primite celor ce nu au cununie religioasă şi trăiesc în desfrânare. Rugăciunile nu le sunt primite celor care nu vor să se spovedească cu anii. Nu le sunt primite rugăciunile femeilor care sunt îmbrăcate necuviincios. Femeia să fie acoperită, curată şi smerită. Pentru ca rugăciunea să fie primită, trebuie ajutată şi de celelalte fapte bune: de dragoste către săraci, către toţi oamenii necăjiţi, de milostenii şi de post.
Rugăciunea este de trei feluri: de laudă, de mulţumire şi de cerere. Noi însă, ne rezumăm de cele mai multe ori numai la rugăciunea de cerere, uitând să-I aducem Stăpânului slava şi mulţumirea cuvenită.
Rugăciunea din timpul zilei este de argint şi este dusă la Dumnezeu de către sfinţii îngeri, însă cea mai puternică rugăciune este cea din timpul nopţii. Ea se numeşte de aur fiindcă atunci cerurile sunt deschise iar rugăciunea ajunge la Dumnezeu direct, fără nici o mijlocire. Căci aşa cum vrăjile şi farmecele au cea mai mare putere în timpul nopţii, tot aşa şi rugăciunea are o putere foarte mare şi este o jertfă bine plăcută înaintea lui Dumnezeu, tocmai pentru faptul că omul face o osteneală foarte mare să se trezească în miez de noapte.
Însă, fiindcă darul şi puterea rugăciunii sunt aşa de mari, are şi cei mai mulţi duşmani: diavolul, lumea, trupul, plăcerile şi grijile vieţii acesteia…
Dacă noi am primit lumina cunoaşterii lui Dumnezeu, avem datoria sfântă să ne rugăm şi pentru cei care încă se mai află în întunericul necunoştinţei. Lumea se ţine cu rugăciunea. Dacă măcar o oră va înceta rugăciunea, şi lumea va înceta să mai existe ! Să ne rugăm aşadar pentru toată lumea. Să ne rugăm pentru binefăcători, pentru vrăjmaşi, pentru mai marii noştri, pentru cei bolnavi, pentru cei aflaţi în închisori, pentru văduve, orfani, săraci şi pentru toţi aceia pentru care nu are cine să se roage. Şi să nu-i uităm nici pe cei care s-au mutat dintre noi…
sursa
http://luminapentrucandeladinsuflet.wordpress.com/2012/07/21/conditii-ca-rugaciunea-sa-fie-ascultata/
Părinte, cum faceţi rugăciune pentru o problemă?
- Cheia reuşitei este ca pe cel ce se roagă să-l doară. Dacă nu-l doare, poate sta ore întregi cu metania în mână şi rugăciunea lui să nu aducă nici un rezultat. Dacă există durere pentru problema pentru care te rogi, chiar şi cu un suspin faci rugăciune din inimă.
- Cheia reuşitei este ca pe cel ce se roagă să-l doară. Dacă nu-l doare, poate sta ore întregi cu metania în mână şi rugăciunea lui să nu aducă nici un rezultat. Dacă există durere pentru problema pentru care te rogi, chiar şi cu un suspin faci rugăciune din inimă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu