TRECEA, HRISTOS

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

                                             versuri Eliana Popa
   Trecea Hristos tăcut, smerit, târând cu greu al Sau picior,
 Pe care cuiul l-a zdrobit, trecea in chip de cersetor,
Trecea Hristos tinând in mană, un colt de pâine intărit,
 Pe care doar un om al străzii din prânzul său i-a impărtit!

   Trecea Hristos si-avea in ochi, mai multe lacrimi ca atunci,
Când istovit urca Golgota... ducând povara multor cruci,
 Plângea privind la lumea asta si căutând să mai găsească,
Un strop de dragoste-ntr-un suflet... de l-ar găsi să il sporească.

   Trecea Hristos privind cu milă, privind la mine păcătosul,
 Că nu-mi văd boala cea cumplită, că-s mai lepros decât leprosul,
 Si se opri sa imi intindă, din buzunarul Hainei Sale,
Un ciob căzut dintr-o oglindă... si iarăsi se porni pe Cale.

   Si l-am luat cu stângacie..privind in el mi-a arătat,
 Cum chipul meu e plin de lepră, de lepra greului păcat,
Si-am alergat să-L prind pe Cale, pe minunatul Călător,
 Să-i spun că ciobul de oglindă, este un ciob inselător.

   Dar am căzut cuprins de frică... sunt eu lepros?.. I-adevărat!!!
Iar ciobul nu-i ciob, nici oglindă...este un dar, un diamant,
 Si Cersetorul nu-i ce pare, nu-i cersetor ci Împărat,
 E Cel ce m-a-ntâlnit pe Cale, e Doctorul Prea Minunat !

   Trecea Hristos ,descult si singur, cu haina ruptă-nfrigurat,
Era mai trist decât atunci, cand fiere si otet i-au dat,
 Căci astazi nimeni nu-i deschide, atunci cand bate-n poarta lor,
 In goana lumii pervertite, multi nu-L mai văd, multi nu-L mai vor!

   Trecea Hristos, smerit prin lume, trecea, dar cât o să mai treacă?
Cand ieri si azi si poate mâine, nu este nimeni să-L petreacă,
Când usile sunt zăvorâte... când lacrimile au secat,
Cât să mai treci prin lume, Doamne! Incă mai rabzi cat ai răbdat???

                      Preot Ioan.