Bucuria mea, Sfantul Parinte, Efrem Sirul, indeamnand-ne sa nu avem limba sloboda zice asa: "Astfel este INFRANAREA LIMBII: A nu vorbi cuvinte multe si desarte, a tine limba si a nu grai de rau, a nu ocari, a nu blestema, a nu vorbi cele ce nu se cuvin, a tine limba si a nu cleveti, a nu prihani pe fratele, a nu descoperi taine, a nu cugeta cele ce nu sunt ale sale."
Sfantul Parinte, Gavriil georgianul ne sfatuieste asa: "Vrajmașul diavol, vrea sa te lipseasca de slava. RABDA si TINE-TE TARE!”
Si atunci, pe cat ne sta in putere sa ne infranam la limba si sa ne rugam. Un batran ascet invata asa: „Cu fiecare «Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul!, sau, «Iisuse, Iisuse, iarta-ma, Iisuse!» pe care-l spunem, batem la poarta milei dumnezeiesti, in ceruri. Dinlauntru se aude un sunet ca un tunet, ba chiar mai puternic decat tunetul, mai puternic decat toate trambitele: «Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul!».
Si raspunde Domnul Cel atotprezent: «Fiule, iertate iti sunt pacatele prin Taina Sfintei Spovedanii». Asadar, cat traiesti nu te opri sa strigi, zi si noapte catre Hristos, chiar si cand rugaciunea ta este de nesuferit, neinteleasa, impovaratoare, chiar si cand motai sau esti in mocirla pacatului, in inselare, in rautatea patimilor. Striga neincetat: «Iisuse, Iisuse, iarta-ma, Iisuse!», si atunci Hristos Insusi, fara ca tu sa intelegi aceasta, va fi cu tine si va fi intotdeauna sprijinitorul tau. Dumnezeu, Maica Domnului si toti Sfintii sa fie cu tine si nimeni impotriva ta!
Amin si Aliluia!
Preot Ioan 
.
.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu