POVARA CRUCII

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

  Pe drumul vietii-mi port povara crucii,
 Mă-mpleticesc si totu-mi pare greu,
Mă văicăresc si plang la fel ca pruncii,
Urcand "Golgota sufletului" meu.

Călătoresc orbecaind in noapte,
 Si drumul către Tine-l rătăcesc,
Cand, demoni mă conduc cu grele soapte,
Si drumul spre lumină mi-l opresc.

 Imi port durerea si-mi inăbus plansul,
Iar cad si simt că n-o să mă ridic,
Din intuneric hohoteste rasul,
Vrăjmasului ce nu vrea să Te strig.

 Dar eu mereu, tot caut drumul spre Lumină,
Incerc să mă ridic, să-nving ce-i rău.,
 Căci simt din nou chemarea Ta divină,
 Si simt că langă mine-ai fost mereu.

Azi crucea-mi port, mai cad dar mă ridic,
Căci mana Ta mă sprijină mereu,
Cand obosesc doar către Tine strig,
Cu mine e Iisus, Prea Bunul Dumnezeu.
           
       
  Preot Ioan.

Sfanta Cruce

            SFANTA CRUCE - JERTFELNICUL JERTFEI CELEI INFRICOSATOARE

   Iubiti credinciosi, este adevarat ca crucea a fost unealta groaznica de tortura, dar sa luam aminte ca Domnul nostru Iisus Hristos a iubit crucea si este evident ca nimeni n-ar fi putut sa-L rastigneasca pe Hristos, daca El n-ar fi vrut-o! Pe Sfanta Cruce, pe acest "Altar", a ispasit pacatele intregului neam omenesc. Sfanta Cruce arata rusinea noastra (pacatele) iar din partea lui Dumnezeu arata iubirea nemarginita pentru noi oamenii. Deci, Crucea o cinstim pentru ca a devenit "Altarul de mare Sfintenie", sau altfel spus: "JERTFELNICUL JERTFEI CELEI INFRICOSATOARE". In concluzie, Crucea este cinstita pentru ca prin ea s-a infaptuit MANTUIRE UNIVERSALA a oamenilor. Hristos, "PASTELE NOSTRU", cum zice Sfantul Apostol Pavel s-a jertfit pe Crucea inaltata pe Golgota si nu in templul iudeilor, pentru ca acestia sa nu-si insuseasca Jertfa, sa nu creada ca numai pentru acel neam a fost adusa, ci sa stim ca este o Jertfa universala - pentru intreaga fire omeneasca.
                                         DIN ISTORICUL SFINTEI CRUCI



        Crucea, este cel dintai obiect Sfant al religiei noastre, pe care adevaratii crestinii ortodocsi o venereaza. Crucea a fost sfintita prin Sangele dumnezeiesc curs pe ea si devenit instrument de mantuire si obiect de cinstire. Crucea se ridica la hotarul dintre Vechiul si Noul Testament, a legii si harului sau dintre cele doua lumi, a trupului si a duhului. Putem vorbi de o cruce atat in sens material cat si in sens spiritual. Din pricina imprejurarilor vitrege, Sfanta Cruce pe care s-a rastignit Dumnezeul nostru Iisus Hristos, a ramas pentru un timp sub temeliile templului pagan, prin a carui zidire imparatul Adrian cauta sa acopere urmele materiale ale Rastignirii si Invierii lui Hristos. Prin toate jertfele din Vechiul Testament, oamenii cautau sa-si ispaseasca pacatele lor. Dar trebuia o jertfa egala cu viata lor, chiar mai mare decat viata lor. Aceasta Jertfa Sfanta a adus-o Fiul lui Dumnezeu, ca om, rascumparand pe oameni de toate pacatele prin scump Sangele Sau.
                   
                                                     TAINA CRUCII NOASTRE



    Taina crucii noastre o vom intelege numai in clipa cand vom trece de pe pamant la cer. Ajunsi la hotarul vesniciei, va aparea in fata noastra o prapastie de foc. Si atunci vom vedea cum crucea se pleaca si se face punte peste prapastia mortii. Ea va fi scaparea noastra si daca o privim cu atentie, crucea seamana cu o cheie. SFANTA CRUCE a MANTUITORULUI, este cheia care a descuiat cerul si Raiul oricarui suflet care cauta si doreste MANTUIREA SUFLETULUI SAU. Iisus Hristos a coborat aceasta cheie pe pamant si lasat-o ca un dar. DECI, PRIN CRUCE LA MANTUIRE! Undeva intr-un sat un om a vazut pe ceilalti consateni ca se duceau undeva, fiecare cu cate o cruce mare in spate. I-a intrebat unde se duc si ei i-au zis: "In Imparatia luminii celei neinserate". Atunci si-a luat si el crucea lui in spate si a pornit dupa ei. Dar, dupa un timp, pentru ca i s-a parut prea grea, a pus-o jos si a mai taiat din ea. Acum era mult mai usoara si putea merge mult mai repede. Deodata au ajuns la o prapastie. Toti si-au pus crucile ca pe o punte si au trecut in Imparatia lui Dumnezeu. Crucea lui fiind scurta, el n-a putut trece precum ceilalti.
                                                                                                                                      Preot Ioan.    
                  BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

Rugaciunea celui prigonit de oameni !

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

Multumesc Tie, Doamne si Dumnezeul meu, pentru tot ce s-a savarsit asupra mea! Multumesc Tie pentru toate necazurile si ispitirile pe care mi le-ai trimis pentru curatirea si tamaduirea sufletului si trupului spurcate, ranite de pacate ! Miluieste si mantuieste uneltele pe care le-ai intrebuintat pentru tamaduirea mea : pe acei oameni ce mi-au pricinuit necazuri binecuvinteaza-i si in veacul acesta, si in cel viitor ! Socoteste-le intru fapta buna ceea ce mi-au facut ! Daruieste-le rasplati imbelsugate din visteriile tale cele vesnice.

Dar ce ti-am adus eu Tie ? Ce jertfe bineplacute? Nu Ti-am adus decat pacate, decat calcari ale dumnezeiestilor Tale porunci. Iarta-ma,Doamne, iarta-l pe cel vinovat inaintea Ta si inaintea oamenilor! Iarta-l pe cel fara de raspuns! Da-mi mie sa ma incredintez si sa recunosc fara fatarnicie ca pacatos sunt ! Da-mi sa lepad dezvinovatirea vicleana ! Da-mi pocainta ! Da-mi inima infranta! Da-mi blandete si smerenie ! Da-mi iubire de aproapele, iubire fara de prihana, deopotriva fata de toti, atat fata de cei care ma mangaie, cat si fata de cei care ma necajesc !Da-mi rabdare in toate necazurile mele ! Fa-ma mort pentru lume! Ia de la mine voia mea pacatoasa si sadeste-mi in inima sfanta Ta voie,ca numai pe acesta sa o fac cu faptele si cuvintele si gandurile mele. Tie se cuvine slava pentru toate ! Numai a Ta e slava ! Singura mea avere e rusinarea fetei si tacerea gurii. Stand inaintea infricosatei Tale judecati in sarmana mea rugaciune, nu aflu in mine nici un lucru bun, nici o vrednicie- si stau, impresurat din toate partile, ca de un nor gros si o bezna deasa, de multimea cea fara numar a pacatelor mele, avand o singura mangaiere in inima mea cu nadejdea in netarmuita Ta mila si bunatate. Amin

Nota : Fragment preluat din cartea "Experiente ascetice " autor Sfantul Ignatie Briancianinov