Ce este rugăciunea

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

                Sufletul nostru trebuie să cânte o singură melodie:

                                            RUGĂCIUNEA

                                          

           Rugăciunea este neajutorarea care Îi cere lui Iisus să vină şi

să ia totul asupra Sa.

Rugăciunea înseamnă să-mi dau grijile lui Dumnezeu şi să

primesc în schimb pacea Sa.

           Rugăciunea înseamnă să învăţ să-i iubesc pe ceilalţi la fel de

dezinteresat cum mă iubeşte pe mine Hristos, purtându-le povara

şi rugându-mă pentru ei la fel de stăruitor şi arzător cum mă rog

pentru mine însumi.

            Rugăciunea înseamnă să ajung să-L cunosc pe Dumnezeu pe

măsură ce mă deschid către El.

            Rugăciunea înseamnă a sta drept înaintea lui Dumnezeu.

            Rugăciunea este dialogul între două persoane care se iubesc.

            Rugăciunea este vorbire cu Hristos de la inimă la inimă.

            Rugăciunea este respiraţie duhovnicească.

            Rugăciunea înseamnă a te furişa înaintea lui Dumnezeu.

Rugăciunea este unealta harului, este o taină.

Sfântul Paisie oprea pe fraţii certaţi să spună Tatăl nostru,

până se împăcau ca nu cumva să se osândească cănd spuneau: „Şi

ne iartă nouă greşalele noastre precum şi noi iertăm greşiţilor

noştri“. Un părinte compara rugăciunea cu uleiul din candelă, iar

fitilul cu atenţia la rugăciune.

                                                                                                  Preot Ioan

Si diavolul merge la biserica...

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

“Amu`, cultu-i liber. Care vrea sa se duca-n iad, poa` sa se duca, ca nu-i pusa nicio bara. Care vrea sa se duca-n rai, numai asa vom putea, daca ne vom smeri si vom lasa rautatea si sa iubim…“.

“Daca Bunul Dumnezeu ar duce-n rai pe toti maniosii si nervosi, nu se mai cheama rai, se cheama iad “

“Si toti care au duhovnic si vin si pe la mine, ii de folos, iar care vin la mine si nu se duc la duhovnic, sunt de plans”.

“Care are pe Duhul Sfant, il simti ca nu vrea sa ieie cipu`. Ca cipu` are si ‘cornite‘“.

“Lucrarea asta diavoleasca o poate cunoaste numai aceia care au smerenie si cauta sa faca voia lui Dumnezeu, cauta sa nu depaseasca pe constiinta. S-adeseori trebuie sa intrebi pe constiinta: constiinta, spune drept, daca mor amu`, ma mantuieste Bunul Dumnezeu?“

“Sfanta Scriptura spune tot ce este in timpul de astazi“.

“E prigoana Bisericii… pentru ca multi au ajuns mari prin interes. (…) Interesul poarta fesul”.

“Are mare insemnatate cine-a ajuns sa doreasca mantuirea tuturor. Trebuie sa fim asa…: Toti pentru unul si unul pentru toti, unul pentru toti si toti pentru unul!”

“Ca mi-a spus asa un parinte: cand m-oi pune la rugaciune si nu pot plange, is mort de viu”.

“A vazut candva, cineva la televizor, dar nu amu`, demult, a vazut o albina, care mergea c-un `ciur intr-o barca, si c-un `ciur in alta barca, si cu fundul prin apa. Asa sunt aistia care iau cipul si vreau sa fie si crestini. Poa` sa fie cat de mare sau cat de mic!

-  Pai daca posteste, se roaga, se smereste, merge la biserica?

- Si diavolul merge la biserica!”

“Nu-s uniti Prea Sfintitii. fiecare se da in dos… si sa ramana Prea Sfintit“.

“- Sunt crestini care spun asa: Eu primesc actele cu cip, dar in inima raman crestin, nu ma lepad in inima…

- Ii minciuna!”.

“Ii de plans Biserica… E vanduta Biserica!“.

“Daca crestinii se vor uni cu Parintii, daca se unesc Parintii cu Biserica, se unesc Parintii cu poporul…., trebuie sa fie una cu poporul…“

“Vrea sa prigoneasca Biserica… ai nostri. Ai nostri sunt contra la ai nostri!”.

“Comunistu` ii foarte mult ascuns in biserici!”

“Daca n-are sa fie Biserica unita cu poporul, ii de plans!”

“Cine are evlavie la cip, are si pe Antihrist. Si toti acei care-i impung pe crestini au duhul lui antihrist. Poa` sa fie cine`a fi ei!”

sursa : net

SA POSTESTI CEL PUTIN MIERCUREA SI VINEREA IN TOATA VIATA TA!

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

Bucuria mea, postul este vechi si incepe odata cu omul. Este prima porunca de stapanire de sine, data in Rai. Sfantul Parinte, Ioan Gura de Aur, zice: “Daca postul a fost necesar in Rai, cu atat mai necesar este in afara Raiului”. Chiar si Iisus Hristos a postit 40 de zile si 40 de nopti pe muntele Quarantania, si El este pilda de viata pentru noi.

Esti crestin ortodox? Atunci totdeauna, sa postesti, CEL PUTIN, miercurea si vinerea, fiindca miercuri, Hristos a fost vandut, iar vineri a fost rastignit. Postul este izvor de sanatate si pricina de mantuire! Cine nu tine post macar miercurea si vinerea este batjocorit de diavoli prin necazuri, ispite, suferinta..., iar dupa moarte nu-L va putea vedea pe Dumnezeu. Prin POST ne pregatim pentru spovedanie.

Prin SPOVEDANIE, ne pregatim pentru impartasanie. Prin IMPARTASANIE, ne unim cu Dumnezeu si El cu noi. IN TINERETE POTI (sa postesti), DAR NU VREI; IAR LA BATRANETE O SA VREI, DAR N-O SA MAI POTI! Sfantul Parinte, Teofilact al Bulgariei zice:,”Mare arma este postul impotriva ispitelor, dupa cum desfatarea de mancaruri este inceputul a tot pacatul”.

Intrebat fiind despre post, Domnul nostru, Iisus Hristos, le-a spus fariseilor si carturarilor: “Vor veni zile CAND MIRELE SE VA LUA DE LA EI; atunci VOR POSTI” (Luca 5:35), adica, dupa Inaltarea Lui la Cer, ucenicii vor posti! “Post usor cu iertaciune, Presarat cu fapte bune, Si la toate s-avem frane, De la ochi pana la mana, Trupul sa se subtieze, Sufletul sa invieze, Sa se-nalte cat mai sus, Unde nori si vanturi nu-s, Rupti de cele pamantesti, Sa prindem aripi ceresti!”

Sfantul Parinte, Simeon Noul Teolog, zice asa: “Sa postim? Desigur, sa postim, ca sa oprim pornirile trupului si sa ne inmuiem inimile”.

https://colajeortodoxe.blogspot.com/search/label/Colaje%20despre%20Post

Amin si Aliluia!

Preot Ioan .

A S V R E A ...

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

Versuri de Costel Ursu

“AS VREA sa mor, ca SA TRAIESC,

AS VREA sa iert, ca SA IUBESC,

AS VREA sa plang, SA POT UITA,

Ce-a fost gresit in viata mea, AS VREA...

AS VREA, sa fiu atent la tot ce spun,

AS VREA, sa am la toate, raspuns bun,

AS VREA, sa port cu bucurie Crucea mea,

AS VREA, s-o simt usoara cand e grea, AS VREA...

AS VREA, sa caut, doar ce-mi este de folos,

AS VREA, sa-mi traiesc viata toata cu Hristos,

AS VREA, sa cred ca nu ma va durea,

Ocara, rautatea, care vin asupra mea, AS VREA...

AS VREA, sa daruiesc multa iubire,

AS VREA, sa lupt spre mantuire,

AS VREA, atunci cand toate se vor termina,

Sa stiu, ca n-am trait degeaba viata mea, AS VREA...”

Bucuria mea, tare frumoasa poezia. Sfantul Parinte, Adrian Fageteanu, ne indeamna asa: ”Rezista! Nu-L face de ras pe Hristos!” Important este sa nu uiti nici cuvantul meu: CU AJUTORUL LUI DUMNEZEU, CINE ARE DORINTA si VOINTA, ARE SI PUTINTA!

Sa fii ca bradul !

CU HRISTOS, HAI CA POTI!

Amin si Aliluia!

Preot Ioan .

INVATATURA CRESTIN ORTODOXA ...

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

Bucuria mea, iata ce minunat ne graieste Sfantul Parinte, Teofan Zavoratul: “Crestinismul ortodox, nu este o invatatura fara sfarsit. Invatatura aceasta e, ca atare, scurta, insa viata dupa dreptarul acestei invataturi nu are sfarsit. Aşa e si in viata de zi cu zi: invata omul ceva si dupa aceea incepe sa lucreze, nu invata la nesfarsit.

Nici in crestinism nu invata toti: trebuie sa traiesti, viata este invatatura adevarata. Cand incepe cineva sa traiasca crestineste, atunci incepe sa intre crestinismul in el, atunci incepe sa cunoasca omul crestinismul si puterea lui.

Crestinismul nu poate fi cunoscut cum trebuie decat in chip lucrator; numai prin mijlocirea acestei lucrari se descopera perceptiei noastre toate tainele purtarii crestine, altfel spus tot taramul lucrurilor duhovnicesti, desi grija adevaratului crestin nu este deloc pentru purtare, ci pentru viata, iar purtarea vine ca un adaos.

Viata crestinului ortodox, seamana cu suisul la deal. Cel ce suie se osteneste pentru suis, dar pe masura ce suie i se descopera tot mai multe lucruri, pentru ca orizontul lui devine tot mai larg. Asa si in crestinismul ortodox: cu cat sporeste cineva mai mult in viata crestina, cu atat devine mai larga sfera lucrurilor duhovnicesti care este accesibila mintii si percepţiei sale. Adevarat intelept este numai cel care este desavarsit in viata crestin ortodoxa; fara sa traiesti crestineste nu vei intelege nimic din crestinismul ortodox.

Ceea ce se cunoaste despre crestinism cu mintea, fara viata crestina, nu seamana deloc cu realitatea. Oricat de amanuntit si de elocvent ai povesti, de exemplu, ce fel de gust are ananasul, nu poti sa-ti dai seama cu adevarat pana ce nu-l gusti; asa si cu invatatura creştina – cuat timp n-o aplici in viata ta, nicidecum n-ai sa te ridici pana la gustul ei."

Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze, in toata ziua de astazi si in tot lucrul tau! Har si pace sufletului tau! Amin si Aliluia!

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul! Amin si Aliluia!

Preot Ioan .

DOMNULE DOCTOR ...

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

Autor preot Catalin Dumitrean


“Vai, domnule doctor, nu doare plămânul,
De virus, de frică, de tot ce trăim!
Ne doare că prea ne desparte stăpânul,
Că osul se roade, steril și meschin.

Iertați, dar vaccinul nu e pentru mine,
Pe fișă să-mi scrieți că sunt patriot,
Că nu-mi las otrava să-mi cugă în vine,
Da, domnule doctor, așa eu socot!

Și știți ce mă face să nu vreau vaccinul?
Nu cred în minciuna călăului meu,
Iar boala aceasta nu învinge românul,
În sângele nostru stă viu Dumnezeu!

Aveți conștiința pe suflet pătată,
Că în testul acela pe mulți i-ați mascat,
Scoțând ordinar cifra morții trucată,
Spunând că poporul e în veci virusat.

Și-acum ”peste noapte”, apare ”Mesia”,
Un ser cu iluzii că mâine zburăm,
Of, domnule doctor, iertați-mi trufia,
Nu cred în soluții plătite prin vămi!

Mi-ați spus că odată, veni-va și veacul,
Când eu, muribundul, te voi implora,
Să-mi dai internarea, vaccinul și leacul,
Că altfel, desigur, mă voi termina.

Dar nu aveți voi pat, salon și putință,
Ca în bolile mele să puneți vreun ser,
Eu sufăr de țară, de cer și credință,
Deci, domnule doctor, nimic nu o să-ți cer.

Încolo, o tuse, o gripă, o moarte,
Datori suntem toți să plătim pe pământ,
Vezi, domnule doctor, eu sunt ca o carte,
Și neamul mi-e totul, destin și frământ.

Îmi las "doctoria" la ații, ”arvună”,
Că ei n-au crezut că există Hristos,
O lume ciudată, fricoasă, nebună,
Și spun: Viata bună! Trăiți mai frumos!”.

Judecătile lui Dumnezeu ...

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE... 

j

         Odată un bătrân îmbunătățit în trăirea creștină s-a apucat să se roage ne-încetat pentru a-i arăta Dumnezeu judecata Lui, căci el postind, făcând milostenie, fiind blând, ajutând pe toată lumea...avea parte numai de greutăți, boli și tristețe. În vis, după multă rugăciune, îi apare un înger trimis de Domnul pentru a-i arăta plinătatea adevărului, adevărata judecată a lui Dumnezeu. Îngerul i-a spus să-l însoțească în văzduh și să făgăduiască tăcere pe toată perioada călătoriei, la sfârșit însă îl va putea întreba orice dacă va avea nedumeriri. Pornind cei doi, ajung la o cârciumă dintr-o zonă nu prea prietenoasă cu vizitatorii, ajungând acolo au văzut un om beat dormind cu capul pe masă și lângă el un diavol dormind și el asemenea....bătrânul se minună, cum de diavolul doarme lângă un om ca doi tovarăși, dar nu a spus nimic pentru a respecta făgăduința dată la început de călătorie. 

Ajung aceștia la o familie tânără, frumoasă, care tocmai avea de câteva zile un minunat prunc, o minune care înflorește realmente orice familie crescută în viața Bisericii. Îngerul grăbit, scoate o sabie de foc, și pe nevăzute o bagă în copil ... copilului i se oprește inima iar părinții sunt înmărmuriți, nu mai respira. Bătrânul este de-a dreptul înfiorat, un înger să omoare un om??? Nu a spus nimic, a făgăduit îngerului că nu va spune nimic până la sfârșitul călătoriei. Apoi, cei doi ajung la o familie foarte, foarte săracă, o mamă văduvă, cu destule probleme de sănătate, cu 5 copii minunați dar desculți, dezbrăcați și flămânzi ...casa în care locuiau mai avea un pic și cădea peste ei! Îngerul, cu aceeași sabie de foc a dat foc la casa cu tot ce aveau aceștia....în câteva zeci de minune nu mai rămăsese nimic, totul a ars ca o hârtie în bătaia focului. Atunci îngerul i-a spus bătrânului stupefiat de frică ... „ei bine, acum mă poți întreba ce dorești”.

     Bătrânul a spus că ar vrea să o ia cu începutul, și l-a întrebat cum de diavolul acela de la cârciumă dormea lângă omul ce era cu capul pe masă de la prea mult alcool? Îngerul i-a spus că acel diavol deja câștigase sufletul aceluia și nu mai era nevoie să se lupte cu el, deja era un om al satanei, nu mai avea ispite, nu mai avea nevoie de ispite căci făcea numai rele fără a avea nevoie de vre-un impuls din partea satanei. 

Bătrânul deja parcă se lumina la față, dar și-a amintit cu profundă tristețe de pruncul, îngerașul de om OMORÂT de înger și îl întrebă: „Bine, bine...dar cu copilul acela nevinovat ce ai avut? De ce ai omorât un copil de câteva zile, un prunc fără nici o vină?” 

Îngerul i-a răspuns: „Acel copil a fost câștigat în cer de către Domnul Dumnezeu ca ÎNGER, a fost botezat și astfel a ajuns direct în Împărăția lui Dumnezeu, iar părinții după profunda tristețe nu s-au îndepărtat de Dumnezeu și au decis să se călugărească, astfel salvându-și sufletele”.

 Bătrânul insistă și îl întreabă: „Dar nu se putea întâmpla asta și dacă era lăsat copilul să trăiască?” Răspunsul îngerului a fost lămuritor, acesta spunând că dacă îl lăsa să crească își omora părinții, el ajungea în închisoare și își pierdea mântuirea, iar părinții în iad.... așa, Dumnezeu în loc să piardă toate cele trei suflete în chinul cel veșnic a luat această decizie. Bătrânul era complet bulversat, dar mai avea o întrebare, spunând: „Am înțeles, dar mai am o întrebare, de ce i-ai dat foc la tot ce avea acea familie săracă, o mamă bolnavă cu 5 copii sunt acum pe drumuri....?” Îngerul i-a explicat că sub casa sărăcăcioasă era un cufăr vechi de sute de ani plin cu aur, după ce a ars tot, copii au găsit cufărul, astfel toată viață, zi de zi, întreaga familie mulțumea cu lacrimi lui Dumnezeu pentru acest dar...așa mămica s-a însănătoșit, și întreaga familie a fost câștigată în împărăția lui Dumnezeu.

Ispitirea cea vicleană şi făţărnicia

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE... 

       Să vorbim ceva despre aceste două patimi pentru care Mântuitorul

nostru Iisus Hristos de atâtea ori i-a mustrat pe cărturari, pe farisei, pe

saduchei şi pe legiuitorii Legii Vechi. Omul făţarnic este nesincer,

prefăcut şi viclean, căci una gândeşte şi alta vorbeşte. Cuvântul lui

este da, iar lucrul său nu. Oamenii făţarnici cinstesc pe Dumnezeu

numai cu buzele, după cum arată Sfânta Scriptură: „Poporul acesta se

apropie de Mine numai cu gura şi cu buzele Mă cinsteşte, iar cu inima

este departe de Mine“ (Isaia 29:13), şi dumnezeiescul prooroc Ieremia,

arătând acelaşi lucru, zice: „Aproape eşti Tu, Doamne, de gura lor,

dar departe de inima lor“ (Ieremia 12:2). Oamenii făţarnici sunt

cucernici numai la arătare (2 Timotei 3:5). Mântuitorul nostru Iisus

Hristos a asemănat cu aluatul păcatul făţărniciei, zicând către ucenicii

Săi: „Păziţi-vă de aluatul fariseilor, care este făţărnicia“ (Luca 12:1).

Dar de ce Mântuitorul a asemănat cu aluatul pe făţarnici? Iată de ce!

După cum aluatul dospeşte (Matei 13:33), aşa şi făţărnicia unită cu

vicleşugul, strică toată aşezarea cea duhovnicească a omului. Inima,

mintea, vederea, limba, buzele lui precum şi toată purtarea lui cea din

afară şi cea dinlăuntrul lui sunt tulburate de aceasta. În această categorie

de făţarnici intră toţi ereticii, toţi sectanţii, care prin făţărnicie şi falsă

smerenie şi credinţă strâmbă, amăgesc pe cei necunoscători ai

vicleşugului şi ai minciunii lor. De aceea este bine ca toţi credincioşii să

fugă de aceşti şerpi veninoşi, care cu viclenie şi făţărnicie se silesc a

înşela pe cei nevinovaţi. Aceştia sunt lupi îmbrăcaţi în piei de oaie

(Matei 7:15-16), care vor să înşele şi să piardă oile cele cuvântătoare ale

lui Hristos. Pe ei îi puteţi cunoaşte din aceste semne: „Cinstesc pe

Dumnezeu numai cu buzele“ (Isaia 29: 13; Ieremia 12:2); nu fac cele

ce zic (Matei 23: 3-4); oamenii făţarnici sunt cucernici numai la

arătare (2 Timotei 3:5); se îngrijesc numai de evlavia cea din afară

(Matei 23:25). Oamenii făţarnici sunt observatori numai ai lucrurilor

celor mici şi neînsemnate: „Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor

făţarnici! Că daţi zeciuială din izmă, din mărar şi din chimen, dar

aţi lăsat părţile mai grele ale Legii... Călăuze oarbe care strecuraţi

ţânţarul şi înghiţiţi cămila“ (Matei 23:23-24); învaţă minciuna: „Şi

dintre voi înşivă se vor ridica bărbaţi, grăind învăţături

răstălmăcite, ca să tragă pe ucenici după ei“ (Fapte 20:30); fac

lucruri bune cu îngâmfare: „Deci, când faci milostenie, nu trâmbiţa

înaintea ta, cum fac făţarnicii în sinagogi şi pe uliţe, ca să fie slăviţi

de oameni; adevărat grăiesc vouă: şi-au luat plata lor“ (Matei 6:2);

postesc şi se roagă cu îngâmfare: Nu oricine Îmi zice: „Doamne,

Doamne, va intra în împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui

Meu Celui din ceruri“ (Matei 6: 2-12).