Toti cei care am primit taina Sfântului Botez, ne numim crestini, caci ne-am spalat de pacatul stramosesc si ne-am facut fii ai lui Dumnezeu, dupa dar, prin Iisus Hristos.
La Botez ne-am lepadat de satana si de toate lucrurile lui, dar cum mai toti am fost botezati de mici si nu prea am stiut noi ce mare importanta are Botezul asupra sufletului si trupului nostru, am început sa uitam datoriile noastre catre Dumnezeu si ne-am lasat prinsi de valurile vietii care ne-au cufundat în marea pacatelor, facând o multime de nelegiuiri si chiar înecându–ne în tot felul de pacate.
De aceea, cu totii am pacatuit de la vârsta de 7 ani, de când ni se tin în seama pacatele si de Dumnezeu, cu totii: barbati si femei, tineri si batrâni, bogati si saraci, împarati si domnitori, mireni, preoti si calugari si fara îndoiala ca toti suntem leprosi cu diferite pacate.
Nimeni nu poate sa spuna ca n-a facut pacate, caci este un mincinos. Pacate fac si copiii pâna la 7 ani, dar nu li se socotesc de Dumnezeu; acele pacate cad asupra parintilor lor si asupra acelora care îi împing la rele si nu-i învata cele bune.
Asadar, iubiti crestini, sa mergem la Iordan ca Neeman Sirianul, care era lepros si scaldându–se în apele Iordanului s-a facut sanatos.
Sa mergem la scaldatoarea oilor, ca slabanogul cel de 38 de ani din Evanghelie, si-L vom întâlni pe Domnul Hristos, prin persoana duhovnicului care îndata ne va tamadui dupa ce
ne-am spovedit pacatele.
Sa ne sculam din vicii si pacate ca si fiul cel ratacit si desfrânat si sa ne întoarcem la Tatal cu cainta si cu lacrimi în ochi, sa ne marturisim, zicându-I: „Tata, gresit-am la Cer si înaintea Ta, si nu mai sunt vrednic sa ma numesc fiul Tau! Primeste-ma si pe mine ca pe unul din argatii Tai!”
Si daca venim cu lacrimile pocaintii, cu zdrobirea inimii, adica sa ne caim cu lacrimi amare, ca Petru care s-a lepadat de Domnul de trei ori, sa ne para rau din adâncul inimii si sa zicem: „cum am putut eu sa fac asemenea pacate, cum m-am lepadat eu de Mântuitorul si Binefacatorul meu Dumnezeu, si m-am împreunat cu lucrurile satanii, adica cu pacatele ?”
Cainta sa nu fie de moment, sa ne caim ca Petru toata viata, pâna la sfârsit, si sa vedem pacatele înaintea ochilor ca David, care zice în Psalmul 50: „si pacatul meu înaintea mea este pururea”, fiindca cel ce nu se caieste din inima pentru ce a facut foarte usor se întoarce la aceleasi pacate si le face iarasi, chiar mai grele si mai multe.
Spovedania adevarata trebuie sa se faca cu acest gând serios, cu hotarâre de a nu mai pacatui, adica sa urâm atât de mult pacatul, încât mai bine sa preferam sa murim decât sa mai pacatuim.
Spovedania trebuie facuta fara sa te rusinezi a spune pacatul asa cum l-ai facut, adica aratând toata gravitatea lui. Sa spui toate naravurile tale, sa nu arunci vina pe unul si pe altul, sa te osândesti pe tine însuti înaintea lui Dumnezeu si a preotului, si sa-i arati toate ranile pacatelor, zicând: „din lenevirea mea si din nesimtirea mea, am mâniat pe Dumnezeu, mi-am ranit sufletul si trupul si acum ma aflu osândit la temnitele iadului si la muncile vesnice”.
Spovedania s-o faci toata odata, adica sa nu spui unele pacate la un preot si altele la altul, de frica sa nu te opreasca de la Împartasanie, fiindca mare greseala faci, caci pacatele care le stii si nu le spui de rusine sau din alta pricina, ti se dubleaza si mai bine nu te-ai fi spovedit decât sa faci un asemenea pacat, asemanându-te cu Iuda cel plin de viclesug care avea pacatul tradarii lui Iisus în minte si în inima, si nu-l marturisea nici Domnului, care era de fata, nici ucenicilor Lui. De aceea a cazut în deznadejde si apoi s-a spânzurat. Numai pacatele cele mici, neînsemnate, se iarta la spovedit, daca nu ti-ai adus aminte cu nici un chip de ele, dar pacatele cele mari este imposibil sa le uite cineva pentru ca îl mustra constiinta.
Trebuie sa stim ca pocainta (spovedania) este una din cele sapte taine, deopotriva cu Taina Sfântului Botez.
Aceasta taina se compune din patru parti:
- prima, cainta sau zdrobirea inimii,
- a doua, spovedania tuturor pacatelor fara ocolire,
- a treia, facerea canonului. Duhovnicul este dator sa dea canon celui ce se spovedeste, dupa pacatele lui si dupa puterea celui ce s-a spovedit, ca sa se poata vindeca facând canonul. Iar daca duhovnicul nu ti-a dat nici un canon, sa te canonisesti singur frate crestine, ca Zaheu, ca Maria Egipteanca si ca alti pacatosi, care prin canon s-au spalat si curatit de întinaciunea pacatelor.
- a patra parte a acestei Sfinte Taine, este dezlegarea pacatelor, care se face de Darul Sfântului Duh, prin preotul duhovnic, caruia i s-au dat cheile de a lega si dezlega pacatele oamenilor.
Înainte de a merge la spovedit sa–ti aduci aminte daca esti suparat cu cineva si nu l–ai iertat, si sa nu îndraznesti sa te spovedesti daca n–ai iertat din inima pe cel ce ti-a gresit. Daca l-ai rugat de iertare prin salutari si prilejuri bune, si nu vrea sa-ti raspunda, pacatul este al lui, iar daca tu l-ai iertat din inima poti sa te spovedesti.
Sa se tina seama ca daca unui crestin îi lipseste una din aceste parti ale acestei Taine mari, adica cainta din inima, spovedania pacatelor, facerea canonului si dezlegarea de catre preot, acel crestin nu s-a folosit de spovedanie.
De aceea este de neaparata trebuinta ca crestinul sa caute cel mai iscusit duhovnic asa cum zice Sf. Vasile cel Mare: ca precum oamenii nu arata ranile trupului si bolile la orice fel de doctori, ci numai la cei iscusiti, asa si noi sa cautam doctorul cel mai iscusit care poate tamadui rana si boala cea sufleteasca.
Cei care vreti sa va marturisiti bine, întâi cercetati cu atentie aceasta carticica si scrieti pe hârtie dupa ea numai pacatele pe care stiti sigur ca le-ati facut; nu va apucati sa o copiati întocmai si sa mai adaugati si cuvinte de prisos ca sa-l obositi pe preot si sa nu va poata asculta cu atentie.
Înca un lucru foarte principal de tinut seama: e bine sa cautati sa faceti aceasta spovedanie amanuntita atunci când preotul duhovnic nu este prea aglomerat (în ajun de sarbatori mari sau când are servicii multe de facut), sa cautati timpul când este mai liber si nu e rau chiar când vi se face o sfestanie în casa sa-l rugati sa va si marturiseasca, daca e duhovnicul pe care vi l-ati ales. Pacatele care le-ati spus o data si nu le-ati mai repetat nu mai trebuiesc spuse, mai ales daca ati primit canon pentru ele.
Schimbarea unui duhovnic nu se face decât în cazuri grave si anume: atunci când afli ca acel duhovnic a fost caterisit, al doilea când duhovnicul îti poate deveni o pricina de sminteala fiind neputincios si ispitit de persoana ta, esti dator fara întârziere sa nu-l mai întâlnesti niciodata. Mai sunt si alte cazuri, abateri mai usoare, dar care nu sunt periculoase.
Foarte mult conteaza spovedania sincera care o faci în fata lui Dumnezeu si înaintea preotului care este martor ca ai spus acele pacate. Dupa ce ti-ai întocmit lista cu pacatele care le-ai scos din cartea aceasta, mai întâi pregateste-te daca se poate si cu ceva post si rugaciune si citeste-ti-le singur în odaita ta, înaintea Sfintelor Icoane, cu candela aprinsa si spune-le lui Dumnezeu cu lacrimi, cu metanii câte poti si zi rugaciunea aceasta:
„Doamne, Dumnezeul nostru, Cel bogat întru mila si necuprins întru îndurari, Care esti Singur din fire fara de pacat si pentru noi fara de pacat Te-ai facut om, asculta în ceasul acesta, aceasta dureroasa rugaciune a mea, ca sarac si lipsit sunt eu de fapte bune si inima mea s-a tulburat întru mine. Ca Tu, Doamne, Preaînalte Împarate al cerului si al pamântului, stii ca toate tineretile mele le-am cheltuit în pacate si umblând dupa poftele trupului meu, m-am facut cu totul bucurie dracilor, cu totul am urmat în totul diavolului, tavalindu-ma totdeauna în noroiul poftelor. Ca întunecându-mi-se gândul, din copilarie si pâna acum, niciodata nu am voit sa fac voia Ta cea sfânta, ci cu totul robindu-ma de poftele care ma înconjoara, m-am facut râs si batjocura dracilor, nicidecum în minte socotind, ca nesuferita este urgia îngrozirii Tale, cea asupra pacatosilor si gatita fiind gheena focului. Si dintru aceasta pricina în deznadajduire cazând, si nicidecum în simtire de întoarcere fiind, pustiu si gol de dragostea cea de la Tine m-am facut. Ca ce fel de pacate nu am facut? Ce lucru dracesc n-am lucrat? Ce fapta grozava si înversunata nu am savârsit cu covârsire si cu sârguinta? Mintea cu totul mi-am întinat prin cugete trupesti; trupul
mi-am spurcat prin amestecari; duhul cu totul mi
l-am pângarit cu învoire spre pacat. Toate madularele ticalosului meu trup a lucra si a sluji la pacate le-am pornit. Si cine, dar, nu ma va plânge pe mine ticalosul? Cine nu ma va tângui pe mine osânditul? Pentru ca eu singur, Stapâne, mânia Ta o am întarâtat, eu singur urgia Ta asupra mea o am atâtat, eu singur rautate înaintea Ta am facut, întrecând si covârsind pe toti cei din veac pacatosi, fara de asemanare pacatuind si fara de iertare.
Ci, de vreme ce esti Multmilostiv si Multmilosârd, Iubitorule de oameni, si astepti întoarcerea oamenilor, iata si eu ma arunc pe
sine-mi înaintea înfricosatului si nesuferitului Tau divan si, ca si cum m-as atinge de Preacuratele Tale picioare, dintru adâncul sufletului strig Tie:
Milostiveste-Te, Doamne, iarta-ma Îndurate, ajuta neputintei mele, pleaca-Te nedumeririi mele, ia aminte la rugaciunea mea si lacrimile mele sa
nu le treci cu vederea! Primeste-ma pe mine cel
ce ma pocaiesc si ratacit fiind întoarce-ma, si
întorcându-ma îmbratiseaza-ma si ma iarta, caci ma rog. Pentru ca nu ai pus pocainta dreptilor, nu ai pus iertare celor ce nu gresesc, ci ai pus pocainta asupra mea, pacatosului, pentru acelea care spre întarâtarea Ta am lucrat. Gol si descoperit stau înaintea Ta, cunoscatorule de inimi, Doamne, marturisindu-mi pacatele mele, pentru ca nu pot sa caut si sa vad înaltimea cerului, fiind împilat de greutatea pacatelor mele.
Deci, lumineaza-mi ochii inimii mele si-mi da mie umilinta spre pocainta si zdrobire de inima, spre îndreptare, ca astfel cu buna nadejde si cu adevarata si deplina adeverire sa merg la lumea cea de acolo, laudând si binecuvântând totdeauna Preasfânt Numele Tau, al Tatalui si al Fiului si al Sfântului Duh, acum si pururea si în vecii vecilor. Amin!”
Va mai atrag înca o data atentia, fiindca acest lucru este foarte important, sa va cititi cu atentie lista cu pacatele care le-ati scos din carticica aceasta, ca sa le puteti citi si în fata preotului duhovnic cât mai clar si deslusit si tare ca sa auda si el, sa nu va multumiti ca le însirati la repezeala si duhovnicul nici nu le aude cum trebuie sau nu le întelege, fiindca va pagubiti singuri.
Sa spui duhovnicului cam de când nu te-ai spovedit, si mai spune si daca nu ti-ai marturisit atunci toate pacatele tale, daca le-ai ascuns sau
le-ai uitat, daca ai primit vreun canon si nu l-ai împlinit si ce anume canon, daca ai umblat din duhovnic în duhovnic, ca sa nu fii oprit de la Împartasanie.
Dupa ce v-ati pregatit în felul acesta, mergeti cu încredere la scaunul de judecata si aruncati-va cu fata la pamânt înaintea lui Dumnezeu si a preotului, care este martor între om si Dumnezeu si închipuieste-ti ca Judecatorul viilor si al mortilor este în chip adevarat de fata, ca chiar asa este, si asculta marturisirea ta, iar tu frate si sora crestina la El ai venit nu la preot, ca om. Si înaintea lui Hristos si a preotului începi a te spovedi asa:
„Marturisesc Dom-nului Dumnezeului Atottiitorului, carele este slavit si închinat în Sfânta Treime: Tatalui si Fiului si Sfântului Duh, Prea-sfintei Nascatoare de Dumnezeu si tuturor puterilor îngeresti, tuturor sfintilor si sfintiei tale sfintite parinte, marturisesc toate pacatele cu care am suparat pe Dumnezeu, în toate zilele vietii mele pâna în ziua de astazi, pacatele cu care am suparat pe aproapele meu si cu care mi-am întinat sufletul si trupul meu. Caci în pacate m-am zamislit, în pacate m-am nascut din maica mea, în pacate am crescut si am vietuit pâna în ceasul de acum.”
Adu-ti aminte mai întâi de pacatele împotriva Duhului Sfânt:
- Nu cumva ai avut încredere prea mare în mila lui Dumnezeu si ai zis ca El este Milostiv si te va ierta de pacate si asa fara înfrânare ai pacatuit mereu si ai amânat pocainta din an în an pâna la batrânete?
- Nu cumva te-ai deznadajduit de mila lui Dumnezeu, zicând ca poti pacatui mereu ca tot nu te va ierta Dumnezeu ?
- Nu cumva ai întristat pe Duhul Sfânt stând împotriva adevarului, adica socotind Biblia scornituri mincinoase, sau hulind Sfintele Taine, înjurând de Grijanie, de Dumnezeu, de Biserica si de cele sfinte?
- Nu cumva ai zis despre Maica Domnului peste care s-a coborât Duhul Sfânt ca a mai avut copii si ca n-a ramas Fecioara dupa nastere, ci este o femeie ca toate femeile, cum zic sectantii?
- Nu cumva ti-ai împietrit inima si ai stat nepasator la predicile din Biserica si la chemarile dumnezeiesti, prin semne si minuni ce s-au facut?
- Nu cumva ai stat împotriva preotilor evlaviosi care au propovaduit dreapta credinta si ai râs de ei, sau i-ai batjocorit zicând ca-ti merge rau ca ti-a iesit popa înainte?
- Nu cumva ai stat împotriva copiilor sau la altcineva, care s-au hotarât sa urmeze mai serios credinta si i-ai batjocorit zicându-le ca au înnebunit, ca s-au prostit, ca s-au ratacit, sau i-ai pârât la lume, ca sa fie dispretuiti si huiduiti?
- Nu cumva din rautate ai dat învataturi la cineva contra dreptei credinte ortodoxe?
- Nu cumva te-ai lepadat de credinta ortodoxa si te-ai ratacit, trecând la vreo secta?
- Nu cumva ti-ai pus în minte sa te omori, sau chiar te-ai hotarât vreodata sa faci acest pacat cumplit?
Cerceteaza-ti cugetul si vezi daca ai facut aceste pacate strigatoare la cer, care urmeaza:
- Nu cumva ai ucis pe cineva cu voia, sau în combinatie cu altii, sau din cauza ta a murit cineva cât de târziu?
- Nu cumva ati ucis prunci în pântece? Ca barbat ai fost de parere la uciderea pruncilor cu sotia ta, ai ajutat pe cineva sa faca avorturi cu injectii sau cu buruieni, sau cu sfaturi?
- Nu cumva ai facut sodomie, adica barbat cu barbat, femeie cu femeie? Nu cumva ai facut pacate de urgie, care atrag urgia lui Dumnezeu asupra locului si a acelor persoane, adica: când barbatul nu întrebuinteaza organele genitale asa cum a lasat Dumnezeu, ci întrebuinteaza dosul, gura si alte parti?
- Nu cumva te-ai însotit cu animale ? Ca barbat cu ce fel de animale si ca femeie, la fel, cu ce fel de animale?
- Nu cumva ai asuprit pe saraci, vaduve si orfani si pe cei neputinciosi?
- Nu cumva ai oprit plata celor ce ti-au lucrat ceva, sau celor ce ti-au vândut ceva?
- Nu cumva te-ai împrumutat la cineva de bani si nu i-ai mai dat înapoi?
- Nu cumva ti-ai batjocorit parintii si i-ai vorbit de rau, sau te-ai judecat cu ei?
- Nu cumva te-ai aratat nemultumitor fata de parinti, nu i-ai ascultat, i-ai batut si i-ai chinuit facându-le viata amara?
- Nu cumva nu i-ai îngrijit când au fost bolnavi, sau la vreme de batrânete, nu cumva ti-ai uitat parintii dupa ce au murit si nu le-ai facut pomeni si parastase cum ne învata Biserica?
Cerceteaza-ti acum cugetul si vezi care pacate le-ai facut din acestea, care sunt împotriva celor 10 porunci si care mai sunt si din cele 7 pacate de moarte:
- Nu cumva te-ai lepadat de credinta ortodoxa si ai trecut la vreo erezie? Ai fost macar vreodata în adunarile lor, ai zis vreodata ca este buna si religia lor? Sa spui la spovedit si daca ai fost numai o singura data la adunarea lor!
- Nu cumva ai primit binecuvântare de la sectanti, sau i-ai primit în casa, sau ai mâncat ceva de la ei, ori ai mâncat cu ei la masa?
- Nu cumva esti casatorit(a) cu sectant(a), sau ai vreun copil casatorit cu sectant(a) sau ratacit?
- Nu cumva ai citit carti sectante, ateiste, pagubitoare de suflet, care ataca si batjocoreste religia Sfintei Biserici Ortodoxe?
- Nu cumva faci glume la adresa ortodoxiei si a clerului?
- Nu cumva râzi de orbi, schiopi si ciungi, nu cumva spui glume si iei în desert numele lui Dumnezeu? Nu cumva te rusinezi sa te închini când treci pe lânga Biserica, sau pe lânga o troita?
- Nu cumva te-ai rugat vreodata cu fata spre apus, spre miazazi si miazanoapte ca unii pagâni?
- Nu cumva iubesti mai mult ca pe Dumnezeu copiii, averea, sotia(sotul), banii, facând din ei niste idoli?
- Nu cumva fumezi tutun spre bucuria diavolilor? Nu cumva dai cu rosu pe buze si unghii, sau te parfumezi? Nu cumva te-ai mascat vreodata, facându-te din barbat femeie si din femeie barbat, sau ti-ai pus masca de capra, de urs sau de diavol?
- Nu cumva porti cercei în urechi, bratari la mâini, margele si zgarda la gât, nu cumva ti-ai taiat parul, sau ti-ai facut alunite pe obraz ca sa placi oamenilor?
- Nu cumva ai avut vreodata intentia sa placi si altor oameni si sa-i atragi în cursa desfrânarii, afara de barbatul tau?
- Nu cumva ai fost la vrajitoare, descântatoare, ghicitoare, la spiritism si hipnotism si daca ai fost ti-a descântat argintul viu, ti-a turnat cositorul,
ti-a ghicit în carti, sau având ura de moarte pe cineva ai cerut sa le puna cutitul, ai cerut sa lege barbatul, sau femeia sa nu se mai poata împreuna? Nu cumva ti-ai cautat norocul cu papagalul, cu zodii, cu soarece?
Aici adu-ti aminte în care cursa ai cazut la aceste vrajitoare si spune exact si adu-ti aminte daca ai mai dus acolo si pe altcineva.
- Nu cumva ai crezut gresit ca budistii, zicând ca sufletul ce iese din om trece în porc sau în diferite animale ?
- Nu cumva tii în casa carti pentru descântece, carti pentru explicarea semnelor si a viselor, a zodiilor, sau carti de ghicit sau de joc? Nu cumva ai obicei sa zici zau lui Dumnezeu, sa iei numele Domnului în desert, pomenindu-L la orice treaba nefolositoare?
- Nu cumva te-ai jurat strâmb, nu cumva te dai diavolului, pe tine, pe sotie si copii si orice lucru din casa sau din afara?
- Nu cumva te-ai blestemat cu juramânt, ca sa faci rau la cineva sau ai fagaduit cuiva ceva cu jura-mânt? Adu-ti aminte daca le-ai împlinit sau nu.
- Nu cumva înjuri de cele sfinte, nu cumva te-ai împartasit cu nevrednicie si dupa împartasanie
te-ai întors cu bucurie la pacate?
- Nu cumva ai silit, sau ai înselat pe cineva cu bani ca sa jure strâmb, ai cârtit vreodata împotriva lui Dumnezeu, la vreo boala sau vreo suparare, nu cumva ai fagaduit sa dai bani, vesminte, obiecte, case, pamânt, la vreo sfânta Biserica, sau manastire si nu te-ai tinut de cuvânt?
- Nu cumva te-ai jurat zicând sa orbesc, sa mor, sa n-am parte de copiii mei si altele? Nu cumva ti-ai cerut moartea la vreme de boala sau de necazuri?
- Nu cumva lucrezi în duminici si sarbatori, sau te duci la vânatoare în aceste zile sfinte, sau faci adunare nelegiuita cu bauturi, cu jocuri, cântece si înjuraturi si altele?
- Nu cumva vii prea târziu la Biserica si când vii cauti locul cel de frunte? Asculti cu evlavie slujba Sfintei Liturghii, predicile si Cazania, sau umbli de
colo-colo stricând linistea si celorlalti?
- Nu cumva când vii la Biserica te împodobesti cu bluze si fuste transparente, cu capul descoperit, în pantaloni si faci sminteala barbatilor, trufindu-te cu acestea? Sa stii ca rugaciunea nu-ti este primita daca vii asa si în loc sa te folosesti, pleci cu blestem si afurisanie înapoi.
- Nu cumva îti place sa vorbesti si sa povestesti în Biserica?
- Nu cumva ai ajunat sâmbata si duminica, sau ai facut metanii în aceste zile ?
- Nu cumva ai intrat în Biserica, având scurgerea de sânge lunara ca femeie ?
- Nu cumva ai stat la masa fara rugaciune sau te-ai culcat fara rugaciune? Nu cumva ai botezat sau cununat pe cineva a doua oara, crezând ca prima slujba nu a fost primita?
- Nu cumva ca parinti de copii, ce sunteti, nu i-ati iubit si îngrijit deopotriva, nu i-ati învatat rugaciuni si sfânta religie?
- Nu cumva nu-ti înveti copiii sa se spovedeasca si sa se împartaseasca si nu-i feresti de anturaje rele?
- Nu cumva ai povatuit copiii sa mearga cu vitele prin bucatele si ierburile oamenilor?
- Nu cumva ati pacatuit în fata copiilor, facându-va pofta ca soti? Nu cumva ca barbat ti-ai urât femeia, batjocorind-o ca pe o roaba si când a fost bolnava nu ai cautat-o, îngrijind-o cu medicamente sau cumparându-i cele de trebuinta?
- Nu cumva ca sotie nu te-ai supus barbatului, din contra l-ai ocarât si dracuit ca nu-ti cumpara îmbracaminte luxoasa? Nu cumva ti-ai atras copiii de partea ta, învatându-i sa-l urasca si sa se departeze de tatal lor?
- Nu cumva ai pus spurcaciuni în mâncare, în cafeaua sotului tau spurcându-l cu descântece de la vrajitoare, sau cu altceva din cele femeiesti?
- Nu cumva ai amarât viata altora, ai atâtat pe cineva la batai si ucideri, sau le-ai zdruncinat sanatatea din care cauza au si murit?
- Nu cumva ai omorât copii dupa botez, sau ai lasat vreun copil sa moara nebotezat?
- Nu cumva din neglijenta ta ti-a murit vreun copil înabusit, sau a cazut în apa sau în foc si s-a ars?
- Nu cumva ti-ai lepadat copiii vii, botezati, pe strazi, în târguri, la usa bisericii si în alte locuri pe unde trec oamenii ca sa-i ia sa-i creasca?
- Nu cumva ai facut prinsoare cu cineva ca sa-l întreci în mâncari, bauturi, ridicaturi, sarituri, jocuri si strigari, prin care ti-ai pierdut sanatatea sau altceva?
- Nu cumva ai privit cu placere la împreunarea animalelor, câini, pisici sau altele.
- Nu cumva ai privit cu pofta filme pornografice, ilustrate, tablouri, statui, reviste atâtatoare la pacatul desfrânarii? Nu cumva ai în casa pe pereti astfel de idoli sau ilustrate si reviste pornografice?
- Nu cumva faci pacatul onaniei, sau ai facut cu altul, adica barbat cu barbat si femeie cu femeie?
- Nu cumva ai stricat fecioria unei fete? Nu cumva ai curvit cu femeie vaduva, sau ai preacurvit cu vreo femeie sau barbat? Nu cumva ai curvit cu vreo fata bisericeasca?
- Nu cumva ai curvit cu rudenie, sora, verisoara, nasa? Nu cumva ai curvit cu vreo femeie de alta religie? Aici iar te fac atent frate si sora sa spui exact cu cine ai pacatuit, adica ce fel de ruda îti este si daca femeia a avut barbat sau nu, fiindca pacatul acesta al curviei ori se micsoreaza ori se îngreuneaza.
- Nu cumva sunteti casatoriti rudenii? Spuneti la spovedit, ce fel de rudenii, si cereti sa va sfatuiasca ce sa faceti.
- Nu cumva ai pacatuit cu sotia ta în sarbatori, duminici si sâmbata, miercurea si vinerea si în cele 4 posturi de peste an?
- Nu cumva v-ati împreunat în timpul ciclului, sau dupa nasterea pruncului pâna la 40 de zile? Nu cumva ati culcat într-un pat fetele cu baietii dupa vârsta de 7 ani?
- Nu cumva v-ati culcat în pat ca tata cu fetele tale si ca mama cu baietii tai dupa vârsta de 7 ani?
- Nu cumva te-ai casatorit cu alta femeie pâna n-ai divortat de cea dintâi ? Nu cumva ai trait macar o zi cu femeia ta fara cununie religioasa? Sa ai grija sa spui chiar daca te-ai cununat la biserica, ca acest pacat nu se iarta decât prin spovedanie.
- Nu cumva ai mai pacatuit având femeie, cu femeia de care ai divortat, ca acest pacat este preacurvie?
- Nu cumva ai prieten sau mai multi asa cum este obiceiul acum (de a trai în pacate) ? Ori te cununi ori te desparti, altfel focul gheenei te asteapta.
- Nu cumva ai furat ceva de la vreo biserica sau mânastire? Nu cumva te-ai lacomit si ai furat din averea aproapelui, sau ai poftit averea aproapelui, sau sotia lui, copiii lui, vitele si lucrurile aproapelui tau?
- Nu cumva ai ajutat prin vorbe si fapte pe cineva ca sa înstraineze averea bisericii, mânastirilor sau vecinilor tai?
- Nu cumva te-ai îmbogatit prin minciuni, prin judecati cu martori mincinosi?
- Nu cumva te îmbeti si faci scandaluri, batai si certuri în casa si între vecini?
- Nu cumva ai furat vite, pasari, oua sau altceva? Sa stii ca pacatul nu se iarta pâna nu dai înapoi lucrul furat, iar daca nu mai traieste persoana aceea, împarti la saraci?
- Nu cumva ai judecat si osândit pe cineva, pe drept sau pe nedrept, nu cumva ai bagat vrajba între oameni sau între preoti, sau între parinti si copii? Nu cumva ai fost marturie mincinoasa la vreun proces?
- Nu cumva ai spus minciuni cu care ai pagubit pe multi trupeste si sufleteste? Nu cumva ai pârât pe cineva si ai vorbit cu doua întelesuri, ca sa semeni zâzanie între oameni?
Aici iar te fac atent sa judeci bine ce fel de minciuna ai spus, ca nu e deajuns sa spui numai atât: am mintit. Adu-ti bine aminte si cerceteaza acestea de mai sus, ca si minciuna e ca si furtul, una e când furi un ou si alta e când furi un bou. Una e când spui o minciuna fara sa cauzeze cuiva ceva rau si alta e când spui o minciuna la un proces, sau sa calomniezi pe cineva, sau sa faci vrajba, sau sa spargi o casa despartindu-i pe soti.
- Nu cumva ai înselat pe cineva cu bani, sau ai pus apa în lapte, sau în vin, sau în alt chip ai facut înselaciune?
- Nu cumva ai mutat hotarul ograzii si al gradinilor tale si te-ai judecat cu vecinii?
- Nu cumva esti plin(plina) de mândrie, te înalti cu gândul ca esti cineva, te mândresti ca esti frumoasa, te mândresti ca esti învatat, te mândresti ca ai copii învatati si frumosi? Nu cumva te mândresti ca esti de neam mare, ca ai neamuri bogate, sau te mândresti cu haine, obiecte si avere?
- Nu cumva din cauza mândriei ai cazut în fatarnicie, în obraznicie si ai devenit încapatânat, ambitios si îngâmfat?
- Nu cumva ai cazut în mândrie, retezându-ti parul capului, scotându-ti sprâncenele, porti rochie scurta si strâmta si tocuri înalte? Nu cumva din cauza mândriei ai râs de pacatele altora, ai râs de saracia si îmbracamintea altora, ai râs de portul sau de corpul unuia sau altuia ca e prea gras sau prea slab?
- Nu cumva ai ascultat le ferestrele altora, ca sa semeni zâzanie în lume? Nu cumva esti nesatios, nedrept si tradator?
- Nu cumva ai dat bani cu camata ca sa iei înapoi cu dobânda? Nu cumva ai plâns cu lacrimi de deznadejde când ai pierdut ceva din averea ta?
- Nu cumva ai în minte gânduri spurcate, vorbesti glume curvasaresti, ai facut cu ochiul la cineva, privesti cu pofta trupul altuia, ai trimis scrisori cu scopul desfrânarii?
- Nu cumva ai clevetit pe cineva, prin soapte sau ai facut semne cu mâna? Nu cumva te-ai bucurat de paguba si necazul altora, nu cumva ti-a parut rau de fericirea si norocul altora?
- Nu cumva n-ai vrut sa ierti pe cel ce ti-a cerut iertare, sau nu cumva nu te-ai plecat cu smerenie sa ceri iertare de la aceia pe care i-ai suparat? Nu cumva esti un nerecunoscator, porti ura si tii minte raul care ti l-au facut altii?
- Nu cumva ai povestit altora pacatele aproapelui tau? Nu cumva esti lacom la mâncare, la bautura si la altele si calci cele 4 sfinte posturi de peste an, ajunarile si zilele de miercuri si vineri, mâncând de dulce în lacomia ta?
- Nu cumva din cauza lacomiei ca ai mâncat sau ai baut peste masura, ai varsat dupa împartasanie? Ai mâncat ceva pe ascuns de familia ta? Nu cumva ai mâncat ceva spurcat, carne de animale mortaciuni, carne de soarece (nutrie), pasari moarte, pasca jidoveasca sau ceva de la vrajitoare?
- Nu cumva ai mâncat ceva de furat, sau ai învatat copiii sa fure, mâncând împreuna bucate furate?
- Nu cumva esti tare mânios si suparacios, înjuri, bati, nu cumva ai scuipat si ranit pe aproapele, nu cumva ai batut animalele, punând sa duca peste puterea lor?
- Nu cumva ai tinut mânie pe cineva o zi, o saptamâna, luni sau ani? Nu cumva ai facut mizerie cuiva, slugilor, elevilor de scoala, sotiei sau copiilor?
- Nu cumva esti lenes la rugaciune, la treburi, te lenevesti sa mergi la Biserica, te lenevesti sa-ti faci canonul dat de duhovnic? Nu cumva dormi în timpul Sfintei Liturghii la Biserica sau acasa?
- Nu cumva ai amânat din lene sa te spovedesti si sa te împartasesti, sa faci fapte bune si rugaciuni? Nu cumva din lene nu vrei sa stai în genunchi la rugaciune, sau nu chemi preotul sa-ti faca sfestanie?
- Nu cumva locuiesti în casa nesfintita de preot prin sfânta aghiazma?
- Nu cumva din lenevire ti-ai uitat mormintele parintilor neîngrijite? Nu cumva din lene n-ai pazit fagaduintele date la Sf. Botez sau la calugarie?
- Nu cumva te-ai împrietenit cu necredinciosii si ai luat în batjocura sfânta credinta?
- Nu cumva ai amânat pocainta de azi pe mâine, de la un post la altul? Nu cumva din lene stând în Biserica ti-ai lasat mintea sa hoinareasca dupa pacate privind îmbracamintea si persoanele din biserica?
- Nu cumva te-ai lenevit a-ti pedepsi copiii când au facut rautati si pacate?
- Nu cumva n-ai învatat si sfatuit pe cel pe care îl vedeai gresind? Te-ai rugat pentru binele aproapelui? Te-ai rugat lui Dumnezeu pentru vrajmasii tai, i-ai iertat din toata inima, îi iubesti pe vrajmasi? Ai mângâiat pe cel întristat? Ai suferit nedreptatile si ocarile cu rabdare?
Mai adu-ti aminte si de aceste fapte, care daca nu le-am facut, sa le facem, ca la Judecata ne va întreba Domnul Hristos de ele: daca n-ai dat mân-care celui flamând, daca n-ai dat apa celui însetat, daca n-ai îmbracat pe cel gol, daca n-ai cercetat pe cei din închisori, daca n-ai cautat pe cei bolnavi, daca n-ai primit pe cei straini în casa ta, daca n-ai îngropat pe cei morti, care n-aveau pe nimeni.
Dupa ce ai terminat de citit lista cu pacatele, zi aceste cuvinte:
“ Pentru toate aceste pacate pe care le-am facut si de care sunt vinovat înaintea lui Dumnezeu, ma caiesc si-mi pare rau din inima si cu zdrobirea inimii mele ma rog Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, tuturor Sfintilor, Sfintilor Îngeri si sfintiei tale parinte duhovnicesc ca sa-mi fiti martori în ziua judecatii mele împotriva vrajmasilor diavoli, care în tot momentul ma pândesc, sa ma surpe în osânda iadului.
Si acum va rog sfintite parinte sa-mi rânduiti un canon, care socotiti ca mi s-ar cadea dupa pacatele mele, sa-l fac cu ajutorul lui Dumnezeu.”
Acum preotul urmeaza sa-ti spuna ce canon sa faci, si-ti rânduieste un numar de metanii pe zi, post si rugaciuni, chiar ajunare, milostenii, mergerea la Biserica, cercetarea bolnavilor, a vaduvelor, sarindare pentru iertarea pacatelor, sa botezi prunci, sa citesti Paraclisul Maicii Domnului, Psaltirea si Acatiste si daca te opreste un timp de la Sfânta Împartasanie, sa nu te superi, ca e mai bine sa primesti acest canon, decât sa te împartasesti cu mare nevrednicie, fiindca nu-ti va folosi si pe lânga pacat te vei alege cu vreo pedeapsa de la Dumnezeu.
Dupa ce ti-ai primit canonul, mergi cu bucurie acasa;
Pe drum ai sa te simti usor ca un fulg si când ajungi acasa aprinde-ti candela, aseaza-te în genunchi si MULTUMESTE LUI DUMNEZEU ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu