BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...
Bucuria mea, cu siguranta ai auzit in otpustul (otpust inseamna ncheiere, final) cum zice preotul slujitor: “Toata darea cea buna si tot darul desavarsit de sus este, pogorandu-se de la Tine, Parintele Luminilor” (Iacov 1:17).
Daca vrei sa fii smerit, trebuie sa te socotesti “adancul pacatului”, cel dintai dintre pacatosi, sa fii constient de toata neputinta ta, fiindca, zice Dumnezeu: “Fara Mine, nimic nu puteti face” (Ioan 15:5).
Zice Sfantul si Dreptul Iov: “Gol am iesit din pantecele mele si gol ma voi intoarce in pamant” (Iov 1:21), iar in Sfanta Liturghie se spune: “Ale Tale, dintru ale Tale”, adica, toate sunt ale lui Dumnezeu, toate incep si se termina cu Dumnezeu. Toate nevointele omului, fara ajutorul lui Dumnezeu (Harul Duhului Sfant) sunt ca panza de paianjen. De aceea, ori de cate ori realizezi ceva, rezolvi o problema si chiar cand faci ceea ce erai dator sa faci, sa zici: CU AJUTORUL LUI DUMNEZEU! In comparatie cu maretia lui Dumnezeu, tot omul, este o mica gaza, o faptura neinsemnata. Si daca nu se smereste, este si mai mic. Asadar, sa tii minte ca de sporirea ta in smerenie, depinde sporirea in oricare alta virtute si reusita in toate lucrarile mainilor tale. Dar, smerenia este de doua feluri: una mincinoasa, prefacuta, nesincera, si alta este smerenia adevarata, atragatoare a Harului Duhului Sfant. Smerenia aceasta adevarata se dobandeste primind cu bucurie, de la oricine, toate observatiile, ocarile, nedreptatatile si orice fel de rastignire morala, zicand: ASA-MI TREBUIE PENTRU PACATELE MELE!
Zice Sfantul Parinte Arsenie Boca: “Smerenia este inceputul si sfarsitul nevointei. De aceea ea este dulama lui Dumnezeu si desavarsirea Sfintilor. Amin si Aliluia!
Preot Ioan 🛎.
Bucuria mea, cu siguranta ai auzit in otpustul (otpust inseamna ncheiere, final) cum zice preotul slujitor: “Toata darea cea buna si tot darul desavarsit de sus este, pogorandu-se de la Tine, Parintele Luminilor” (Iacov 1:17).
Daca vrei sa fii smerit, trebuie sa te socotesti “adancul pacatului”, cel dintai dintre pacatosi, sa fii constient de toata neputinta ta, fiindca, zice Dumnezeu: “Fara Mine, nimic nu puteti face” (Ioan 15:5).
Zice Sfantul si Dreptul Iov: “Gol am iesit din pantecele mele si gol ma voi intoarce in pamant” (Iov 1:21), iar in Sfanta Liturghie se spune: “Ale Tale, dintru ale Tale”, adica, toate sunt ale lui Dumnezeu, toate incep si se termina cu Dumnezeu. Toate nevointele omului, fara ajutorul lui Dumnezeu (Harul Duhului Sfant) sunt ca panza de paianjen. De aceea, ori de cate ori realizezi ceva, rezolvi o problema si chiar cand faci ceea ce erai dator sa faci, sa zici: CU AJUTORUL LUI DUMNEZEU! In comparatie cu maretia lui Dumnezeu, tot omul, este o mica gaza, o faptura neinsemnata. Si daca nu se smereste, este si mai mic. Asadar, sa tii minte ca de sporirea ta in smerenie, depinde sporirea in oricare alta virtute si reusita in toate lucrarile mainilor tale. Dar, smerenia este de doua feluri: una mincinoasa, prefacuta, nesincera, si alta este smerenia adevarata, atragatoare a Harului Duhului Sfant. Smerenia aceasta adevarata se dobandeste primind cu bucurie, de la oricine, toate observatiile, ocarile, nedreptatatile si orice fel de rastignire morala, zicand: ASA-MI TREBUIE PENTRU PACATELE MELE!
Zice Sfantul Parinte Arsenie Boca: “Smerenia este inceputul si sfarsitul nevointei. De aceea ea este dulama lui Dumnezeu si desavarsirea Sfintilor. Amin si Aliluia!
Preot Ioan 🛎.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu