CREDINTA si NECREDINTA

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE..

Credinta este mai reala ca viata. Oglinda parintilor sunt copiii, sau altfel spus: "POMUL DUPA ROADA CUNOASTE". Sa nu uitati ca cea mai buna profesoara de religie este MAMA. Cu o "floare" de copil a binecuvantat-o Dumnezeu si tot o "floare" trebuie sa-i dea inapoi lui Dumnezeu (adica sa se mantuiasca). 

Pana la varsta de 7 ani copiii trebuie impartasiti fara Spovedanie cel putin din sase in sase saptamani. Dupa varsta de 7 ani, trebuie sa tina si ei post miercurea si vinerea si de acum trebuie sa se si spovedeasca cel putin in cele patru posturi mari ale anului. CREDINTA rasare, creste si se inalta din colaborarea Duhului Sfant cu omul. CREDINTA, este usa Sfintelor Taine. 

Pe om nimic nu-l satura, nu-l impaca si nu-l multumeste, pana cand inima lui nu ancoreaza la "tarmul credintei" in Dumnezeu. Pe masura credintei, creste iubirea si pe masura iubirii, creste credinta. CREDINTA, fara iubire, nu poate fi credinta, fiindca si diavolii cred, dar nu au iubire si de aceea osanda ramane vesnica asupra lor.

 Iubirea, adevarata iubire pe care ne-a poruncit-o Hristos, este un sentiment divin care porneste din suflet, merge in alt suflet si nu costa nimic. NECREDINTA, face din om o fiinta fara mila, fara rusine, o fiinta monstruoasa.

                                                                                                                         Preot Ioan 🛎.