Bucuria mea, SMERENIA IL RIDICA PE PĂCĂTOS IN IMPĂRĂTIA LUI DUMNEZEU, in timp ce MANDRIA IL ARUNĂ IN IAD. Cugetul smerit, se naste din amintirea pacatelor. Prima pricina a lepadarii Sfantului Apostol Petru, a fost MANDRIA. S-a pretuit pe sine insusi si i-a dispretuit pe ceilalti Sfinti Apostoli prin cuvintele: “Daca toti te vor parasi, EU nu te voi parasi”.
Trebuia sa spuna: Doamne, Tu invata-ma, Tu intelepteste-ma, Tu lumineaza-ma, Tu intareste-ma, ca sa nu Te parasesc! Aceasta este mandrie: EU, nu te voi parasi! A tagaduit cuvintele Domnului Iisus Hristos si a indepartat astfel, Harul de la el. Am putea spune ca pricinile caderii Sfantului Apostol Petru au fost: LIPSA RUGACIUNII, NEPASAREA si MANDRIA.
Din caderea Sfantului Apostol Petru, trebuie sa invatam doua lucruri: 1. Nu este de ajuns pentru mantuirea sufletului, doar dorinta omului, FARA AJUTORUL LUI DUMNEZEU. 2. Dar, nici ajutorul lui Dumnezeu, nu este de ajuns FARA VOINTA OMULUI.
Ca sa biruiesti mandria, cu ajutorul lui Dumnezeu, SA NU VORBESTI DE RAU pe nimeni, SA NU JUDECI, SA NU INVIDIEZI si SA NU DISPRETUIESTI pe altii. Inceputul pacatului este mandria, iar mandria este radacina, si izvorul, si maica oricarei rautati. Fara defaimarea de sine (smerenie), mantuirea este imposibila.
Dar, cine are DORINTA, si VOINTA (pentru mantuirea sufletului), are si PUTINTA (cu ajutorul lui Dumnezeu).
Amin si Aliluia!
Preot Ioan 🛎.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu