1.
|
Lăudaţi pe
Domnul din ceruri, lăudaţi-L pe El întru cele înalte.
Veniți toți
să lăudăm într-un glas al inimii pe Ziditorul a toate, Cel Ce cu dreapta Sa
făcătoare de viață a împodobit toată făptura și a pus în gura noastră cântare
de laudă, ca să-L lăudăm cu înțelepciune așa:
Slavă Ție,
Împărate al păcii, Cel Ce risipești tulburările acestui veac și chemi întru
odihna Ta pe toți cei care bine s-au nevoit pentru slava numelui Tău !
Slavă Ție,
Minte neapropiată, Care luminezi mințile credincioșilor, spre a culege Ție
laude de cântări de pe pajiștea înțelepciunii celei mai presus de cuget !
Slavă Ție,
bucuria și odihna Sfinților, Cel Ce pe toți chemi din întunericul greșelilor
la lumina cunoștinței Tale !
Slavă Ție,
lumina mântuirii pustnicilor, Soare negrăit, Care luminezi ziua pribegiei
noastre pământești și ne povățuiești către ziua cea veșnic luminată a
Împărăției Tale !
Slavă Ție, Lumină
preasfântă, spre Care nu pot privi ochii cei mulți ai heruvimilor și de care
se înfricoșează cei cu câteva șase aripi în dorul lor nemărginit către
aproierea de Tine.
Slavă Ție,
Cel Nenumit, Care cu ochiul Tău atoatevăzător cercetezi toate adâncurile și
risipești tulburarea din adâncurile inimilor învolburate de ispite.
Slavă Ție,
Părinte al luminilor, Fiule aducător al darului mântuirii și Duhule Cel
sfințitor, luminează-ne pe noi, cei ce zăcem în întunericul păcatului și
suntem acoperiți de negura neștiinței.
Slavă Ție,
Putere izvorâtoare de lumină, Care ne scoți pe noi din întunericul cel greu
de purtat al nepriceperii.
Slavă Ție,
Izvor de curățire, Cel Ce dai tuturor
celor credincioși vreme de pocăință, ca și de chinurile cele veșnice să-i
izbăvești.
Slavă Ție,
cununa cântărilor îngerești, Care luminezi pe toți spre a se împărtăși de
bucuria dragostei dumnezeiești.
Slavă Ție, lauda neîncetată a cetelor
îngerești și odihna oamenilor, acoperă-ne pe noi de toată primejdia cu
acoperământul iubirii Tale de oameni.
|
|
Lăudaţi-L pe
El toţi îngerii Lui, lăudaţi-L pe El toate puterile Lui.
Toată ceata
îngerească și toată suflarea omenească să laude pe Stăpânul tuturor, pe Cel
Care luminează toată făptura cu razele milostivirii Sale și din întunericul
păcatului cheamă pe omaenii cei greșiți, ca să se împărtășească de lumina
iubirii Sale.
Slavă Ție,
dorirea neîncetată a serafimilor și înțelepciunea nepătrunsă a heruvimilor,
îngrădirea oamenilor și acoperământul celor ce călătoresc pe mare vieții,
brațul cel înalt al dreptății, turnul nevăzut al milostivirii, izvorul păcii,
bogăția neîmpuținată a darurilor, cununa Sfinților, odihna mucenicilor, slava
monahilor, încununarea drepților, cântarea neîncetată a Arhanghelilor, scara
înțelepciunii Cuvioșilor, răbdarea pustnicilor, întărirea
credincioșilor.
|
|
Lăudaţi-L pe
El soarele şi luna, lăudaţi-L pe El toate stelele şi lumina.
Pe Tine Te
slăvește luna, Ție se închină soarele și stelele cununa luminii lor o pun la
picioarele Tale, Doamne, Cel Ce ești Lumină neapropiată. Luminează și inimile
noastre cufundate în întunericul păcatelor, ca să ne sculăm din mormântul
nesimțirii și să aducem Ție raze de laude ca acestea:
Slavă Ție,
Lumina lumii, Care ne-ai chemat pe noi din întunericul morții la lumina
vieții celei veșnice.
Slavă Ție,
Cel Ce ai dăruit pământului soare, ca să vedem întru el ca într-o oglindă
strălucirea slavei Tale și să chemăm ziua și noaptea pe Soarele dreptății, ca
să ne lumineze noaptea acestei vieți întunecate de păcate.
Slavă Ție,
Cel Ce luna o ai pus stăpânitoare peste noapte, ca și mintea noastră să
împărățească peste noaptea ispitelor.
Slavă Ție, Cel
Ce ai împodobit cerul cu stele, ca și bolta minții noastre să o încununezi cu
stele gândurilor smerite, prin care putem să înaintăm spre Răsăritul Cel de
sus.
|
|
Lăudaţi-L pe
El cerurile cerurilor şi apa cea mai presus de ceruri,
Slavă Ție,
Ziditorul cerului și al pământului, veselia cetelor îngerești, Mintea Cea mai
presus de minte, hotarul nesfârșit al înțelepciunii, dorul nețărmuit al
heruvimilor, focul dragostei serafimilor, cununa Sfinților, Lumina Ce
umbrește orice lumină, nu ne lăsa pe noi întru întunericul patimilor.
Izvoarele și mările, toate se supun Ție, Izvorule al vieții, Cel Ce adăpi
văile secate de milostivire cu apele îndurărilor Tale și cu picăturile
pocăinței curățești mințile noastre cele întinate în păcate.
|
|
Să laude
numele Domnului, că El a zis şi s-au făcut, El a poruncit şi s-au zidit.
Toate întru
înțelepciune le-ai făcut, Doamne, Cel Ce poruncești norilor să adape pământul
însetat cu apa milostivirii Tale, Cel Ce tulburi adâncurile mării și faci pe
toate să se plece Ție, Cel Ce așezi soarele pe bolta cerească spre luminarea
celor din întuneric, Cel Ce toate le plinești spre mântuirea noastră, Doamne,
slavă Ție !
|
|
Pusu-le-ai pe
ele în veac şi în veacul veacului; lege le-a pus şi nu o vor trece.
Toate se
supun legilor Tale, Doamne, căci hotar ai pus cu înțelepciune curgerii neîncetate
a firii și toate le chivernisești spre mântuirea oamenilor, pe care din tot
felul de primejdii îi izbăvește cu mâna Ta cea tare. Doamne, păzește-ne pe
noi de năvala vrăjmașilor nevăzuți și cu sabia de foc a dreptății Tale
alungă-i pe ei, ca întru pace să petreacă robii Tăi pe calea mântuirii,
trecând fără primejdii valurile ispitelor.
|
|
Lăudaţi pe
Domnul toţi cei de pe pământ, balaurii şi toate adâncurile;
Tot pământul
se închină Ție, Luminii Celei neparopiate, căci toate întru înțelepciune
le-ai făcut, iar adâncul se îndulcește cu numele Tău cel înfricoșător, care
în adâncurile iadului s-a auzit, chemând pe Adam cel căzut și slobozindindu-l
din tânguirea cea veșnică.
|
|
Focul,
grindina, zăpada, gheaţa, viforul, toate îndepliniţi cuvântul Lui;
Focul se
supune Ție, Focului Celui nemistuit, Care aprinde inimile înghețate de
viforul ispitelor și le învăpăiază cu dorul cel ceresc. Grindina Ție slujește
Doamne, Cel Ce trimiți ploaie peste cei drepți și peste cei păcătoși, ca să
răcorești arșița necazurilor celor încercați în cuptorul ispitelor și să
speli păcatele celor greșiți. Gheața se topește, nesuferind căldura Ta, iar
noi, cei cu inimi înghețate de viforul grijilor lumești spre Tine îndreptăm
gândurile noastre, ca să topești toată împietrirea sufletelor noastre și să
arăți pământul inimilor noastre roditor de gânduri îngerești. Viforul se
cutremură și nu suferă privirea cea de foc a feței Tale, Doamne, căci adierea
păcii Tale alungă toată tulburarea cea lumească.
|
|
Munţii şi
toate dealurile, pomii cei roditori şi toţi cedrii;
Munții cu
frică își pleacă privirea înaintea Ta, a Celui Ce pe Tabor ai șezut Doamne, și
ca un soare ai strălucit, îmbrățișând pământul întunecat de păcat mai înainte
de răstignirea Ta. Dealurile se veselesc de cercetarea Ta și rod bogat aduc
spre mulțumirea oamenilor. Pomii cei roditori vestesc bogăția milostivirii
Tale, iar cedrii șoptesc cântări de laudă, așteptând venirea Ta cea
înfricoșătoare întru slavă multă.
|
|
Fiarele şi
toate animalele, târâtoarele şi păsările cele zburătoare;
Fiarele se
îmblânzesc, cunoscând pe Stăpânul tuturor și animalele Ție aduc mulțumire,
căci la toate ai dat viață cu însăși voia Ta cea neschimbată. Târâtoarele se
grăbesc spre adăpost, purtate fiind de căldura milostivirii Tale, iar
păsările brăzdează cerul, așteptând să le trimiți hrană la bună vreme pe
pământ.
|
|
Împăraţii
pământului şi toate popoarele, căpeteniile şi toţi judecătorii pământului;
Împărații
pământului Ție Ți se închină, Cel Ce împărățești peste toată făptura, iar
poporul binecredincios Te are pe Tine nădejde tare în lupta cu puterile
întunericului, pe Care le alungă de la cei care Te cinstesc pe Tine.
Căpeteniile spre Tine înalță rugăciunile lor, iar judecătorii pământului cu
frica Ta se străjuiesc de nedreptate.
|
|
Tinerii şi
fecioarele, bătrânii cu tinerii,
Tinerii și
fecioarele către Tine întind gândurile lor, căci Tu ești puterea și
frumusețea lor, Cel Ce îndreptezi tinerețile către căile înțelepciunii și
bătrânețile le întărești în mijlocul furtunii neputințelor, primind pururea
glasurile cele de mulțumire ale bătrânilor.
|
|
Să laude
numele Domnului, că numai numele Lui s-a înălţat. Lauda Lui pe pământ şi în
cer.
Tot pământul
este plin de lauda Ta, Doamne, căci binefacerile Tale s-au revărsat în tot
pământul, pe care cu purtarea Ta de grijă pururea îl păzești de toate cursele
celui rău. Cerul și pământul se îmbrățișează așteptând cu dor prefacerea Ta,
un cer și un pământ nou.
|
|
Şi va înălţa
puterea poporului Lui. Cântare tuturor cuvioşilor Lui, fiilor lui Israel,
poporului ce se apropie de El.
|