Simt aşa o bucurie...

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

Când văd cerul plin de stele, licărind în toiul serii,

Când văd luna că răsare din cămările tăcerii,

Când văd razele de soare cum se-alintă pe câmpie,

Simt aşa o bucurie... şi zic: Doamne, slavă Ţie!

Când mă cheamă codrul vara cu-al său susur de izvoare,

Când văd pomii primăvara îmbrăcaţi de sărbătoare,

Când văd fulgii de zăpadă zbenguindu-se pe glie,

Simt aşa o bucurie... şi zic: Doamne, slavă Ţie!

Când vorbesc cu liliacul sau cu crinul de la drum,

Când regina nopţii, seara, mă îmbată de parfum,

Când mă-nvăluie mireasma de salcâm, de tei, de vie,

Simt aşa o bucurie... şi zic: Doamne, slavă Ţie!

Când ascult privighetoarea în al serii freamăt blând,

Ce-şi înalţă,-n priveghere, către ceruri al său cânt,

Când aud, venind din boltă, mândru glas de ciocârlie,

Simt aşa o bucurie... şi zic: Doamne, slavă Ţie!

Când văd pruncii că se joacă fără griji şi fără teamă

Şi nu-i nimeni între dânşii fără tată, fără mamă,

Când aud că nevoiaşii au scăpat de sărăcie,

Simt aşa o bucurie... şi zic: Doamne, slavă Ţie!

Când de oameni, fără vină, sunt adesea crunt lovit,

Mă gândesc degrab‘ la Domnul care-a fost şi răstignit

Şi, atunci, o sfântă pace dăruindu-mi Domnul mie,

Simt aşa o bucurie... şi zic: Doamne, slavă Ţie!

Când simt harul că se-ndură, şi coboară peste noi,

Şi-şi revarsă peste lume al harismelor şuvoi,

Când, mirat, privesc la pana care scrie-o poezie,

Simt aşa o bucurie... şi zic: Doamne, slavă Ţie!

Când privesc colindătorii înfruntând de zor nămeţii,

Când privesc cu drag copii savurând grandoarea vieţii,

Când mă prind în taină zorii, cugetând la veşnicie,

Simt aşa o bucurie... şi zic: Doamne, slavă Ţie!

Când aud că-n miez de noapte mai sunt oameni ce se roagă,

După ce-au trudit prin lanuri ori prin fabrici ziua-ntreagă,

Când văd candela aprinsă în mireasmă de tămâie,

Simt aşa o bucurie... şi zic: Doamne, slavă Ţie!

Când mă întâlnesc cu fraţii şi îmi dau îmbrăţişare,

Când aud că este pace între oameni şi popoare,

Când aud că sunt familii unde este armonie,

Simt aşa o bucurie... şi zic: Doamne, slavă Ţie!

Când văd pruncii că se-nchină şi vorbesc cu Dumnezeu,

Când văd tineri care cântă la biserică mereu

Şi aduc Treimii Sfinte într-un glas doxologie,

Simt aşa o bucurie... şi zic: Doamne, slavă Ţie!

Când Iisus Mântuitorul la Biserică ne cheamă

Să luăm Preascumpul Sânge şi Preasfântul Trup, cu teamă,

Când primesc de la părinte Sfânta Euharistie,

Simt aşa o bucurie... şi zic: Doamne, slavă Ţie!

Când rostesc: Iisuse, Doamne, miluieşte-mă pe mine,

Şi ajută-i pe aceia ce Te laudă pe Tine,

Când m-aşez la rugăciune sau la Sfânta Liturghie,

Când zic: Doamne, slavă Ţie, simt aşa o bucurie...!

SURSA
http://www.popasduhovnicesc.ro/

VIATA - DARUL CEL MAI DE PRET, PRIMIT DE LA DUMNEZEU!

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

"Te-ai gandit tu, om, vre-odată,
Lui Iisus să-I multumesti,
Pentru viata pămantească,
Ce ti-a dat-o s-o trăiesti?

Pentr-al diminetii soare,
Cand te scoli sub raza lui,
Multumit-ai astăzi oare,
Dandu-i slava Domnului?

 Pentru marea-I bunătate,
Pentru bucurii din plin,
Pentru Har si sănătate,
Multumit-ai tu deplin?

Chiar si pentru lucrul care,
Te-a durut si te-a rănit,
Multumiri adus-ai oare,
Celui ce le-a-ngăduit?

Pentru tot ce-n rugăciune,
I-ai cerut si nu ti-a dat,
 Multumit-ai tu crestine,
linistit si impăcat?

Pentru lacrimi, suferintă,
Pentru lipsuri si poveri,
Multumit-ai cu credinta-n
 Ale Sale mangaieri?

O, gandeste-te crestine,
 La iubirea lui Hristos,
 Că El s-a jertfit pe Sine,
Să fii astăzi bucuros".

Preot Ioan.

Canonul

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

Era într-un oraş un tânăr creştin care se obişnuise să se roage numai de formă, să meargă la biserică din obicei, să se spovedească cam în bătaie de joc, fără nici o căinţă, încât preotul într-o zi a fost nevoit să-l oprească şi să stea de vorbă cu el mai serios. Tânărul abia terminase liceul. Îl întrebă ce vrea să se facă mai departe.
Să fac o facultate, răspunse acesta.
Şi apoi ce mai faci?
– Vreau să mă căsătoresc, zise tânărul, să-mi cumpăr un apartament, să-mi iau o maşină să mă plimb şi cât mai multe, ca să fiu fericit.
– Bine, zise preotul, dar eşti sigur că vei ajunge să le ai pe toate acestea? Ştii tu ce se va întâmpla până la urmă cu tine?
– Nu ştiu, zise băiatul.
– Iată, îţi spun eu, dragul meu: s-ar putea să te îmbolnăveşti şi să nu poţi a-ţi ajunge scopul, poţi învăţa, dar printr-o căsătorie greşită îţi vei da peste cap toată învăţătura ta şi toată agoniseala.
– Un lucru ţi-l pot spune sigur: dacă vei continua să trăieşti aşa nepregătit, nepăsător de mântuirea sufletului şi te va apuca moartea nespovedit cum trebuie, să ştii că vei fi osândit şi vei arde în iad. Dacă ai putut să-ţi baţi joc de mine crezând că mă înşeli printr-o spovedanie falsă, pe Dumnezeu nu-L poţi înşela. De aceea îţi dau un canon: du-te acasă şi în fiecare seară, timp de o săptămână, să zici aşa: « Într-o zi va veni timpul şi voi muri, dar nu-mi pasă. După moarte voi fi judecat, dar nu-mi pasă. Chiar de voi arde în focul veşnic al iadului, tot nu-mi pasă”.
Tânărul nostru s-a dus acasă şi a început să-şi facă canonul pe care i l-a dat preotul. Dar preotul făcea rugăciuni pentru sufletul lui rătăcit. Canonul, împlinit cu rugăciunile preotului, au milostivit pe Dumnezeu care trimise un înger în vis să-i ia sufletul şi să-l ducă în iad. Acolo, mergând şi văzând de departe flăcările iadului, tânărul îl întrebă pe înger unde-l duce. Îngerul îi spuse că-l duce să-l osândească acolo, în flăcări. Pentru care păcate, întrebă tânărul? Pentru păcatul nepăsării. N-ai zis tu că nu-ţi pasă nici de focul iadului. Acum poţi vedea şi tu dacă există sau nu. Ajunşi în faţa cuptorului, l-au luat demonii şi l-au aruncat în văpăi. Îngerul sta şi privea la el să vadă dacă mai poate spune că nu-i pasă.
Dar tânărul striga în gura mare la înger să-l scoată de acolo, căci toată viaţa lui nu va mai spune că nu-i pasă şi se va îndrepta spre pocăinţă. Trezindu-se din înfricoşatul vis, s-a dus degrabă la preotul duhovnic, şi-a spovedit păcatele cu şiroaie de lacrimi, ducând o viaţă sfântă cu gândul la grozăviile pe care le văzuse şi simţise cu sufletul său.
De aceea, fraţi creştini, să umblăm cu frică şi cu cutremur ca să nu murdărim haina de nuntă, haina botezului sau să ne-o fure cineva ori s-o pierdem prin nepăsarea noastră.

DE TOATE PENTRU TOTI: Cum sa iertam?

                                                                De ce avem nevoie sa iertam? 
Daca vrem cu adevarat sa iubim trebuie sa invatam mai intai sa iertam. Iertarea este un cadou pe care ti-l faci tie insuti, nu este ceva ce faci pentru celalalt pentru ca iertarea nu are nimic sau poate foarte putin in comun cu celalalt. Iertarea estre ceva ce are legatura cu interiorul tau si nu cu exteriorul. Lipsa capacitatii de a ierta, te tine blocat in trecut si te priveaza de libertatea de a decide cu detasare pentru prezent. Probabil ca este dificil sa treci direct la’’fapte mari’’ asa ca poti exersa iertarea incepand cu lucruri mici. 
Cum poti ierta cu adevarat pe cineva? 
Iata cativa pasi pe care poti sa-i parcurgi: 
       1. Analizeaza-ti furia. Ia-ti ceva timp pentru a-ti analiza furia. Este usor sa spui, ’’Urasc aceasta persoana’’. De obicei cunoastem sursa furiei noastre insa uneori radacina ei nu este clara. Nu stii de ce te enerveaza seful, sau de ce te irita cand cineva parcheaza masia gresit. Daca reusesti sa afli care este sursa furiei, poti gasi si o cale de rezolvare a ei. Intreaba-te cum si ce poti face ca situatia sa arate mai bine. Daca spre exemplu vrei sa schimbi o peroana, incepe prin a schima ceva la tine, in loc de furie sa-i arati iubire si sa iti indrepti atentia asupra lucrurilor pozitive si nu asupra celor negative, prin critica. Poti incerca si vei vedea ca merita. 
         2. ’’Multumesc pentru aceasta experienta’’. Iti poti spune tie si in egala masura si celeilalte persoane ca ai avut posibilitatea unei astfel de provocari. Ai remarcat vreaodata cat de puternic esti dupa experiente dificile? Dupa un incendiu in padure, observi cum lastari noi incep sa creasca, mai desi decat era padurea inainte. Dupa experiete dificile, iti dai sema cat de puternic esti in interiorul tau si cat de mult te-a intarit acea experienta. Incearca sa vezi lucrurile si din alt unghi, sa nu te victimizezi ci sa constientizezi cat te puternic esti pentru ca ai supravietuit acelei experiente. Fii recunoscator pentru ca ai avut posibilitatea sa-ti explorezi interiorul, sa-ti testezi limitele si sa vezi cat de puternic poti fi. 
        3. Elibereaza-te de resentimente. Cand esti blocat de furie, este ca si cum ai vedea realitatea prin ochelari fumurii si incerci sa-i faci si pe celalti sa priveasca prin acesti ochelari. Incerci sa povestesti in stanga si in dreapta ce nedreptate ti s-a facut, asteptand ca ceilalti sa te aprobe si sa confirme ca ai dreptate. Incearca sa-ti scoti acesti ochelari ca sa vezi realitatea si in alte culori. Pastrandu-ti aceeasi viziune rigida, nu faci altceva decat sa te otravesti cu resentimente si nu-ti dai voie sa mergi mai departe. Poti incepe sa ierti prin a aceepta ca poate ceva din tine l-a facut pe celalalt sa actioneze in acest fel si mai ales, poti ierta pentru ca orice om este supus greselii. 
     4. Schimba furia in compasiune. Copiii “gresesc” mai tot timpul pentru ca ceea ce fac ei, lor li se pare natural insa pentru adulti unele actiuni sunt considerate greseli pentru ca perceptia este prestata pentru a eticheta lucrurile in “bune sau rele”. Imagineaza-ti persoana care te-a ranit in postura de copil. Intreaba-te cum a fost viata ei? De ce actioneaza in acest fel care te raneste pe tine sau pe ceilalti? Daca gasesti in tine un spatiu cat de mic pentru compasiune, atunci vei putea vedea acea persoana ca fiind ea insasi o victima a circumstantelor. In acest fel, vei face loc pentru pace si reconciliere iar iertarea va lua locul furiei. 
     5. Renunta la furie. Ce ai de pierdut daca ramai blocat in resentiment? Propria ta liniste. Poti aduce pace si echilibru in sufletul tau, renuntand la furia care face valurile in interiorul tau si sa aduci calmul si echilibrul prin iertare. Nici macar nu este nevoie sa o spui verbal persoanei care te-a ranit, este suficient sa o faci in launtrul tau. Insa daca gasesti puterea si detasarea sa-i spui ’’te iert pentru toata suferinta pe care am trait-o cu tine’’ este si mai bine. Vei putea avea parte de un adevarat miracol: celalalt sa-ti spuna ’’iarta-ma pentru durerea pe care ti-am provocat-o’’. In acest fel amandoi ve-ti avea parte de un nou inceput sau mai bine spus de a merge mai departe inpreuna, trecand peste obstacolul care v-a tinut blocati. A gresi este omeneste, a ierta este divin. 
..................................... 
                                                                     Fericirea este contagioasa 

Cu cat cunoastem mai multi oameni fericiti, cu atat avem mai multe sanse sa fim fericiti, ne asigura cercetatorii americani. Fericirea e molipsitoare si se raspandeste "in valuri? in cercurile de prieteni sau printre membrii unei familii, dar nu si printre colegii de munca. 
Nefericirea este de asemenea molipsitoare, dar intr-o masura mai redusa. 
Cercetatorii de la Universitatea din California si de la Harvard Medical School au stabilit ca grupurile de oameni fericiti si nefericiti se formeaza dupa criterii de apropiere. De exemplu, probabilitatea ca o persoana sa fie fericita creste cu 42% daca un prieten al acesteia, care locuieste la mai putin de 800 de metri distanta, e fericit. Procentul scade insa la 25%, daca prietenul locuieste la mai putin de 1,5 kilometri si continua sa scada pe masura ce aceasta distanta creste. 
Sansele de a fi fericit cresc cu 8% in cazul in care traim alaturi de un partener de viata care este fericit, cu 14% daca unul dintre parinti (care locuieste in apropiere) este fericit, si chiar cu 34%, daca vecinii sunt fericiti. 
Dar aceasta formula nu se aplica in cazul colegilor de birou, deoarece relatiile de concurenta dintre acestia fac sa limiteze raspandirea acelorasi stari emotionale. In concluzie, potrivit acestui nou studiu revolutionar, unul din factorii determinanti ai fericirii individuale e fericirea altora, deoarece "emotiile sunt un fenomen colectiv, nu un fenomen individual?. 
De altfel, persoanele fericite au tendinta de a se aduna impreuna. O alta concluzie a studiului e ca o viata activa e de asemenea un factor care favorizeaza fericirea. Cercetatorii au aratat ca nefericirea e molipsitoare intr-o masura mai mica: apropierea de o persoana nefericita creste cu 7% sansele de a deveni nefericit, in timp ce apropierea de o persoana fericita creste cu 9% sansele de a deveni fericit. O explicatie ar fi faptul ca persoanele nefericite nu atrag multi semeni imprejurul lor. Cercetarile pentru acest studiu au durat 20 de ani. 

sursa

DE TOATE PENTRU TOTI: Cum sa iertam?: De ce avem nevoie sa iertam? Daca vrem cu adevarat sa iubim trebuie sa invatam mai intai sa iertam. Iertarea este un cadou pe care ti-l f...

Duhovnicul

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

de Dorin Don

Iată-l, păsind printre suspine,
Părintele se pleacă lin
La pasul fratilor ce vin
Cu inimi de durere pline.

Sunt vremi de nepătrunsă Taină
Când oameni se întorc cu dor
Într-al Bisericii pridvor
Să-și curețe 'negrita haină.

Iar el, privind pe fiecare
Prin Ochii Domnului Hristos,
Cu glasul blând și credincios
Se face vrednic de crezare.

"- Din văile adânci de patimi
Suiți în munți de rugăciuni,
Fugind de-a lumii stricăciuni
Cu post și cu șuvoi de lacrimi.

Iar când zări-veți chip de Mire
Pe-al sufletelor voastre cer,
Smeriți, să ascultați de El
Căci toți suntem a Lui zidire!"

Prin noaptea neagră de tăciune,
O umbră de bărbat, zglobie,
În drumul său către chilie,
Îngână, parcă,-o rugăciune…  

Urare de Anul Nou

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

Copilul meu cu suflet bun şi-n ochi cu dulci lumine, e Anul Nou, să-ngenunchem şi să te rogi cu mine… …Iisuse Doamne,-n faţa Ta genunchii mei s-apleacă şi rugăciunea mea doresc din inimă să-Ţi placă. Îţi mulţumesc, Iisuse bun, că-n fiecare clipă ai fost cu noi şi ne-ai păzit sub dulcea Ta aripă. Că Mâna Ta ne-a ocrotit în noaptea fără rază, că Tu, Iisuse bun, ne-ai fost atât de sfântă pază. O, eu Te rog stăruitor, cu umilinţă sfântă, pe-ntregul nostru viitor, Tu bine-ne-cuvântă. Şi-n Noul An care-a sosit, Iisuse bun, ne-nvaţă pe Calea Sfântă să păşim, prin sfânta Ta povaţă. Din mâna celui rău, oricând, Iisuse bun, ne scoate, ca zilele să le trăim cu Tine, toate-toate. Să Te iubim mereu mai mult şi-n Anul care vine, cu Tine să intrăm în el şi să ieşim cu Tine.

 Traian DORZ

CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE AGHIASMA MARE

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

                                                                                                                            Preot Ioan

Credincioşii obişnuiesc să ia acasă aghiasmă mare(de Ia Bobotează) şi să o păstreze la loc de cinste, în vase curate.

Începând cu ajunul Bobotezei şi până la sfârşitul praznicului, adică până la 13 ianuarie inclusiv, credincioşii pot să bea din aghiasma mare timp de nouă zile în şir.

După această perioadă, se gustă dintr-însa pe nemâncate, în zile de post şi ajunare, la sărbătorile mari, după spovedanie, în curăţie

trupească şi sufletească. Îndeosebi cei opriţi de la împărtăşire se pot mângâia luând aghiasmă mare şi apoi anafură. Aghiasma mare se mai poate lua după împărtăşanie, iar când luăm numai anafură, aghiasma mare se ia înainte de anafură.

De asemenea putem stropi cu aghiasmă mare casa şi lucrurile dintr-însa, curtea şi grădina, vitele, ogoarele, viile şi livezile, pentru a

le feri de rele, anumite obiecte din uzul pietăţii particulare (cruciuliţe,

iconiţe ş.a.). În caz de boală, se gustă aghiasmă sau se stropesc cu ea părţile bolnave ale trupului, spre a ajuta la tămăduire. Dacă prisoseşte sau s-a învechit nu trebuie aruncată oriunde, ci o vărsăm în loc neumblat şi curat, pentru a nu fi pângărită.

Apa sfinţită în Biserica Ortodoxă

Apa este elementul cel mai însemnat pentru toate creaturile. Creştinii, în general, şi bolnavii, în special, trebuie să consume apă

sfinţită. În felul acesta se vor împărtăşi de energiile necreate ale Duhului Sfânt ce exista în compunerea ei.

Sfinţirea apei înseamnă aducerea ei la starea iniţială, aşa cum o crease Dumnezeu la început, când era apa vie, sfântă şi nealterabilă.

Dar, după căderea omului în păcat, a început alterarea şi pierderea calităţii de apă vie.

Preotul nu face decât să-i redea apei actuale, ale cărei molecule se mişcă dezordonat (mişcarea Browniană), nealterabilitatea - stare în

care mişcarea moleculelor este ordonată şi ritmică. În acest sens, putem afirma din nou cu toată convingerea că sfinţiţii liturghisitori ai Bisericii noastre ortodoxe, prin Sfintele Taine şi Ierurgiile pe care le săvârşesc, sfinţesc materia prin harul Duhului Sfânt.

Sfinţirea apei, în Biserica noastră Ortodoxă, se realizează în patru feluri:

1.      Primul fel de sfinţire a apei este chiar la naştere. Copilul, ştim că se naşte cu păcatul strămoşesc, deci, este necurat. De aceea, Biserica a rânduit ca moaşa copilului să vină la biserică cu un vas cu apă, pe care o va sfinţi preotul. Cu această apă se spală pruncul în albie, se stropeşte şi se dă să înghită puţin. Se procedează astfel pentru a nu trăi pruncul fără să se împărtăşească de harul lui Dumnezeu, prin această apă sfinţită, până la botezul lui, când se împărtăşeşte pe deplin cu Hristos.

2.      O a doua sfinţire a apei se face la săvârşirea Tainei Sfântului Botez. Deci, când se botează pruncul, se sfinţeşte mai întâi apa din cristelniţă si după aceea se botează pruncul în apa sfinţită.

3.      Cea de-a treia sfinţire a apei este Aghiasma Mică sau Sfeştania. Aceasta se face ori de câte ori este nevoie. De obicei în fiecare lună. Cu această apă se stropeşte casa, lucrurile din casă, gospodăria, animalele, oamenii bolnavi, ogoarele, maşinile şi, în general, toate dependinţele omeneşti, fără deosebire. Apa care rămâne de la sfinţire, se pune într-un vas la un loc curat şi se ia în fiecare dimineaţă pe nemâncate după anafură, când suntem curaţi trupeşte şi sufleteşte şi ne-am împlinit rugăciunile dimineţii. Copiilor le este recomandată în fiecare dimineaţă. Bolnavii mai pot fi stropiţi şi cu Aghiasmă Mică de la Izvorul Tămăduirii, sărbătoare ce este aşezată în calendar după Sfintele Paşti, în vinerea din Săptămâna Luminată.

4.      A patra sfinţire a apei se numeşte Aghiasma Mare şi se sfinţeşte o singură dată pe an, la Bobotează (Botezul Domnului), 6 ianuarie. Se consumă de la 6 ianuarie până la 14 ianuarie, 

dimineaţa pe nemâncate. După aceea, în tot cursul anului, această Aghiasmă Mare se păstrează într-o sticlă la loc curat şi nu se consumă decât atunci când omul posteşte şi nu mănâncă nimic toată ziua, până la 4-5 după- amiaza şi este spovedit, după care se ia anafură.

Fiecare creştin trebuie să aibă în casa sa, în sticle curate, la un loc curat, cele două feluri de apă sfinţită: Aghiasma Mare şi Aghiasma Mică. De asemenea, trebuie să mai aibă anafură (pâine sfinţită) şi ulei sfinţit de la Sfântul Maslu. Astfel, dimineaţa, după ce ne sculăm, ne spălăm, ne îmbrăcăm, ne închinăm şi spunem rugăciunile dimineţii, luăm o bucăţică de anafură, înghiţim de trei ori Aghiasmă Mică şi ne ungem pe frunte în semnul Sfintei Cruci cu untdelemn sfinţit de la Sfântul Maslu. Tot legat de modul de folosinţă al apei sfinţite dorim să mai adăugăm:

►    oricine poate consuma apă sfinţită cu condiţia să nu mănânce şi să nu bea nimic după orele 24, adică miezul nopţii, pentru ca ziua următoare să o începem cu harul lui Dumnezeu, ce se află în această apă sfinţită;

►  pentru cei căsătoriţi, condiţia principală pe care trebuie să o îndeplinească pentru a consuma apa sfinţită este “curăţenia trupească”;

►  elevii şi studenţii pot să bea dimineaţa, înainte de masă, şi să se stropească pe frunte şi pe hainele de pe ei, pentru a le lumina Dumnezeu mintea, pentru a le dărui înţelegere şi pricepere;

►         se poate stropi prin casă atunci când se crede de cuviinţă (suspect de farmece, descântece, vrăjitorii sau alte lucrări diavoleşti);

►  celor bolnavi, apa sfinţită le este de mare trebuinţă: să o bea pe nemâncate; să-şi stropească hainele de pe ei şi rănile sau locurile dureroase;

►  grajdul animalelor se poate stropi în fiecare lună cu apă sfinţită, dar mai ales când apar diferite boli la animale sau păsări;

►  grădinile şi ţarinile este foarte indicat să se stropească cu apă sfinţită atât la semănat şi recoltat, cât şi la apariţia dăunătorilor sau altor boli;

►  maşinile şi orice utilaj cu care lucrăm, de asemenea să se stropească cu apă sfinţită împotriva accidentelor;

►  femeile pot folosi apa sfinţită numai în perioada de curăţenie trupească.

Prin împărtăşirea în fiecare zi cu aceste elemente sfinţite, cu credinţă, cu rugăciune şi cu post, se dobândeşte sănătate trupească şi sufletească, se întăreşte credinţa, se sfinţeşte tot ce ţine de casele oamenilor şi se alungă diavolii, teama, frica de moarte, visele rele şi orice primejdie. Acea zi este binecuvântată de Dumnezeu.

PRAZNICUL SFINTEI FILOFTEEA

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

JERTFA VIE

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

Esti printre noi si astăzi, nevăzut,
Dar ochii nostrii sunt inchisi...sunt ochi de lut,
 Ne chemi să ne sfintesti la Cina Vesniciei,
Să dai la fiecare o cheie a-mpărătiei.

Si pentru fiecare om cu suflet rătăcit,
Te lasi, pe Crucea Suferintei, legat si pironit,
Si pentru fiecare om, Tu, Jertfa vie,
Te răstignesti din nou, la Sfanta Liturghie.

Si ne gătesti Ospătul si ne astepti cu dor,
 Să dai din Painea Vietii, la orice muritor,
Iar vinul ce-l imparti la toti, cu bucurie,
Se face-n trupul nostru, Izvor de Apă Vie.

Călătoresti tot singur, in veacul de păcate,
Tu, Cel Stăpan pe viată, Tu, Cel Stăpan pe moarte,
Si nu-ti vedem durerea, nici rana din picior,
Cand Te ascunzi, smerit, in orice cersetor.

Iar pentru marea-Ti Jertfă si dragoste curată,
 Noi azi, ca si atunci, tot Crucea-Ti dăm răsplată,
Si cine se-ncumetă, pe umeri să arunce,
Ca Simon Cireneanul, a Domnului grea Cruce?

Te mai cobori si astăzi din Slava Ta cea mare,
In staulul in care, e turma de mioare,
Si vrei ca altadată, Golgota să mai urci,
Dar Crucea-Ti e mai grea, cu mult, decat atunci!

Preot Ioan.

DAC-AM ȘTI..

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

de Preot Sorin Croitoru

Dac-am ști noi câtă grijă
Are Cerul pentru noi,
Într-un colț al casei noastre,
Lacrimi am vărsa șuvoi!

Dac-am ști noi câtă milă
Are Tatăl pentru fii,
Cerul l-am privi în lacrimi
Și am fi din nou copii..

Dac-am ști cu ce iubire
Ne iubește Domnul Sfânt,
Am uita de răutate
Și de ură pe pământ..

Dac-am ști cum mijlocește
Maica Sfântă la Iisus,
Nu am mai privi pământul:
Am privi numai în sus!

Dac-am ști cum Sfinții Îngeri
Ne păzesc să nu greșim,
Am fi cu mai mare grijă
Ca să nu păcătuim..

Dac-am ști cum Sfinții-'n ceruri
Cer iertare pentru noi,
Ne-am feri să ne mai ungem
Cu-al păcatelor noroi!

De-am citi Sfânta Scriptură,
Tare bine ar mai fi:
Ea ne-ar învăța de toate,
Și pe toate noi le-am ști!
amin

NOAPTE MINUNATĂ

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

 de Preot Sorin Croitoru

Noaptea asta-i minunată,
Haideți s-așteptăm cu dor,
Că acușa o să vină
Și-o să iasă la lumină
Al lui Dumnezeu Fecior!

Mă cuprinde fericirea
Și un zâmbet nesfârșit:
Vine plin de bucurie
Dumnezeu din veșnicie
La acei ce L-au dorit!

Luați cartea de colinde
Și cu toții s-așteptăm:
Când va râde prima oară
Către Maica Sa Fecioară,
Noi colinde să-I cântăm!

Să ne închinăm cu toții
Pruncului ce gângurește:
A lăsat ceruri și îngeri
Și-a venit aici, la plângeri,
Căci pe oameni îi iubește!

De pe câmpul cu pășune
Vor veni și păstoreii..
Pentru-a nu știu câta oară,
Dumnezeu din cer coboară
Ca să-și mântuiască mieii!

Vor veni, cum scrie-'n Carte,
Trei crai de la Răsărit..
Steaua albă luminoasă
Îi conduce bucuroasă
Pân' la Pruncul Cel slăvit.

Să Îl așteptăm pe Domnul
Toți acei ce Îl iubim:
Dintr-o inimă curată
Să-I aducem slava toată,
Căci ÎN EL NE MANTUIM!
amin

Fără Duhul Sfant, omul se leapadă cu usurintă de Hristos

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...



Daca nu vom avea agonisit inlauntrul nostru Harul Sfantului Duh, putem noi sa stim oricate despre nu stiu ce comploturi masonice, despre nu stiu ce comploturi evreiesti, despre nu stiu ce buletine, pentru ca daca nu vom avea Harul, repet, oricum ne vom lepada. Oricum ne vom lepada! Deci asta este problema noastra: cum sa agonisim cu adevarat inlauntrul nostru Harul Sfantului Duh.

Pentru ca nu poti sa ai Harul in tine si sa nu stii ca il ai. Nu se poate asta. Poti sa il ai asa, sa zicem ca il ai de la botez, dar este acoperit de cenusa si de zgura patimilor. Sta acolo asteptand sa se aprinda. Daca nu simti focul – asta este marturia prezentei Harului. Dar daca nu simti focul dorintei, macar si cat de slabut, focul dorintei de a placea lui Dumnezeu, de a face voia Lui, inseamna ca nu este cu tine Harul Sfantului Duh. Si atunci inseamna ca trebuie sa-l cauti, poate ca l-ai simtit odata, ai simtit strapungerea inimii, ai simtit caldura asta, dar nu ai staruit in ea. Acum trebuie sa-l cauti din nou si calea iti va fi mai grea, va fi cu multe, multe ocolisuri. Iti va fi mai grea, dar va trebui sa-l cauti din nou. Daca ai simtit strapungerea inimii, daca ai simtit o data caldura ravnei de a face voia lui Dumnezeu, tu deja cam stii ce trebuie sa cauti. Nu esti fara o orientare, desi acum faci lucrurile mai mult rational. Le faci mai mult rational. Parintele Arsenie Papacioc vorbeste despre smerenie rationala, marturisire rationala, ca noi asa le facem, de aceea nu sunt roditoare, nu au suflu in ele. Dar poti sa faci asa chinuindu-te, asumandu-ti asta ca un canon, stiind ca Dumnezeu va vedea staruinta ta si dorinta ta si va privi cu mila la tine.

Deci asta este problema noastra si spre asta va indemn. Pentru asta va indemn sa luptati cu toata taria, ca nu are nici un rost sa va puneti asa tot felul de probleme care mai mult dezbina, ne iau timpul, ne consuma timpul in discutii nefolositoare, aduc intre noi dezbinare, numai vatamare. Nu are nici un rost. Daca Harul va fi cu noi, Harul Sfantului Duh va da fiecaruia sa simta si cand a facut cel mai mic compromis. Nu sa primeasca buletinul, dar si cand a facut cel mai mic compromis, cand s-a lepadat de Hristos prin cel mai mic compromis. A venit ora ta de rugaciune si ai zis : „Nu, ca-s obosit, acuma nu pot, 5 minute mai tarziu…” Mai tarziu. Ai amanat rugaciunea. Si aceasta este o lepadare. Dar constiinta te mustra imediat. Imediat iti spune constiinta ca ai fi putut, dar ti-a fost lene si ti-ai indreptatit lenea prin pretinsa oboseala. Si asta este o lepadare de Hristos, si pe asta o mustra constiinta. Cum sa nu mustre constiinta o lepadare de Hristos ca aceea care va fi in vremea lui Antihrist? Cum sa se poata petrece lucrul acela fara ca omul sa stie? Numai daca era de fapt dinainte mort. Cum a zis ingerul Bisericii din Sardes: „Iti merge numele ca esti viu, dar tu de fapt esti mort de mult! Numai numele iti este ca esti viu”. Deci daca nu ne ingrijim acum sa viem in Duhul, oricum nu vom face fata la vremurile care vor veni!

Sa ne ajute Dumnezeu tuturor sa putem sa intampinam vremurile care vor veni – nu stim cat de apropiate, cat de indepartate vor fi – sa le intampinam cu marime de suflet, cu taria credintei, si pana atunci sa facem asa cum zice Apostolul: „Rascumparati vremea, caci zilele rele sunt!” Amin”

Pr. Arsenie Muscalu

sursa

Fara Duhul Sfant, omul se leapada cu usurinta de Hristos

Rugăciune

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

Stăpâne, Doamne, Dumnezeul nostru, nu îndepărta de la noi mila Ta! Nu pomeni fărădelegile noastre cele vechi, ci degrabă îndură-te de noi, căci am ajuns cu sufletele pustii! Adu-Ţi aminte, Doamne, de pârga pe care, luând-o dintru noi pentru iubirea de oameni, Fiul Tău Cel Unul Născut o ţine pentru noi în ceruri, ca să ni se dăruiască nădejdea tare a mântuirii şi să nu devenim din deznădejde mai răi. Nu îndepărta de la noi ajutorul Tău, căci nu suntem în stare să vedem şi să învingem primejdiile viitoare, ci numai Tu eşti puternic să ne aperi de toţi vrăjmaşii. Mântuieşte-ne pe noi, Doamne, din greutăţile acestei lumi, ca în conştiinţă curată trecând marea vieţii şi înfăţişându-ne întregi şi fără pată înaintea scaunului Tău înfricoşător, să ne învrednicim de viaţa cea veşnică. Amin!

DE VORBĂ CU DUMNEZEU...

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

Oare câţi dintre noi nu au cerut ajutor Domnului ? Şi rugându-ne, am stat, am dorit sau
măcar ne-am imaginat o conversaţie cu Dumnezeu... ?

- Ai vrut să stai de vorbă cu Mine, deci… zise Dumnezeu.
- Dacă ai timp… i-am răspuns. Dumnezeu a zâmbit.
- Timpul meu este eternitatea…Ce întrebări ai vrea să-mi pui?
- Ce te surprinde cel mai mult la oameni? Dumnezeu mi-a raspuns:
- Faptul că se plictisesc de copilărie, se grăbesc să crească…apoi tânjesc iar să fie copii; că îşi pierd sănătatea pentru a face bani….. iar apoi îşi pierd banii pentru a-şi recăpăta sănătatea. Faptul că se gândesc cu teamă la viitor şi uită prezentul, iar astfel nu trăiesc nici prezentul, nici viitorul ; că trăiesc ca şi cum nu ar muri niciodată şi mor ca şi cum nu ar fi trăit...
Dumnezeu mi-a luat mâna şi am stat tăcuţi un timp. Apoi am întrebat:
- Ca părinte, care ar fi câteva dintre lecţiile de viaţă pe care ai dori să le înveţte copii tăi ?
- Să înveţe că durează doar câteva secunde să deschidă răni profunde în inima celor pe care-i iubesc…. şi că durează mai mulţi ani pentru ca acestea să se vindece; să înveţe că un om bogat nu este acela care are cel mai mult, ci acela care are nevoie de cel mai puţin; să înveţe că există oameni care îi iubesc dar pur şi simplu încă nu ştiu să-şi exprime sentimentele; să inveţe că doi oameni se pot uita la acelaşi lucru şi că pot să-l vadă în mod diferit; să înveţe că nu este suficient să-i ierte pe ceilalţi şi că, de asemenea, trebuie să se ierte pe ei înşişi.
- Multumesc, Doamne, pentru tot…. am zis umilă. Ar mai fi ceva ce ai dori ca oamenii să ştie?
Dumnezeu m-a privit zâmbind şi a răspuns:

– DOAR FAPTUL CĂ SUNT AICI ! ÎNTOTDEAUNA !
sursa net

VENIȚI LA MINE!

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

                                   de Preot Sorin Croitoru 

Copiii Mei plecați de-acasă
În lume,-'n zeci de țări străine,
A voastră casă-i sus în ceruri:
Eu vă aștept, veniți la Mine!

Din inimile împietrite
V-au mai rămas numai ruine..
Dar Eu l-am înviat pe Lazăr,
Nu pregetați, veniți la Mine!

Păcatul azi vă asuprește,
Și diavolul ca robi vă ține..
Dar nu sunt Eu Mântuitorul?
Vă voi salva: veniți la Mine!

O, câte lacrimi am băut,
Și cât amar, câte suspine,
Ca Tatăl să vă înfieze,
 Fiindu-Mi frați: veniți la Mine!

Vi-s goale plasele de pâine,
Iar zilele de "of" vi-s pline?
Dar Eu sunt Pâinea ce hrănește,:
Veniți de Mă mâncați pe Mine!

Beți din belșug și tot vi-e sete?
Eu sunt Izvorul apei line
Ce udă-'n Rai copacul vieții:
De vreți să beți, veniți la Mine!

Tiranii v-au privat de drepturi
Și răii v-au lipsit de bine?
Dar Eu sunt fericirea voastră..
Ce așteptați? Veniți la Mine!

De grija vieții sunteți palizi,
Nu mai aveți nădejdi de bine.
De ce-ați uitat de-al vostru Tată?
Voi sunteți fii! Veniți la Mine!

De ați băut destule lacrimi
Și-ați înghițit adânci suspine,
V-aștept cu brațele deschise:
Copiii Mei, veniți la Mine!

Nu știți că Fiul a venit
Ca lumea-'n chinuri s-o aline?
El și pe Cruce a murit
Ca să trăiți: Veniți la Mine!

Nu căutați în lume Raiul,
El este sus în cer, cu Mine.
Chiar Eu sunt Ușa veșniciei:
De o doriți, intrați prin Mine!

Cu Mine veți uita cu totul
De dor, de lacrimi cristaline.
Nu-i loc pentru nefericire,
Nu-i loc pentru tristeți, cu Mine!

Nu amânați schimbarea vieții,
Căci voi nu știți când moartea vine..
V-aștept cu brațele deschise:
COPIII MEI, VENIȚI LA MINE!

FLORIILE INIMII

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

de Preot Sorin Croitoru

De vei deschide ușa ta
Când Domnul bate-'ncet în ea,
El va intra ca la Florii,
Umplându-te de bucurii!

Așterne foi de palmier,
Căci Domnul vine-acum din cer
Pe măgărușul Său cel mic.
Să Îl întâmpini cu finic!

Să pregătești sceptru și tron,
Căci Domnul vine din Sion:
Cu sânge El te-a cumpărat,
Și vrea să-Ți fie Împărat!

El vine să-ți aducă Har
Și pacea Sa să-ți dea în dar,
Să-ți fie-'n inimă Izvor
Al Duhului Mângâietor.

Tristeți tu nu o să mai ai,
Căci inima-ți va fi un Rai.
Cânta-vor îngerii în cor,
Slăvind pe Împăratul lor.

Tu vei simți miros de mir
Și de parfum de trandafir:
Parfumul Raiului de sus,
Mireasma Domnului Iisus!

Tu vei vedea lumini de vis,
Și în culori de Paradis,
Cu mintea vei pleca spre zări,
Pe ale inimii cărări..

Prietene, știu ce îți spun:
Eu L-am primit pe Domnul Bun
Și m-a umplut de bucurii,
În ale inimii Florii!
amin

COLIVA

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

de Preot Sorin Croitoru 

Multe fapte poți să faci
De ai viață milostivă,
Dar să nu uiți niciodată
Să mai faci câte-o colivă!

Să o pui spre pomenire
În pronaos, pe o masă,
Așteptându-l pe Părinte,
Ca de la Altar să iasă.

Vezi ca nu cumva să uiți
Să faci pe coliva ta
Și o Cruce trilobată
Din cacao sau cafea!

Iar în mijloc, lumânare
Să-i înfingi, te rog frumos,
Căci lumina amintește
Slava Domnului Hristos!

Pentru slujba Panihidei,
Un pomelnic tu să scrii:
Trece-acolo cu răbdare,
Pe toți morții care-i știi.

Minunată faptă bună
Faci tu, astfel, pentru morți,
De îi scrii pe-al tău pomelnic
Și în inimă ii porți!

Căci când listele de nume
De Părinte s-or citi,
Îndurările divine,
Cei numiți le vor primi!

Ești și tu creștin ca mine,
Ai și tu pe morții tăi.
Să te-'ntrebi cu-'ngrijorare:
"Dacă îi muncesc cei răi"?..

Se vor bucura, săracii,
Orișiunde s-or afla,
Și vor ști atunci că Harul
A venit prin mila ta!

Iar în coșul de pe masă
Și-un bănuț mereu să pui,
Cum ne-'nvață Cartea Sfântă:
Jertfa slujitorului.

Căci a noastră rugăciune
Nu își împlinește rostul
Dacă nu-i vom pune aripi:
MILOSTENIA și POSTUL!

Să mai faci câte-o colivă,
Că e mare semn de milă..
Deci s-o faci cu bucurie
Și cu pace, nu în silă!

Mare taină-ascunde-'n el
Dulcele făcut din bob:
El din iad eliberează
Pe acel ce este rob!

Mare taină-ascunde-'n el
Dulcele făcut din grâu:
Când se leagănă cu jale,
Lacrimile curg pârâu!

Prin coliva cea smerită,
Nu-i uităm pe cei ce mor:
Fiecare bob de grâu,
E o lacrimă de dor!

Ce este coliva noastră?
Oare nu e o scrisoare
Către sufletele dragi,
Ce s-au dus în depărtare?..

Am văzut soții plângând
Soți iubiți ce nu mai sînt..
Am văzut copii plângând
Pe-al părinților mormânt..

Am văzut părinți vărsând
Lacrimi.. să aduni un râu:
Toți aveau în mâini coliva,
Dulcele smerit din grâu!

Da, această farfurie,
De iubiții morți ne leagă!
Da, o mână de colivă,
De păcate îi dezleagă!

Deci iubitul meu creștin,
De ai viață milostivă,
Nu uita din când în când
Să mai faci câte-o colivă...
amin

.ICOANA DE PE MUNTELE SINAI

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE..

Vedeți icoana Mântuitorului? Este pictată de călugării de pe Muntele Sinai, locul în care Dumnezeu a dat legile Sale poporului Său, iar prin acesta, întregii omeniri. Nu degeaba am postat-o. Jumătatea stângă a feței Domnului Îl reprezintă pe BLÂNDUL PĂSTOR, Care plânge pentru nepocăința omului din această viață. Cealaltă jumătate Îl reprezintă pe DREPTUL ȘI ÎNFRICOȘĂTORUL JUDECĂTOR care Se va arăta celui mort nepocăit. Mai există încă un chip al Domnului: cel cu zâmbet, al Domnului Care este mulțumit de sufletul ce și-a câștigat mântuirea prin pocăință cu lacrimi. Aceluia îi spune Domnul cu bucurie: "Vino, binecuvântatul Tatălui Meu, primește partea ta de moștenire pregătită ție de la întemeierea lumii"! Vă rog să vă gândiți puțin: voi ce chip al Domnului ați dori să cunoașteți?..
Când vă pare rău de păcate, amintiți-vă jumătatea stângă. Când sunteți tentați de călcarea poruncilor, amintiți-vă jumătatea dreaptă. Iar ca să aveți motivația înfăptuirii binelui, imaginați-vă acel chip cu zâmbet al Domnului. Fie ca Hristos să vă învrednicească de vederea chipului Său mulțumit, amin!
Preot Sorin Croitoru, Mantova Italia

RUGĂCIUNEA

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE

de Preot Sorin Croitoru

Cel ce vrea să dobândească
Fericirea cea cerească,
De rău să se-'ndepărteze
Și mult bine să lucreze.

Păcătosul, zice Cartea,
Și-a pierdut în Ceruri partea,
Dar cu lacrimi și suspine,
Și cu faceri de mult bine,

Firea cea dumnezeiască
Poate să o îmblânzească.
De se va ruga întruna,
Va recăpăta cununa.

Fapta bună-a omului,
Jertfă-adusă Domnului,
Nu de carne rumenită,
Ci de inimă smerită.

Maică a faptelor bune
Este sfânta rugăciune.
Ca și luna printre stele,
Strălucește peste ele!

Rugăciunea sfinților,
Lauda Părinților.
Ea cu totul mântuiește
Pe acel ce o iubește.

Rugăciunea cu trăire
Este cu Hristos vorbire,
Revărsare de Duh Sfânt,
Înviere pe pământ.

E a Raiului gustare,
Părintească-'mbrățișare
Între fiu și Tatăl său,
Când se biruie cel rău.

Rugăciunea cu dor mare:
Tainică încredințare
De pe-acum, în mântuire,
Și în Ceruri viețuire.

Rugăciunea cu durere
E a Domnului vedere,
E a Duhului simțire
Și a Tatălui iubire.

Cine vrea viață cerească,
Rugăciunea s-o iubească,
Căci el gustă făr' să știe,
Veșnica Împărăție!

Hai să ne rugăm, creștine!
Suntem doi, tu și cu mine.
Orice vrem ne dă Hristos,
De-i vom cere cuviincios!

Iar eu cer la Liturghie
Fericirea ce-o să vie
După Marea Judecată,
Când va plânge lumea toată.

amin

Rugăciuni către domnul nostru Iisus Hristos

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

 "O, Preabogate Doamne Iisuse Hristoase, Cel ce Însuți ai fost copil oarecând, Cel ce i-ai iubit şi deseori i-ai binecuvântat pe copii, milostiveşte-Te şi mântuieşte-i pe copiii vremurilor noastre, ca pruncii nebotezați să se boteze, iar cei botezați să se întărească în credința cea întru Tine, Cel ce eşti Adevărul cel veşnic. Ajută-i să se întărească în dragostea cea către Tine, Cel ce eşti Iubirea cea negrăită! Mântuieşte-i, Doamne, şi pe copiii pe care părinții necredincioşi i-au stricat cu necredința şi i-au depărtat de Tine, singurul lor Mântuitor şi singura mântuire!
 Mântuieşte-i, Preablândule Doamne, şi pe copiii pe care dascălii cei răi, fără de suflet şi fără de Dumnezeu, i-au înstrăinat de Tine, Ziditorul lor, şi i-au preschimbat în haite de câini! Mântuieşte-i, Doamne, şi pe acei prunci ale căror suflete curate sunt întinate de toate necurățiile de pe străzi, şi de însoțirile cele rele.. Izbăveşte-i de toată stricăciunea
Mântuieste-i, Atotmilostive Doamne, şi pe copiii rămasi fără părinti, care au căzut în mâinile îngrijitorilor fără de omenie, ale părinților răi, fie tată vitreg, fie maică vitregă, sau ale celor ce nu îşi împlinesc datoria de a-i creşte! Poartă-le de grijă, ca nu cumva să ajungă la urechile lor cuvinte de hulă, nici să ajungă fărădelegi la ochii lor. Fiule al lui Dumnezeu, mântuieşte-i pe fiii fiilor oamenilor, pe care lumea îi târeşte încoace şi încolo, făcându-i iscusiți în multe învățături şi deprinderi ale trupului, însă fără a-i face câtuşi de puțin iscusiți în legea Ta cea sfântă, în cugete bune, în milă şi adevăr, în toate faptele cele bune şi drepte.
Ajută-i pe copiii acestui veac, Atotputernice Doamne, ca să poată creşte şi ajunge la plinătatea vârstei, făcându-se fii ai lui Dumnezeu şi sălăsluindu-se în împărăția cerurilor, spre veşnica lor mântuire, încă şi spre slava şi lauda Ta. Amin."

mai multe rugăciuni găsiti aici...
sursa
https://www.facebook.com/cinefilblog.cb?fref=ts

Despre slabiciunile sotului sau a sotiei

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

Auziţi acestea, bărbaţi, luaţi aminte, femei! Femeia să nu aibă nimic mai de preţ decât bărbatul ei, iar bărbatul să nu aibă nimic mai de dorit decât femeia sa. Înţelegerea dintre femeie şi bărbat ţine viaţa noastră, a tuturor. Ea ţine lumea toată. După cum dacă se clatină temeliile se dărâmă toată casa, tot aşa, dacă se răvăşesc căsniciile, se strică toată viaţa noastră.Să-ţi explic.
Lumea e făcută din cetăţi; cetăţile din case; casele din bărbaţi şi din femei. Dacă intră ceartă între bărbat şi femeie, a intrat cearta în case; iar dacă sunt tulburate casele, atunci se tulbură şi cetăţile; iar dacă cetăţile sunt frământate, atunci, neapărat, întreaga lume e plină de tulburare, de război şi de ceartă.De aceea, Dumnezeu are multă grijă de bunăstarea căsniciilor; de aceea, nu-i lasă pe bărbaţi să-şi părăsească femeile “decât numai pentru pricină de desfrânare”( Matei 5, 32; 19, 9).
– Ce să fac, mi se poate spune, dacă femeia e certăreaţă, cheltuitoare, dornică de lux, dacă are şi alte nenumărate cusururi?
– Îndură-le pe toate curajos! N-o lăsa din pricina cusururilor ei, ci îndreaptă-i defectele toate. De aceea eşti capul ei(Efes. 5, 23), ca să ştii să-i vindeci trupul. Trupul nostru nu-l despărţim de cap, oricât de multe răni ar avea! Să nu despărţim, dar, de noi nici pe femeia noastră! Ea ne este trupul nostru! De aceea şi spune fericitul Pavel: “Aşa sunt datori să-şi iubească bărbaţii femeile lor, ca şi trupurile lor” (Efes. 5, 28).
Femeile, la rândul lor, au aceeaşi lege fată de noi: “Iubeşte-ti bărbatul, femeie, cum îti iubeşti capul! Cum îti cinsteşti capul, aşa să-ti cinsteşti bărbatul!”.
Nu stărui în zadar asupra acestui lucru! Ştim câte bunătăţi vin în casă când femeia se uneşte cu bărbatul!
Ştim câte rele vin în casă când nu se înţeleg între ei.
Când bărbatul şi femeia se ceartă între ei, nu-i poate bucura nimic: nici bogăţia, nici copiii buni, nici mulţimea de copii, nici funcţiile înalte, nici puterea, nici slava sau cinstea, nici petrecerile şi luxul, nici altă bunăstare!
Înainte de toate celelalte, aceasta să o căutăm! Are femeia ta vreun cusur? Fă ce a făcut Isaac! Roagă-te lui Dumnezeu!
Dacă el a îndreptat, prin stăruinţa în rugăciune, beteşugul firii, cu mult mai mult noi vom putea îndrepta cusururile voinţei rugând necontenit pe Dumnezeu.
Când Dumnezeu te va vedea că stărui de dragul legii Lui, că rabzi cu vitejie păcatele femeii, te va ajuta în învăţătura ce o dai ei, şi-ţi va da răsplată pentru răbdarea ta. “Pentru că ce ştii, bărbate, spune Pavel, dacă-ţi vei mântui femeia? Sau ce ştii, femeie, dacă-ti vei mântui bărbatul?”( 1 Cor. 7, 16)
“Nu-ţi pierde curajul, îţi spune Pavel, nu deznădăjdui!”. Se poate întâmpla să o mântui! De nu se îndreaptă, tu n-ai pierdut răsplata răbdării, dar dacă o laşi, ai păcătuit, căci ai călcat legea şi eşti osândit de Dumnezeu pentru adulter.
“Oricine îşi iasă femeia lui, spune Domnul, în afară de pricină de desfrânare, o face să săvârşească adulter”( Matei 5, 32).
Adesea, poţi lua o femeie mai rea ca cea dintâi, şi ai săvârşit păcatul fără să capeţi linişte.
Dar chiar dacă iei o femeie mai bună, aceasta de a doua nu-ţi dă desăvârşită plăcere, din pricina lăsării femeii celei dintâi, care ţi se socoteşte adulter.
Că adulter e lăsarea femeii dintâi.
Deci, când vezi că dai de un necaz, fie în căsnicie, fie în celelalte treburi, roagă-L pe Dumnezeu.
Rugăciunea e singura dezlegare, cea mai bună, a necazurilor ce ni se întâmplă. Puternică este arma rugăciunii! Am spus aceasta adeseori, o spun şi acum, şi nu voi înceta s-o spun.

Sfântul Ioan Gură de Aur
Extras din Despre desfătarea celor viitoare.
Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2008

De ce avem pagube în gospodărie?

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

Auzim adesea: Nu-mi merge deloc bine! Sau Nu se leagă nimic de casa mea! Sau Parcă e un făcut!

Când întâmpinăm greutăți în chivernisirea eficientă a gospodăriei, a salariului, a „averii” (câtă mai este și ea), e bine să te întrebi: De ce mi se întâmplă oare? Clarvizionar și țintind la rădăcină adâncă, părintele Arsenie Boca enumără câteva pricini ale pagubei „din curte” cum o numește el.

1. Când drăcuiești, se împlinește cuvântul; cui i-ai dat l-a luat.

2. Dacă lucrezi duminica, te lipsești de binecuvântarea lui Dumnezeu. Și cum toate ale noastre sunt una, se pierde nu numai ceea ce s-a lucrat duminica, ci și din cele agonisite în zilele de lucru.

3. Atașamentul excesiv, pătimaș, de cele materiale mâhnește pe Dumnezeu, pentru că este ignorată grija de suflet. Și cum sufletul este mai prețios, Domnul îngăduie pagube, pentru a ne determina să reevaluăm prioritățile.

4. Depinde și de proveniența lucrului. Dacă posesorul anterior a obținut din furt, sau, oricum, din câștig necinstit, sau are o viață departe de Domnul, duhul acesta se imprimă și în lucrurile materiale. E bine, așadar, să facem semnul crucii peste cumpărături și achiziții și, periodic, să facem aghiazmă.

5. Dacă ți se fac vrăji, și nu ai o viață duhovnicească bună, care să le facă ineficiente, ele își fac efectul inclusiv asupra bunurilor materiale.

6. Dacă te-au blestemat părinții sau dacă s-au făcut păcate grele în locuința ta, de către tine sau vechii locatari, atmosfera este una „prietenoasă” pentru duhurile rele.

Avem însă un mare curaj: dacă ne alipim de Dumnezeu, Îi cerem ajutorul și Îi primim binecuvântarea, nimic rău nu poate rezista în fața atotputerniciei Lui.

„Că de voi şi umbla în mijlocul morţii, nu mă voi teme de rele; că Tu cu mine eşti.” (Psalmul 22, 4)

http://www.sihastriaputnei.ro/recomandari/de-ce-avem-pagube-gospodarie

DORINȚĂ

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

de Preot Sorin Croitoru 

Cum o fi în realitate
Domnul Iisus Hristos,
Căci privindu-L în icoane,
Ni Se pare-așa frumos?..

Dacă astfel ne-o arată
Iscusința omenească,
Cum o fi în realitate
Fața Sa dumnezeiască?..

De rămânem fără vorbe
Admirând atenți făptura,
Cum o fi în realitate
Cel ce a zidit natura?..

Cei ce L-au văzut pe Domnul
Înviat, atât ne-au zis:
Frumusețea Sa divină-i..
Imposibil de descris!

A-L vedea în viața asta
Pe Hristos Cel înviat,
Nu e dat la orișicine:
Sfinților le este dat!

Uneori, după lungi lupte
Cu armata diavolească,
Li S-a arătat aievea
Domnul, ca să-i întărească.

E normal să vrei să-L vezi
Pe iubitul Domn din Rai,
Căci dacă nu ai dorința,
Nici iubirea nu o ai!

Totuși trebuie să-ți spun,
Căutând binele tău:
Chipul Domnului Cel dulce
Îl mai ia și duhul rău!

După ani de nevoințe,
Mulți călugări au pierit:
Luând chipul lui Hristos,
Diavolul i-a amăgit.

Să rămânem cu dorința,
Că-i mai bună ca vederea..
Căci vrăjmașul nu adoarme,
Și.. mare îi e puterea!

Deci noi să ne mulțumim
Cu icoana-'n astă viață,
Până vom sui la Domnul,
Și Îl vom privi în față!

Ce a spus Hristos lui Toma,
Este bine de știut:
"Fericiți sunt toți aceia
Ce-au crezut, dar n-au văzut"!