CREDINŢA CEA ADEVǍRATǍ

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI

                                              DESPRE

                           CREDINŢA CEA ADEVǍRATǍ

                    SFANTA BISERICA ORTODOXA INTRE PAGANI SI ERETICI

Motto: După cum soarele răsare roşu şi apune tot roşu, tot aşa şi noi,

 dacă ne-am născut ortodocşi, trebuie să murim tot ortodocşi!

Preot Ioan

Iubiţi credincioşi,

Religia este azi, parcă mai mult ca oricând, o trebuinţă a sufletului, care ne pretinde şi ne obligă SǍ TRǍIM ŞI O VIAŢǍ SPIRITUA­LǍ pe lângă cea trupească. Religia, în fiinţa şi esenţa ei, nu provine de la om, ci este un fenomen dat Căci în har sunteţi mântuiţi, prin credinţă şi aceasta nu este de la voi: este darul lui Dumnezeu (Efeseni 2:8). Prin urmare, avem credinţa de la Dumnezeu. Am putea defini religia ca fiind: Comuniunea  filială de iubire sfântă dintre Dumnezeu şi om, trăită înlăuntrul inimii şi manifestată în afară, prin credinţă dreaptă, cult religios, virtuţi morale şi fapte bune. Creştinismul este religia întemeiată pe învăţătura, persoana şi viaţa lui Iisus Hristos. Trebuie ştiut că, creştinismul are trei confesiuni (ramuri):

 1. Ortodoxia      ---------------     2. Catolicismul      --------------- 3. Protestantismul Iar religiile mari ale lumii sunt în număr de trei: Iudaismul, Islamismul şi Creştinismul, aşa cum se poate vedea din imaginea de mai jos:

 Creştinismul mai este numit şi „religia mântuirii“ sau „religia iubirii“ şi este adevărat, pentru că cea mai mare poruncă în creştinism este chiar iubirea: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi“ (Marcu 12:31), căci Însuşi „Dumnezeu este iubire“ (Ioan 9:5). Celelalte două mari religii nu pot avea această dumnezeiască poruncă a iubirii, pentru că iubirea implică în mod obligatoriu relaţia eu - tu, adică cel puţin două persoane, ori în iudaism şi islamism este vorba de un Dumnezeu monopersonal (Iehova este Dumnezeu - Tatăl, iar Allah tot Dumnezeu - Tatăl, căci nici evreii şi nici islamiştii nu cred nici astăzi în Dumnezeu - Iisus Hristos şi Dumnezeu - Duhul Sfânt, respectiv în Sfânta Treime), spre deosebire de Dumnezeul creştinilor care este Unul în Fiinţă dar întreit în Persoane. Cele Trei Persoane se iubesc, şi acest ocean nemărginit de iubire divină se revarsă asupra noastră, iar noi trebuie să revărsăm iubirea către semeni şi Dumnezeu. Creştinismul este religia cea adevărată pentru că profetul acestei religii este chiar Iisus Hristos - Om adevărat şi Dumnezeu adevărat şi care de fapt este singurul profet întemeietor de religie care a înviat a treia zi din morţi şi S-a înălţat cu trupul la cer, şezând de-a dreapta Tatălui. Hegel spunea despre creştinism că este religia absolută, adevărata religie. Creştinismul ortodox apare în ţara noastră începând din anul 40 d.Hr. prin predica Sfântului Apostol Andrei (ca dovadă, Epistola către Coloseni, capitolul 3, versetul 11, când se vorbeşte şi despre sciţii din Sciţia Mynor, adică din Dobrogea, unde există şi astăzi peştera în care a dormit Sfântul Apostol Andrei).

Celelalte false religii adică, Budismul, Taoismul, Confucianismul etc. sunt numite şi ele religii datorită faptului că au la bază un cult religios, însă în fapt nu sunt adevărate, pentru că nu-L adoră pe unicul şi adevăratul Dumnezeu. Din cele trei mari religii amintite mai sus, cea adevărată este CREŞTINISMUL.

Se zice că Sfântul Ioan Gură de Aur s-a înfuriat, odată, în timpul predicii şi a început a răcni: „Rupeţi-mi nasul, ţipa el, - scoateţi-mi ochii, tăiaţi-mi urechile...“ Ascultătorii s-au îngrozit. Nu ştiau ce s-a întâmplat cu părintele lor care de obicei vorbea foarte liniştit.  „- A, v-aţi îngrozit de sfâşierea trupului meu, îşi schimbase tonul şi faţa Sfântul Părinte - dar nu vă îngroziţi când sfâşiaţi Trupul lui Hristos prin erezii şi culte religioase?“. Ar trebui să ne îngrozească sfâşierea Sfintei Biserici Ortodoxe pentru care Iisus Hristos şi-a vărsat scumpul Său sânge.

După cum bine se vede din imaginea de mai sus, Ortodoxia a mers drept, adică cu respectarea strictă a dogmelor formulate de Sfinţii Părinţi în cele şapte sinoade ecumenice.

Dar, în 16.07.1054 catolicii se rup de ortodocşi luând-o la dreapta (adică introduc dogme noi, fără consensul întregii Biserici şi fără nici un temei biblic: Primatul Papal, Filioque, Azima şi Purgatoriul).

 În 1517 din catolici, prin reforma iniţiată de Luther se rup protestanţii care, renunţă la ierarhia bisericească (episcopi, preoţi, diaconi), la venerarea Maicii Domnului, la Cruce, la Sfinţi etc., uitând faptul că Sfintele Taine se săvârşesc numai prin episcopi şi preoţi. Ori, într-o religie fără preoţie, teologia poate fi comparată cu poezia. De fapt, protestanţii nu mai recunosc decât două din cele şapte Taine ale Sfintei Biserici, respectiv Botezul şi Euharistia, dar şi acestea la ei nu sunt săvârşite de preoţi. Din aceşti protestanţi rupţi din har, după cum arată şi schiţa de mai sus au apărut neoprotestanţii (noii protestanţi), adică cultele care sunt astăzi în număr de aproximativ 3.000 şi care apar şi dispar în istorie ca revărsările de ape, căci nu au continuitate apostolică. Chiar Luther dându-şi seama de greşeala pe care a   săvârşit-o, a spus pe patul de moarte: „Vai mie, că această rătăcire nu se va sfârşi în veac!“

În 1534 are loc o nouă schismă, cea anglicană, când sub influenţa lui Henric al VIII-lea Biserica Anglicană se rupe de Roma. Oare există atâţia dumnezei după numărul cultelor?

Nu scrie clar în Biblie: „UN DOMN, O CREDINŢĂ ŞI UN BOTEZ“ (Efeseni 4:5), „OARE S-A ÎMPĂRŢIT HRISTOS?“ (1Corinteni 1:13).

                                     Iubiţi credincioşi,

După ce am lămurit aceste câteva lucruri, să ne gândim la faptul că după 45 de ani de comunism (negură spirituală), este normal ca foarte mulţi oameni să-şi pună întrebarea: Oare, toate credinţele sunt adevărate? Oare Dumnezeu este şi la ortodocşi, şi la adventişti, şi la baptişti, şi la penticostali, şi la iehovişti, şi la evanghelişti, şi la nazarineni, etc.? O, NU! De o mie de ori NU, nu este la toţi, este numai la ortodocşi. Auziţi ce clar ne spune Sfântul Apostol Pavel: OARE S-A ÎMPǍRŢIT HRISTOS? (1 Corinteni 1:13). Categoric NU! Moise le-a spus evreilor: Ascultă Israele, Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn (Deuteronom      6: 4). Nu s-a împărţit Dumnezeu în 3000 de părţi (după numărul cultelor religioase care există azi), şi ca dovadă Însuşi Iisus Hristos, ştiind ce se va întâmpla după înălţarea Sa la cer, S-a rugat în grădina Ghetsimani Ca toţi să fie una (Ioan 17:21). UNA înseamnă ca toţi să fie de o singură credinţă şi acest lucru ne este precizat cât se poate de clar în Noul Testament: ESTE UN DOMN, O CREDINŢǍ, UN BOTEZ (Efeseni 4:5). Există deci,  un Domn (Iisus Hristos), o credinţă (cea ortodoxă) şi un singur botez (cel pe care l-am primit prin preot în Sfânta Biserică la 40 de zile de la naştere). În Evanghelia de la Luca 17:14, Iisus Hristos le-a spus celor zece leproşi:
Duceţi-vă şi vă arătaţi preoţilor! Nu le-a spus „arătaţi-vă pastorilor”, ci PREOŢILOR. Şi aceasta pentru că numai preotul poate săvârşi Sfintele Taine (Botez, Mirungere, Cununie, Spovedanie, Împărtăşanie, Sfântul Maslu), pe când pastorul, deşi vorbeşte despre Dumnezeu, nu le poate săvârşi pentru că nu are Harul Duhului Sfânt, el fiind numai un ADMNISTRATOR. 
Dumnezeu ne spune aşa: „Cel ce pe voi (adică episcopi, preoţi, diaconi) vă ascultă, pe Mine Mă ascultă. Cel ce se leapădă de voi (adică de episcopi, preoţi, diaconi) de Mine (Iisus Hristos) se leapădă, iar ce se leapădă de Mine (de Iisus Hristos), se leapădă de Cel ce M-a trimis pe Mine (Dumnezeu Tatăl)“ (Luca 10:16).

Mai mult decât atât, Dumnezeul nostru Iisus Hristos, ştiind ce va urma după înălţarea Sa la Cer, ne-a spus:
VEDEŢI SǍ NU VǍ ÎNŞELE CINEVA, CǍCI MULŢI VOR VENI ÎN NUMELE MEU ZICÂND CǍ SUNT EU ŞI VOR AMǍGI PE MULŢI (Marcu 13: 5-6). 
DAR DUHUL GRǍIEŞTE LǍMURIT CǍ ÎN VREMURILE CELE DE APOI, UNII SE VOR DEPǍRTA DE LA DREAPTA CREDINŢǍ, LUÂND AMINTE LA DUHURILE CELE
ÎNŞELǍTOARE ŞI LA ÎNVǍŢǍTURILE DEMONILOR, PRIN FǍŢǍRNICIA UNOR MINCINOŞI CARE SUNT ÎNFIERAŢI ÎN CUGETUL LOR (1 Timotei 1:2). Vina celor ce au părăsit ortodoxia şi au trecut la alte culte religioase le aparţine numai lor. Pentru rătăcirea lor îi aşteaptă focul iadului, căci Iisus Hristos ne-a avertizat: Se vor scula Hristoşi mincinoşi şi prooroci mincinoşi şi vor face semne şi minuni ca să ducă în rătăcire, de se poate şi pe cei aleşi.  DAR VOI LUAŢI SEAMA, IATǍ DINAINTE V-AM SPUS EU VOUǍ TOATE (Marcu 13:22-23).

Despre cei ce au căzut din dreapta credinţă strămoşească (creştin ortodoxă), Dumnezeu ne spune  în Biblie: Cu neputinţă este pentru ei, dacă au căzut, să se înnoiască iarăşi spre pocăinţă, fiindcă ei răstignesc loruşi, a doua oară, pe Fiul lui Dumnezeu şi-L fac de batjocură (Evrei 6:6).

Bunica mea îmi spunea cînd eram mic că, aproape de sfârşitul vecurilor, diavolul va merge la Dumnezeu şi-I va spune: Doamne, Dumnezeule, oamenii au fost  ai Tăi aproape 2000 de ani, lasă-i acum puţin şi pe mâna mea ca să vedem care sunt ai Tăi şi care sunt ai mei. Dacă citim în Biblie versetul: SIMONE, SIMONE, IATǍ SATANA V-A CERUT SǍ VǍ CEARNǍ CA PE GRÂU (Luca 22:31), vom observa că într-adevăr, astăzi parcă mai mult ca oricând se împlinesc aceste cuvinte. Slujbaşii Satanei iau astăzi masca evlaviei şi platoşa falsei smerenii, şi practică un prozelitism înveninat, umblând zi şi noapte pretutindeni prin tramvaie, autobuze, prin parcuri, prin gări, prin spitale, pe la uşile apartamentelor noastre, ducând o practică antievanghelică de învrăjbire confesională, de încălcare flagrantă a libertăţii credinţei. Acest lucru este dăunător poporului nostru, care a fost încreştinat de Sfântul Apostol Andrei în anul 40. În aceste vremuri în care credinţa ne este pusă la încercare, să ne amintim un cuvânt plin de înţelepciune din popor: Săracul se înrăieşte, iar bogatul înnebuneşte. Cum să înţelegem asta? E simplu! Săracul se înrăieşte (din cauza sărăciei) şi bogatul înnebuneşte (din cauza bogăţiei). Şi atunci, amândoi se  îndepărtează de Dumnezeu: săracul pentru că este prea sărac şi bogatul pentru că este prea bogat. De aceea să ne rugăm aşa: Doamne, nu-mi da nici atât de mult, dar nici atât de puţin
încât să uit de Tine! Să nu uităm că, dacă vrem să ne mântuim,  nu trebuie să întindem mâna ca Iuda, primind bani, cadouri, cărţi religioase de la alte culte religioase, ci trebuie să ne ducem crucea până pe Golgota căci Cel care va răbda până la sfârşit acela se va mântui (Matei 10:33).

Iubiţi credincioşi,

Nu vă părăsiţi credinţa strămoşească, ortodoxia, nu vă vindeţi sufletele Satanei! Oare, nu ştiţi că avem trei minuni mari ale zilelor noastre care dovedesc că ortodoxia este CALEA cea adevărată? Aceste minuni, pe care nu le are nici o altă credinţă sunt:
1. Lumina Sfântă de la Ierusalim; 

 2. Moaştele Sfinte (ţara noastră este presărată cu trupuri de Sfinţi care n-au putrezit);

3. Apa Sfinţită (Aghiasma de la Bobotează care nu se strică niciodată, şi care ne dovedeşte clar că Dumnezeu lucrează prin absolut toţi preoţii ortodocşi). 
Nu uitaţi că cel mai important lucru din viaţa noastră este să fim spovediţi şi împărtăşiţi CEL PUŢIN în cele patru posturi mari ale anului (Sfintele Paşti, Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, Sfânta Maria şi Crăciun), să nu lipsim duminica de la Sfânta Liturghie, să ţinem post CEL PUŢIN miercurea şi vinerea, să ne rugăm cât mai mult... Aşadar, ne-am născut creştini ortodocşi, ca toţi moşii şi strămoşii noştri, şi trebuie să murim tot ortodocşi după cum SOARELE RǍSARE ROŞU ŞI APUNE TOT ROŞU.

DUMNEZEULUI NOSTRU, SLAVǍ,

ACUM ŞI PURUREA ŞI ÎN VECII VECILOR, AMIN!