sâmbătă, 8 ianuarie 2011

INDREPTAR DE SPOVEDANIE

Cel fãrã pãcat dintre voi sã arunce cel dintâi piatra asupra ei.
Ioan 8, 7
Adevãrat, adevãrat vã spun cã voi veti plânge si vã veti
tângui, iar lumea se va bucura. Voi vã veti întrista, dar
întristarea voastrã se va preface în bucurie.
Ioan 16, 20
S-a sculat de la Cinã, S-a dezbrãcat de haine si, luând un
stergar, S-a încins cu el.
Dupã aceea a turnat apã în vasul de spãlat si a început sã
spele picioarele ucenicilor si sã le steargã cu stergarul cu care
era încins.
Ioan 13, 4-5
Iar la masã era rezemat la pieptul lui Iisus unul dintre
ucenicii Lui, pe care-l iubea Iisus.
Ioan 13, 23
Poruncã nouã dau vouã: Sã vã iubiti unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi,
asa si voi sã vã iubiti unul pe altul.
Ioan 13, 34
Întru aceasta vor cunoaste toti cã sunteti ucenicii Mei, dacã veti avea dragoste
unii fatã de altii.
Ioan 13, 35
Ce este pãcatul
Pãcatul este cãlcarea legii lui Dumnezeu, cãlcare voitã sau nevoitã, cu stiintã sau
fãrã stiintã, cu fapta, cu cuvântul, cu gândul.
Pãcatul este necinstirea adusã lui Dumnezeu, ocarã, dispretuire, defãimare,
nerecunoastere si vãtãmare adusã fiintei Dumnezeiesti, dintr-un sentiment egoist.
Pãcatul este necredintã si neîncredere în Dumnezeu, în legea Lui si prea multã
credintã si încredere în sine, pânã acolo cã omul sã-si fie singur lege, pentru cã de
îndatã ce ai cãlcat Legea lui Dumnezeu, ai urmat o altã lege, fie a ta, fie a diavolului.
Pãcatul este a doua rãstignire adusã Mântuitorului, cãci prin pãcat se reînnoiesc
toate batjocurile de altãdatã si toate bãtãile primite. Piroanele, sulita, spinii, prin
pãcat Mântuitorul le simte din nou. Acum însã nu mai sunt bãtute de cei ce-L
defãimau si strigau: "Sã se rãstigneascã, sã se rãstigneascã"... Acum îi sunt
administrate de cei ce zic cã cred în El, cã-I urmeazã poruncile, cã-L iubesc. Acum Îl
scuipã în fatã cei ce sunt botezati, acum cununa de spini I-o pun cei ce se numesc
crestini, acum Îi dau palmele, acum Îi bat piroanele, acum Îl împung cu sulita, cei
pentru care suferit batjocoriri si bãtãi si pentru care ªi-a dat sângele Sãu pe Golgota
pentru ca sã-I facã fii ai lui Dumnezeu, pentru ca sã le deschidã Raiul, sã sfarme
moartea si sã dãrâme Iadul.
Pãcatul este îndepãrtare de Dumnezeu si în schimb apropiere de diavol, este
îndepãrtare de casa Tatãlui si pãzire în tarã strãinã a porcilor diavolului.
Pentru cã suntem robi aceluia cãruia îi slujim (Ioan 8, 34), pãcatul înseamnã robia
diavolului.
Când pãcãtuiesti nu mai socotesti ceea ce a fãcut pentru tine Dumnezeu, nu-I mai
esti fiu, si nu te gândesti la dreptatea Lui, care va pedepsi pe cei ce pãcãtuiesc
împotriva Voii Lui.
Prin pãcat toate lucrurile lui Dumnezeu sunt pornite împotriva scopului pentru
care au fost fãcute.
Gura n-a fost fãcutã de Dumnezeu ca sã înjurãm cu ea, sã bârfim si sã blestemãm
pe aproapele, ci gura a fost fãcutã ca, cu ea, sã vorbim lucruri folositoare sufletului.
Mintea nu ti-a dat-o Dumnezeu ca, cu ajutorul ei, sã gãsesti argumentele care te
îndepãrteazã de Dumnezeu, ci ca sã gãsesti argumentele care te apropie.
Ochii nu au fost fãcuti spre a privi ceea ce aduce vãtãmarea sufletului, ci spre a
vedea creatiile lui Dumnezeu si spre a-I aduce multumiri.
Tot asa urechile, mâinile, picioarele n-au fost create spre a ne îndepãrta de
Dumnezeu.
Bunãtatea si îndelunga rãbdare a lui Dumnezeu nu vrei sã le socotesti ca atare?
Cãci sã stii cã tot timpul ti s-a dat ca sã câstigi raiul si tu te pierzi socotind cã El nu
va mai judeca, cã ne va ierta, cã sunt altii mult mai rãi decât tine.
Ce urmãri are pãcatul
Rãul pricinuit de el
1.. Prin pãcat pierdem darul cel mai presus de fire ce-l avem de la Dumnezeu.
Fãrã acest dar, sufletul rãmâne slut.
2.. Prin pãcat Duhul Sfânt este luat de la noi si nu mai suntem recunoscuti fii.
3.. Prin pãcat pierdem fericirea vesnicã a raiului; pierdem posibilitãtile unirii cu
Dumnezeu si petrecerea împreunã cu sfintii; pierdem lumina vesnicã si odihna.
4.. Câstigãm iadul cu focul cel nestins si cu întunericul cel ce este totdeauna.
5.. Prin pãcat pierdem toate bunãtãtile pe care le-am fãcut înainte, cãci Dumnezeu
te va judeca în ceea ce te va gãsi fãcând.
6.. Prin pãcat pierdem ajutorul lui Dumnezeu (atât cât esti în pãcat).
Spovedania
Nu plângi gândindu-te cã ai pierdut Raiul?
Nu te cutremurã mâhnirea adusã lui Dumnezeu?
Nu te înfioarã Iadul?
Nu cauti sã-ti dobândesti starea pierdutã?
Se mai poate ?
Da! Trebuie numai sã vrei ...
Dumnezeu a stiut dintru început neputinta noastrã si ne-a dat posibilitatea
curãtirii de pãcate. El a stiut cã omul cât va trãi va pãcãtui si cã, fãrã de gresealã,
nimeni nu este, de aceea spunea ucenicilor Sãi: Oricâte veti lega pe pãmânt vor fi
legate în Cer, si oricâte veti dezlega pe pãmânt vor fi dezlegate si în Cer, cuvinte
prin care se instituie si Taina Spovedaniei.
Spovedania sau pocãinta este o baie din care sufletul scãldat iese usurat de
greutate si curat de murdãria pãcatelor, o baie în care se spalã si se pierd toate
întinãciunile si greselile noastre.
Spovedania este o doctorie care vindecã sufletul rãnit de draci, o doctorie ce
stricã otrava pãcatului.
Spovedania întoarce pe pãcãtos de la diavol la Dumnezeu si le pune din nou în
legãturã cu Fãcãtorul sãu.
Spovedania însemneazã aducerea sufletului la faptele si lucrurile care sunt
pentru si dupã firea lui.
Spovedania redã pe om curat lui Dumnezeu.
Spovedania pregãteste sufletul si trupul pentru primirea Sf. Trupului si Sângelui
Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
Spovedeste-te în Bisericã de patru ori pe an la acelasi Duhovnic.
Când îti faci examenul de constiintã gãseste-te vinovat, nu te justifica; gândestete
la urmãtoarele puncte:
1.. Motivul sau scopul cu care sau pentru care ai pãcãtuit. A doua zi cautã sã
ocolesti momentul potrivit respectiv.
2.. Intentia-ce ai voit de ai pãcãtuit.
3.. Împrejurãrile, ocoleste-le a doua zi.
4.. Locul unde ai pãcãtuit.
5.. Cât l-ai rãspândit-ai îndemnat pe altii.
6.. Numãrul... Spovedania trebuie fãcutã cu zdrobire de inimã si cu pãrere de rãu.
Zdrobirea inimii este supãrarea si durerea ce ti se pricinuieste când îti aduci aminte
de pãcat.
Aceastã durere nu stã numai în a simti pãcatul, a suspina si a plânge pentru el, ci
stã mai ales în a urî pãcatul.
Pãrerea de rãu este durerea ce o simte cel ce se pocãieste pentru cã s-a lipsit de
darul lui Dumnezeu si a câstigat munca.
Biserica a stabilit înainte de spovedanie sã tii un post de sapte zile sau chiar mai
putin. Bolnavii sunt scutiti.
Scrie pãcatele pe hârtie si citeste-le singur înaintea Duhovnicului.
Angajeazã-te în fata lui Dumnezeu sã nu le mai faci.
CELE 10 PORUNCI
Porunca întâi: Eu sunt Domnul Dumnezeul tãu, sã nu ai alti dumnezei afarã de
mine.
1.. Crezi în Dumnezeu?
2.. Crezi în Sfânta Treime?
3.. Îl adori pe Dumnezeu?
4.. Îl iubesti?
5.. Îl cunosti? Te-ai silit spre a afla ceva despre Dumnezeu din cãrtile Sfintei
Scripturi, cãrtile bisericesti sau de altundeva?
6.. Nu cumva crezi în farmece?
7.. Nu ai umblat pe la ghicitori, prezicãtori?
8.. Nu faci spiritism?
9.. Nu crezi în vise? Crede numai în Dumnezeu.
10.. Nu cumva dai mai multã cinstire unei fiinte sau lucru decât lui Dumnezeu?
11.. Nu pretuiesti banul, mâncarea sau vinul, femeia sau bãrbatul, mai mult decât
pe Dumnezeu?
12.. Ai cârtit vreodatã împotriva lui Dumnezeu?
13.. Nu ai deznãdãjduit din cauza vreunui necaz, supãrare sau orice alt rãu venit
asupra ta?
14.. Nu te-ai împotrivit adevãrurilor si învãtãturii crestine?
15.. Nu ai citit cãrti împotriva credintei?
16.. Nu ai dat altuia sã citeascã?
17.. Nu ai fost la adunãrile necredinciosilor?
18.. Nu ai citit cãrtile si revistele lor cu scopul aflãrii altui adevãr decât cel al
Bisericii?
19.. Nu ai apãrat necredinta sau sectele sau mahomedanismul?
20.. Nu ai dus daruri sectarilor?
21.. Nu crezi în credinte desarte sau pãgânesti? Cã mi-a iesit un preot înainte îmi
merge rãu, mi-a iesit un cosar îmi merge bine, mi-a iesit cu plinul sau cu golul etc.?
22.. Este Dumnezeu centrul preocupãrilor tale?
23.. Ti-ai pus întotdeauna nãdejdea în Dumnezeu?
24.. Crezi cã existã Rai sau Iad?
25.. Crezi cã va fi Judecatã?
26.. Nu te încrezi prea mult în bunãtatea lui Dumnezeu si în felul acesta nu te temi
de judecatã?
27.. Nu crezi cã Dumnezeu nu te mai poate ierta din cauza prea multelor (tale) si
grelelor pãcate?
28.. Ai cerut totdeauna ajutorul lui Dumnezeu?
29.. Ti-ai fãcut regulat rugãciunile? Seara, dimineata si la prânz?
30.. La Bisericã mergi regulat?
31.. La rugãciune si în Bisericã te gândesti numai la Dumnezeu?
32.. Peste zi îti mai aduci aminte de Dumnezeu?
33.. Multumiri I-ai adus lui Dumnezeu dupã toate faptele tale?
34.. Si înainte de a face ceva I-ai cerut ajutorul?
35.. Rugãciunile nu le spui câteodatã numai din obicei sau sã te scapi?
36.. Nu te gândesti în altã parte în timpul rugãciunii?
37.. Nu-ti vin gânduri cã nu te mai poti mântui?
38.. Nu ai amânat pocãirea spre bãtrânete?
39.. Nu cauti sã mergi târziu la Bisericã?
40.. Asculti slujba atent?
41.. Nu râzi, nu vorbesti sau nu te uiti dupã lume în Bisericã?
Porunca a doua: Sã nu-ti faci chip cioplit nici asemãnarea vreunui lucru, din câte
sunt în cer, pe pãmânt, în ape sau sub pãmânt, nici sã te închini lor, nici sã le
slujesti.
1.. Nu cumva crezi cã unii oameni sunt mari si au valoarea pe care a avut-o
Mântuitorul? Exemplu: filosofii sau sefii de religii.
2.. Crezi în Sfintele Icoane?
3.. Cel de închinare le dai?
4.. Nu crezi cumva cã Icoana este chiar Sfântul pe care îl zugrãveste?
5.. Nu cumva crezi în oameni-femeia ta, bãrbatul tãu, copilul tãu, etc?
6.. Nu te închini vreunui lucru, banului, mâncãrii, bãuturii sau altor plãceri?
7.. Nu cumva mintea este singura ta lege si faci numai ceea ce-ti spune ea?
Porunca a treia: Sã nu iei Numele Domnului Dumnezeului tãu în desert.
1.. Ai înjurat vreodatã de Dumnezeu Tatãl sau de Mântuitorul Iisus Hristos?
2.. Ai înjurat de Îngeri, Arhangheli?
3.. Ai înjurat de Sfânta Fecioarã?
4.. Ai înjurat de Sfinti, Bisericã, Paste, Candelã, Icoane, Cruce si altele?
5.. Ai adus numele Domnului drept mãrturie mincinoasã?
6.. Ai luat altfel de mãrturii: ochii tãi, viata ta, mântuirea sufletului tãu? Cãci
Mântuitorul a zis: Vorba ta sã fie da si nu; cãci ce e mai mult vine de la diavol.
7.. Ai drãcuit? Ai trimis pe altii la dracu sau pe tine?
8.. Ai obiceiul sã blestemi pe cei ce-ti fac rãu? Mântuitorul ne-a învãtat sã ne
rugãm pentru ei.
9.. Jurãmânt fals ai depus?
10.. Dar jurãmânt adevãrat?
11.. Nu întrebuintezi ca jurãmânt formula "zãu", care este prescurtarea lui "pe
Dumnezeul meu"?
Porunca a patra: Adu-ti aminte de Ziua Domnului, sase zile sã lucrezi, iar a saptea
sã o serbezi.
Ziua Domnului este Duminica. Aceeasi valoare o au si toate sãrbãtorile instituite
de Sfânta Bisericã, de peste an.
1. Tinut-ai toate Duminicile si sãrbãtorile?
2. Fost-ai în toate aceste zile la Bisericã?
3. Cei din casa ta le-au tinut, au fost la Sf. Bisericã, nu i-ai oprit pentru vreun
lucru?
4. Altora nu le-ai dat de lucru în aceste zile? Nu mergi prea târziu la Bisericã?
5. Ziua Domnului o serbezi cum trebuie? Sau e pentru tine o zi obisnuitã sau o zi
de chefuri si petreceri? Dimineata mergi la Bisericã? Dupã masã citesti cãrti
folositoare, ziditoare de suflet?
6. Te îngrijesti de suflet mai mult în aceastã zi decât în altele?
7. Nu ai fãcut sau ai participat la clãci?
8. Nu te porti cu necuviintã în Bisericã?
9. Nu ai hulit Biserica si pe slujitorii Sf. Altar?
10. Pe preoti îi cinstesti ca pe slujitorii lui Dumnezeu? Nu-i batjocoresti? Nu-i
bârfesti spunându-le pãcatele?
11. Te rogi pentru ei? Îi asculti?
Porunca a cincea: Cinsteste pe tatãl tãu si pe mama ta ca sã-ti fie tie bine si sã
trãiesti ani multi.
1.. Nu ti-ai bãtut pãrintii sau socrii?
2.. Nu i-ai înjurat sau persecutat?
3.. Ai ascultat sfaturile lor?
4.. Nu i-ai înselat cu ceva?
5.. Nu le-ai speculat buna credintã?
6.. Când au fost în necazuri i-ai ajutat?
7.. Slujbe dupã moarte le-ai fãcut?
8.. Fratii, surorile, le-ai ajutat?
9.. Ai purtat grijã de sotie, de copii? Cãci Sf. Pavel zice: Dacã nu poartã cineva
grijã de ai lui si mai ales de cei din casa sa, s-a lepãdat de credintã si este mai rãu
decât un necredincios. (1 Timotei 5, 8)
10.. Nu ti-ai bãtut sotia? Nu te-ai purtat rãu cu ea? N-ai înjurat- o?
11.. Sotul ti l-ai cinstit? Sotia sau sotul ti-ai iubit ca pe tine însuti?
12.. Nu ti-ai înselat sotul sau sotia?
13.. Nu i-ai fãcut viata mai grea? Nu esti cicãlitor?
14.. De cele sufletesti ale celor din casa ta te-ai îngrijit suficient?
15.. Cum te-ai purtat cu pãrintii sufletesti? Nasi, profesori, preoti? I-ai respectat si
i-ai ajutat?
16.. Nu ai fost obraznic sau încãpãtânat cu pãrintii?
17.. Nu i-ai supãrat? Mâniat?
18.. Nu i-ai vorbit de rãu, batjocorit?
19.. Nu ai râs de neputintele lor?
20.. Ai luat seama sã-si facã datoriile religioase?
21.. Nu te-ai rusinat de ei?
22.. Nu ti-ai cheltuit banii pe lucruri nefolositoare (tutun sau alte plãceri) si în felul
acesta ai lipsit familia de cele trebuitoare?
De esti pãrinte
23.. Ai îndreptat pe copii tãi pe drumul Bisericii, cu fapta si cu cuvântul?
24.. Nu le-ai dat exemplul tãu de certuri, betii, vorbe porcoase, minciunã, furt,
necinste, clevetire, lene?
25.. Nu cumva trãiesti în concubinaj si copiii vãd acest lucru?
26.. Pentru faptele rele: certuri, minciunã, bãtaie, furt, i-ai pedepsit? Nu cumva din
milã i-ai crutat?
27.. Pentru copiii tãi, sotie, sot, frati, surori, pãrinti, ai fãcut rugãciuni?
28.. Nu ai fost prea aspru, sau prea blând cu copiii tãi?
29.. Slugi rele care sã învete copiii lucruri stricãcioase de suflet nu ai tinut? De
esti tutore
30.. Ti-ai îndeplinit toate îndatoririle materiale si morale fatã de copil? De esti
stãpân
31.. Cum te-ai purtat cu servitorii sau ucenicii tãi?
32.. Le-ai plãtit leafa cinstit, nu le-ai retinut pentru cine stie ce motive?
33.. I-ai îndemnat sã-si facã datoriile religioase?
34.. Nu i-ai îndemnat sã facã vreun pãcat? De esti slugã
35.. Ai ascultat stãpânii, patronii etc.?
36.. Ti-ai îndeplinit cu hãrnicie toate datoriile?
37.. Nu le-ai lucrat de mântuialã?
38.. Nu le-ai furat ceva?
39.. Nu le-ai povestit casa?
Porunca a sasea: Sã nu ucizi
1.. Nu cumva ai ucis vreodatã cu voie sau fãrã voie?
2.. Nu doresti sã ucizi, nu ai gânduri de rãzbunare? Ai lãudat pe cineva care a
omorât?
3.. Nu doresti moartea cuiva, fie pentru a-i lua averea, femeia, bãrbatul etc?
4.. Nu ai bãtut pe cineva?
5.. Nu ai amenintat?
6.. Nu urãsti pe cineva, esti împãcat cu toti cunoscutii?
7.. Doresti rãu cuiva, moarte, pagubã?
8.. Te bucuri de rãul ce se întâmplã semenului?
9.. Cum te porti cu cei din jur?
10.. De esti bãrbat ai admis lepãdarea de copii?
11.. De esti femeie, nu ai lepãdat prunc cu voie?
12.. Nu ai cãutat sã te sinucizi direct sau indirect?
13.. Ai fãcut vânãtoare?
Porunca a saptea: Sã nu preacurvesti.
Curvie face cel necãsãtorit; preacurvie cel cãsãtorit.
1.. Nu ai curvit sau de esti cãsãtorit n-ai preacurvit?
2.. Nu trãiesti în concubinaj?
3.. Nu pãcãtuiesti împotriva firii: onanie sau homosexualitate?
4.. Nu cumva poftesti sã curvesti cu bãrbatul sau femeia altuia?
5.. Nu cauti prilej de curvie?
6.. La lucruri rusinoase nu te gândesti prea mult?
7.. Nu cauti sã-ti aduci aminte de asemenea scene?
8.. Nu vrei sã vezi pãrtile rusinoase ale corpului?
9.. Nu vorbesti lucruri rusinoase?
10.. Nu ai citit cãrti care sã-ti producã plãceri sexuale?
11.. Nu ai îndemnat pe altul sã facã acest pãcat?
12.. Nu ai fãcut pe altul sã pãcãtuiascã prin îmbrãcãminte sau gãtire?
Porunca a opta: Sã nu furi.
Preotul nu poate ierta furtul neînapoiat; deci sã restitui ceea ce ai furat si apoi
spovedeste-te.
1.. N-ai furat bani sau alte obiecte de la stat, societate sau vreun om?
2.. N-ai pãgubit pe altii?
3.. Pe cel pãgubit l-ai despãgubit?
4.. De averea altuia, încredintatã tie, ai avut destulã grijã?
5.. Bani sau alte obiecte pe care le-ai luat împrumut, le-ai restituit?
6.. Ai primit lucruri furate?
7.. Lucrurile gãsite le-ai dat înapoi?
8.. N-ai schimbat hotarele pãmântului cu vecinul tãu?
9.. N-ai îndemnat pe altul sã facã acest lucru?
10.. N-ai luat dobândã prea mare?
11.. N-ai falsificat vreo marfã, n-ai vândut-o ca marfã bunã?
12.. La cântar sau socotealã n-ai înselat?
13.. N-ai luat de la cel mai mic decât tine lucruri cu de-a sila?
14.. N-ai luat mitã?
15.. N-ai învãtat copiii sã fure?
16.. N-ai gânduri de îmbogãtire pe cãi necinstite?
Porunca a noua: Sã nu mãrturisesti strâmb împotriva aproapelui.
1.. N-ai jurat strâmb?
2.. N-ai mintit?
3.. N-ai adus mãrturii mincinoase?
4.. Te-ai purtat corect cu semenul tãu?
5.. Nu l-ai mintit?
6.. Nu cumva ai purtat minciuni?
7.. Nu cumva ai umblat cu povesti de la unul la altul?
Porunca a zecea: Sã nu poftesti si sã nu doresti nimic, din ceea ce vezi cã are
fratele tãu.
1.. Dorit-ai femeia, fiica, bãrbatul sau fiul aproapelui tãu?
2.. Dorit-ai averea vecinului?
3.. Nu ai dorit starea socialã a celui mai mare ca tine?
4.. N-ai urât din aceastã cauzã pe vecin?
5.. N-ai dorit casa, sau pãmântul, sau vita, sau lucrul fratelui tãu?
CELE SAPTE PÃCATE DE MOARTE
Mândria
Este izvorul tuturor rãutãtilor sufletesti; ea este o lãcomie spiritualã pentru care
si dracii au cãzut din darul lui Dumnezeu.
1.. Nu esti mândru, fãlos, închipuit?
2.. Nu crezi prea mult în frumusetea sau averea ta, nu te-ai mândrit cu ele?
3.. Cum te porti cu cei mari?
4.. Nu dispretuiesti pe nimeni?
5.. Stai de vorbã cu oricine?
6.. Nu esti fãtarnic, ipocrit (una spui, alta faci)?
7.. Nu te-ai lãudat prin fapte, vorbe, îmbrãcãminte?
8.. Nu ai vorbit ceva spre a fi lãudat?
9.. Nu ai clevetit pe aproapele ca sã-i înjosesti cinstea si vrednicia si spre a te
ridica pe tine?
10.. Ai rãbdat ocara celui ce te-a ocãrât?
11.. Ai iertat pe cei ce s-au supãrat pe tine?
12.. Nu te-ai mândrit cu stiinta, cu cunostintele tale?
Lãcomia
Din abstract, egoismul se concretizeazã prin lãcomie.
Din acest punct de vedere priveste Sf. Apostol Pavel când zice cã lãcomia este
rãdãcina tuturor rãutãtilor.
1.. Nu esti lacom la mâncare sau bãuturã?
2.. Nu vrei sã strângi avere sau alte lucruri?
3.. În strângerea de bani nu esti lacom, n-ai înselat pe aproapele tãu din aceastã
cauzã?
4.. Nu ai mâncat sau ai bãut pe ascuns?
5.. Ai mâncat în sãrbãtori înainte de Sf. Liturghie?
6.. Ai mâncat mortãciuni?
Lenea
Este lipsa de întrebuintare a puterilor trupesti si sufletesti pe care Dumnezeu ni
le-a dãruit ca sã le folosim în viata noastrã
1.. Nu esti lenes?
2.. Nu pierzi timpul fãrã sã lucrezi?
3.. Nu te ocupi cu lucruri rele sau desarte (gãtirea trupului etc.)?
4.. Rugãciunea o faci regulat?
5.. De suflet te îngrijesti?
6.. Datoria ca functionar, lucrãtor, servitor, ti-o faci?
7.. Nu obligi pe cei mai mici sã facã lucrul tãu?
8.. Nu ai cãutat duhovnic mai iertãtor?
9.. Ti-ai îndeplinit canonul?
Mânia
Se întemeiazã tot pe pivotul lãcomiei.
Când omul nu-si poate îndeplini poftele sale, se înfurie cãci este împiedicat de la
scopul sãu cel rãu.
Omul se poate mânia numai contra pãcatului.
1.. N-ai fãcut rele în mânie, înjurãturi, bãtãi, etc.?
2.. Te mânii des? Cât te tine? Stii cã Sf. Pavel a spus: Soarele sã nu apunã este
mânia voastrã (Efeseni 4, 26) ?
3.. Acum esti supãrat pe cineva?
4.. Ai bãtut pe cineva cu bâta, cu palma?
5.. N-ai supãrat sau mustrat pe cineva fãrã temei, cu rãutate?
6.. Ai dorit rãul celui ce ti-a fãcut rãu? Dar celui ce ti-a fãcut bine?
7.. Nu te-ai mâniat pe vecin pe motivul cã e mai bun decât tine? Nu l-ai invidiat?
Nu-ti pare rãu?
8.. Nu ai vãrsat sângele cuiva (în betie)?
9.. Nu te-ai bãtut la duel?
10.. Nu te-ai rugat (în mânie) sã vinã rãul asupra vrãjmasilor tãi?
Zgârcenia
Este materialã si spiritualã.
Materialã este atunci când omul nu voieste sã mângâie trupeste pe cel sãrac, iar
spiritualã când nu voieste sã îndrumeze pe cel nestiutor din rãutate.
1.. Esti zgârcit?
2.. N-ai lipsit de cele necesare pe un vecin din zgârcenie?
3.. Ai ajutat pe sãrac?
4.. La masã ai chemat sãraci sau bogati? Stii cã Mântuitorul ne îndeamnã sã
chemãm la masã pe cei ce nu ne pot chema înapoi.
5.. Nu vinzi prea scump?
6.. Nu înseli?
7.. Nu-ti pare rãu cã ai fãcut vreun bine?
8.. Nu cumva mãnânci putin, te îmbraci prost (pe tine si pe ai tãi) spre a te
îmbogãti?
9.. Nu cumva nu te îngrijesti de sãnãtatea alor tãi, copii, sotie, pãrinti, frati, spre a
nu cheltui bani?
Invidia (cearta sau pizma)
Când cel furios nu poate birui cu mânia lui piedicile care i se opun, si neputând sã
facã altceva, se îndulceste cu inima în patima invidiei, ca sã acopere cinstea si
vrednicia sufleteascã si trupeascã a aproapelui si sã se înalte el.
1.. Esti certat cu cineva?
2.. Îti place sã te certi?
3.. Urãsti pe cineva?
4.. Batjocoresti?
5.. Sfaturi viclene dai?
6.. Acum ai pe cineva invidie?
7.. Vorbesti cu toatã lumea?
8.. Ai poreclit pe cineva?
9.. Nu ai bãgat vrajbã între frati?
10.. Nu porti pizmã pe cineva pentru faptul cã e mai bun ca tine sau se bucurã de
mai multã cinste, avere, situatie socialã etc.?
Desfrânarea (Curvia)
Este tot o lãcomie, dar nu de ordin material sau spiritual, ci de ordin sentimental.
Pãcatul curviei, ca nici un alt pãcat, se face în trup.
Trupul e templul Duhului Sfânt.
(Poti face desfrânare privind sau auzind lucruri care te-ar face sã pãcãtuiesti.
Chiar mâncând, dormind prea mult, vorbind etc.)
1.. Ai cãzut în curvie?
2.. Dar preacurvie?
3.. Nu cumva îti place sã vezi sau sã citesti cãrti care te fac sã pãcãtuiesti cu
gândul, nu cumva îti place sã asculti sau sã vorbesti vorbe porcoase sau de rusine?
Sã stii cã Sf. Pavel ne spune sã nu se audã din gura noastrã nici vorbe spurcate sau
porcoase, nici glume proaste care nu sunt cuviincioase, nici vorbe nechibzuite.
4.. Nu cumva îti place sã vorbesti cu rost sau fãrã rost?
5.. Nu te stãpâneste nici o patimã?
6.. Nu mãnânci sau dormi prea mult? Stii cã tot Sf. Pavel a spus: Toate îmi sunt
îngãduite, dar nu toate îmi sunt de folos (1 Cor 6, 12).
7.. Nu ai în casã tablouri cu chipuri goale? Nu le privesti cu patimã?
8.. N-ai curvit cu rudenii de sânge sau cu cele spirituale (finã, nase)?
9.. N-ai pipãit trupul altuia cuprins de patima desfrânãrii?
10.. N-ai vrut sã vezi pãrtile rusinoase ale corpului?
PÃCATE STRIGÃTOARE LA CER
A. Uciderea cu voie
1. Ai ucis pe cineva?
2. Ai cãutat sã ucizi?
3. Vrei sã ucizi pe cineva?
4. Vrei sã te rãzbuni luând viata cuiva?
5. Ai bãtut pe cineva?
6. Ai certat, ai amenintat pe cineva?
B. Sodomia (împreunare împotriva firii)
1.. Bãrbat cu bãrbat sau orice fel de animal?
2.. Bãrbat cu femeie împotriva firii?
3.. Onania. Ai fãcut onanie?
B. Oprirea pensiei sau simbriei la orfani, vãduve, muncitori, salariati sau servitori
1.. Ai oprit pensiile sau salariile? Din orice motiv, fie ca despãgubire pentru un
lucru stricat, fie din alte motive?
2.. Retineri partiale sau nedrepte ai fãcut?
3.. Ai plãtit totdeauna pentru ceea ce ti-au lucrat altii?
B. Asuprirea vãduvelor, orfanilor, invalizilor si neputinciosilor
1.. N-ai bãtut copiii, bãtrânii sau orfanii?
2.. Nu ti-ai bãtut joc de ei?
3.. N-ai asuprit pe cel mai mic decât tine?
4.. N-ai râs de ologi sau neputinciosi?
5.. Nu i-ai necãjit?
6.. Nu cumva ai avut datoria sã-i ajuti si nu i-ai ajutat?
7.. Pe cei ce nu ai avut datoria i-ai ajutat sau ai trecut pe lângã ei ca preotul si
levitul din Evanghelia cu Samariteanul milostiv?
8.. Pe orb l-ai fãcut sã cadã conducându-l rãu?
9.. De orice neputincios, surd, gângav, schiop, ciung, chior nu ti-ai bãtut joc?
DATORII FATÃ DE VIATA SUFLETEASCÃ A APROAPELUI
1.. A feri pe altul de a pãcãtui. Ai ferit sau nu ?
2.. A învãta pe cei nestiutori.
3.. A da un sfat bun celui ce are nevoie.
4.. A ne ruga lui Dumnezeu pentru altii.
5.. A mângâia pe cei întristati.
6.. A suferi cu rãbdare când suntem nedreptãtiti.
7.. A ierta greselile altora.
PORUNCI PRIVITOARE LA VIATA TRUPEASCÃ A APROAPELUI
1.. A da hranã celui flãmând. Ai dat sau nu?
2.. A potoli setea celui însetat.
3.. A îmbrãca pe cel gol.
4.. A îngriji pe cel bolnav.
5.. A primi si ospãta pe streini.
6.. A cerceta pe cei din închisori.
7.. A îngropa pe cei morti.
PÃCATE STREINE
1.. Când sfãtuiesti pe altul sã pãcãtuiascã.
2.. Când poruncesti altuia sã pãcãtuiascã.
3.. Când te învoiesti cu altul la pãcat.
4.. Când ajuti pe altul sã pãcãtuiascã.
5.. Când lauzi pe cel ce face pãcatul.
6.. Când poti, dar nu voiesti sã împiedici pe altul de a face pãcatul.
7.. Când stii si nu spui pãcatul altuia (sã i-l spui)
PÃCATE ÎMPOTRIVA DUHULUI SFÂNT
1.. Nesocotirea harului lui Dumnezeu si încrederea prea mare în tine.
1.. Sã crezi cã Dumnezeu n-are putere sã te ierte, e un pãcat foarte mare.
2.. Sã crezi cã tu esti totul si Dumnezeu n-are nici o putere în lume.
1.. Neîncrederea în Dumnezeu.
2.. Împotrivirea la Adevãrul stabilit de Sfânta Bisericã (sã nu crezi în vreo dogmã).
3.. Lepãdarea de Biserica Ortodoxã. Fereste-te de aceste pãcate, cãci Mântuitorul
spune: Dar cine va huli împotriva Duhului Sfânt nu are iertare în veac, ci este
vinovat de osânda vesnicã (Marcu, 3, 29).
CELE 9 PORUNCI BISERICESTI
1.. Cercetarea Sfintei Biserici în toate Duminicile si sãrbãtorile legale.
2.. Pãzirea celor patru posturi din an.
3.. Respectul fatã de fetele bisericesti.
4.. Mãrturisirea pãcatelor în cele patru posturi.
5.. A ne feri de eretici.
6.. A ne ruga pentru conducãtorii statului si dregãtorii Bisericii.
7.. A nu face nuntã, petreceri, în post.
8.. A feri Biserica de a i se înstrãina lucrurile.
9.. A pãzi posturile si a face rugãciunile pe care chiriarhul (episcopul) locului le
pune în vremuri grele.
DIFERITE PÃCATE
1.. Neîndeplinirea angajamentelor:
a.. ai îndeplinit pe cele luate în fata lui Dumnezeu, a ta, a aproapelui?
b.. ai îndeplinit canonul dat la Spovedanie?
1.. Furtisag de cele sfinte:
a.. ai mintit la Spovedanie?
b.. ai ocolit sã spui tot si din ce motive?
SFATURI
a.. Spovedeste-te de cel putin patru ori pe an în posturi.
b.. Posteste înainte de spovedanie.
c.. Pãstreazã acelasi duhovnic.
d.. Fã-ti un serios examen de constiintã înainte de a merge la spovedanie.
e.. Scrie pe hârtie pãcatele, altfel le poti uita. Apoi arde hârtia imediat.
f.. Mãrturiseste singur nu numai pãcatele fãcute ci si (pe) cele din inimã.
g.. Nu ascunde nici un pãcat.
h.. Împacã-te cu cel ce ti-a gresit.
i.. Ocoleste prilejul de pãcãtuire.
j.. Pãrãseste pãcatul - angajeazã-te cã nu vei mai pãcãtui.
k.. Regretã pãcatele fãcute.
l.. Fereste-te pe cât poti de ele.
m.. Cuminecã-te numai dacã te simti curat. Altfel vei fi osândit.
n.. Îndeplineste cu sfintenie canonul dat de duhovnic.
o.. Judecã-te singur pentru fiecare pãcat fãcut.
Fiecare dintre noi avem o menire, dar trebuie sã stãm sub povata duhovnicului,
care înlãturã voia nepriceputã, fãcând loc voii lãsatã de Dumnezeu în fiecare dintre
noi. Duhovnicul dezvãluie intentiile lui Dumnezeu în noi. Dacã nu stãm sub povata
duhovnicului putem sã intrãm în rãtãciri mai mari ca patimile. Îl simt prieten pe
fiecare suflet care-mi trimite un singur gând de iubire. Si doresc si rog ca fiecare
prieten sã copieze acest îndreptar la spovedanie.
Am scris, cum am putut, în toatã graba, din dorinta curatã de a vã trimite acest
îndreptar la spovedanie.
Cu toatã dragostea, Valeriu.

vineri, 7 ianuarie 2011

Trenul vietii;Întâlniri mirabile;




Acum catva timp am citit o carte in care viata a fost comparata cu o calatorie de tren. O lectura foarte interesanta. 


Viata este ca o calatorie cu trenul: Urcam si coboram des, exista accidente, surprize placute la unele statii si tristete adanca la altele. 


Atunci cand ne nastem si urcam in tren, intalnim oameni despre care credem, ca ne vor insoti pe tot parcursul calatoriei noastre: parintii nostri. 


Din pacate, adevarul este altfel. Ei coboara la o statie si ne lasa pe noi fara dragostea si atasamentul lor, fara prietenia si compania lor. 


E drept ca in tren urca alte persoane care vor ocupa un rol important in calatoria noastra. 


Acestea sunt fratii nostri, prietenii nostri si acei oameni minunati pe care ii iubim. 


Unele dintre aceste persoane care urca in tren, privesc calatoria ca o plimbare scurta.


Altii gasesc numai tristete pe parcursul calatoriei. Si mai exista si altii in tren, care sunt permanent prezenti si gata de a oferi ajutorul lor celor care au nevoie de el. 


Unii lasa in urma lor cand coboara un dor vesnic… Unii urca si coboara, si noi abia i-am observat. 


Ne mira faptul ca unii pasageri, pe care ii iubim cel mai mult, se muta in alt vagon si ne lasa singuri in aceasta etapa a calatoriei noastre. Bineinteles noi nu ne lasam opriti si ne straduim sa-i gasim si sa ne inghesuim sa trecem si sa ne mutam in vagonul lor. 


Din pacate, uneori nu ne putem aseza langa ei, deoarece locul de langa ei este deja ocupat. 


Nu face nimic, asa este calatoria: plina de provocari, vise, fantezii, sperante si despartiri… ….dar fara intoarcere. Deci, trebuie sa facem calatoria in felul cel mai bun posibil. 


Sa incercam sa iesim la capat cu cei care calatoresc impreuna cu noi, si sa cautam ceea ce este mai bun in fiecare dintre ei… 


Sa ne aducem aminte, ca in oricare etapa a calatoriei poate exista un tovaras de-al nostru care sa ezite si care probabil are nevoie de intelegerea noastra. 


Si noi vom sovai desi va exista cineva care sa ne inteleaga. 


Misterul cel mare al calatoriei este ca nu stim cand vom cobora definitiv din tren si nici cand vor cobora cei ce calatoresc alaturi de noi, nici macar cel care sta pe locul de langa noi. 


Cred ca o sa fiu cuprins de duiosie atunci cand cobor definitiv din tren….. Da, cred acest lucru. Despartirea de cativa prieteni pe care i-am intalnit in timpul calatoriei, va fi dureroasa. Va fi intristator sa-i las singuri pe cei mai dragi mie. Dar am speranta ca odata si odata va veni gara centrala, si am senzatia, ca am sa-i vad sosind, cu bagaje pe care inca nu le-au avut atunci cand au urcat in tren. 


Ceea ce ma va face fericit este gandul ca si eu am avut partea mea in sporirea bagajelor lor si in cresterea valorii acestora. 


Dragi prieteni, noi sa ne straduim sa avem o calatorie buna si ca la sfarsit sa putem spune ca a meritat osteneala. Sa incercam sa lasam dupa noi, cand coboram, un loc gol care lasa dor si amintiri frumoase la cei care calatoresc mai departe. 


Celor care sunt parte a trenului meu, le doresc Calatorie placuta ! 
..................................................- ................... 
... 


Întâlniri mirabile 


Întâlniri mirabile, adică miraculoase, pot să se întâmple, într-o viaţă de om, doar câteva. Sau una singură. Sau nici una. Le scriem cu majusculă pentru a le diferenţia de tot restul „întâlnirilor” întâmplătoare, fără înţeles şi fără urmări. 
Întâlnirea Mirabilă nu este dictată de hazard. Deşi pare că se declanşează întâmplător. În fapt, Întâlnirea Mirabilă este Întâmplarea însăşi. Adică Evenimentul vieţii.. Miracolul prin care se împlineşte destinul unui om. Întâlnirea trebuie deci să se întâmple. Pentru că îţi este sortită. Cum s-a întâmplat să se întâlnească Oedip cu tatăl său, pe un drum îngust, şi să-l ucidă, aşa cum i-a fost dinante scris. 
Încă o dată: cum ar putea fi simplă loterie, hazard orb, joc al întâmplării, când din milioane de oameni, întâlneşti tocmai omul tău, singurul, predestinatul, marea ta dragoste ? Ai dreptate să zâmbeşti neîncrezător, stimate cititorule. Rareori se întâmplă aşa. Rari oamenii care au parte de asta. Altfel, de ce am mai vorbi aici de miracol ? 
Puţini oameni ajung să afle ceva despre acesta. Deşi oricine are acces la el. Întâlnirea Mirabilă e răscrucea care te aşteaptă sau pe care o aştepţi. Chiar dacă nu ştii, o presimţi. Eşti împins să o cauţi, să năzuieşti către ea, să o visezi. Ca în mitul lui Platon despre Eros: îţi cauţi cu dor Jumătatea cu care, unindu-te, să devii întreg, să te împlineşti. 
Este scris undeva, când, cum şi unde să se întâmple miracolul Întâlnirii cu fiinţa care se va confunda cu mine pentru a deveni Celălalt Eu al meu, Alter-Ego-ul. Din Acela, devenind Acesta. Apoi unitatea Eu-Tu. 
Un om. Îl întâlneşti în drumurile tale, poate zilnic, în autobus, pe stradă, în tramvai. Îţi devine cumva „cunoscut”. Apoi, ca prin minune, vă opriţi din drum, - amandoi - şi se întâmplă Întâlnirea. Revelaţia reciprocă. Ţi se revelează că este cel căutat, aşteptat, dorit, necesar. Alteori cel aşteptat e întâlnit, dar treci pe lângă el şi... trece, rămâne pentru vecie, un trecător anonim. E momentul exprimat de Baudelaire, în poemul său, „Unei trecătoare” : ”Frumoasă fără nume, / N-or să mai vadă ochi-mi decât în altă lume / Privirea-ţi vie care m-a renăscut de-o dată ? /../ Nu-mi cunoşteai cărarea, nu ştiu ce drum aveai, / Te-aş fi iubit, străino ! O, tu, care ştiai !” 
Se întâmplă şi aşa. Treci pe lângă norocul vieţii tale. Sau îi întorci spatele. Sau trece el pe lângă tine şi nu bagi de seamă. Ratezi momentul unic al unicei tale vieţi... Din clipa în care afli, nu mai speri la fericirea Întâlnirii . Ţi-ai mutilat viaţa. 
Întâlnirea triumfală cu marea ta dragoste se produce, când se produce, „brusc şi pentru totdeauna”,cum spune filozoful Ortega Y Gassset în „Studii despre iubire”. 
Printre drumuri fără număr, fără însemnătate şi fără noimă, într-un moment auroral al vieţii, îţi este dată Întâlnirea. Adică Revelaţia, Iluminarea, Minunea. Pentru unii aleşi, este Întâlnirea cu Inefabilul, cu Absolutul, cu Dumnezeu. 
Fiecare Întâlnire Mirabilă e revelaţia câte unei valori majore a existenţei : dragostea, prietenia, arta, cunoaşterea, creaţia. Câte o carte providenţială. 
Întâlnirea face parte din miezul însuşi al gândirii lui Martin Buber. În cartea sa „Eu şi Tu” scrie simplu şi tranşant: : « Orice viaţă adevărată este întâlnire » Buber ne explică şi mecanismul prin care omul „se împlineşte prin întâlnire” : „corpul său se înalţă din unda prezentului fără timp şi spaţiu, pe ţărmul permanenţei”. Ce vroia să spună aici filozoful ? Întâlnirea te mută din contingent, zădărnicie şi nimicnicie, în adevăr, esenţă, spirit şi veşnicie. Dragostea fiind însuşi miracolul prin care te muţi din profan în sacru, din materie în metafizică. Sau, cu cuvintele lui Buber din „Eu şi Tu”, e vorba despre „faptul metafizic şi metapsihic al iubirii”. 
Miraculoasa întâmplare a Întâlnirii, se produce, ne avertizează acelaş Buber, numai dacă omul, pus faţă-n faţă cu Tu, „îi răspunde cu viaţa sa”. Cu alte cuvinte, marile întâmplări ale Întâlnirii devin/sunt destin numai dacă le trăieşti profund, cu întreaga ta fiinţă şi nefiinţă. Numai atunci, această fascinantă experienţă a fiinţării, care se numeşte viaţă, se umple de sens, de conţinut real. Altfel, viaţa rămâne goală. 


de Zoltan Terner [Zolti ]

miercuri, 5 ianuarie 2011

Cum te ajuta apa sfintita la Boboteaza




Aghiazma mare, sfinţită în ziua de Bobotează, are harul izbăvirii de rele: de boli, de puteri potrivnice, de tulburare sufletească. Află de ce şi mai ales cum îţi poate fi de folos. În fiecare an, în a şasea zi a lunii ianuarie, este prăznui-tă Boboteaza, una dintre cele mai mari sărbători ale creştinilor. Ea precede sărbătoarea Sfântului Ioan, care a săvârşit botezul Mântuitorului Iisus Hristos.

Apa sfinţită în această zi devine un simbol al Iordanului, în care a fost botezat Mântuitorul. Acesta este şi motivul pentru care aghiazma mare, cum mai este ea numită, este mereu limpede şi are puteri deosebite.

Ce este aghiazma mare

În ziua de Bobotează, după liturghie, preotul face o slujbă specială. Vase mari sunt umplute cu apă proaspătă, care va deveni aghiazma mare. Înseşi cuvintele rugăciunii de sfinţire a apei îi arată puterile: „Şi-i dă ei harul izbăvirii şi binecuvântarea Iordanului. Fă-o izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească. Ca toţi cei ce se vor stropi şi vor gusta dintr-însa să o aibă spre ***ăţirea sufletelor şi a trupurilor”.

O parte din apa sfinţită de Bobotează este folosită de preot pentru a stropi credincioşii veniţi la slujba de Bobotează, apoi în timpul botezului copiilor. O altă parte este dată credincioşilor, pentru a le fi de folos tot anul.

Când se foloseşte?

Timp de opt zile de la sfinţire, în fiecare dimineaţă, pe nemâncate, credincioşii iau o gură din apa sfinţită, închinându-se. Bunii creştini ştiu că este mare păcat să bei din aghiazma mare după ce ai mâncat, să o arunci sau să o verşi. După data de 14 ianuarie, apa sfinţită se păstrează la icoană, într-o sticluţă curată, cu un fir de busuioc în ea.

Din ea vor mai gusta la sărbătorile mari, după spovedanie, şi în zilele de post, pentru a-i întări în credinţă. Chiar şi atunci când preotul opreşte un credincios de la împărtăşanie, acesta poate lua aghiazmă şi anafură, dar întotdeauna în această ordine, pentru că aghiazma mare este mai puternică decât anafura.

Aghiazma, izvor de sfinţenie

Apa este un element al biruinţei, purificator şi regenerator. De aceea, prin stropirea cu aghiazmă, casa este ferită de rele. Din vremuri străvechi, se spune chiar că mâncarea sau băutura în care se pune aghiazmă nu se alterează.

De asemenea, când credincioşii au necazuri mari sau simt că se apropie un pericol asupra lor sau a celor dragi, pe lângă rugăciunile rostite cu credinţă , dimineaţa, pe nemâncate, iau puţină apă sfinţită şi dau şi celor din familie. Aceasta îi protejează de toate gândurile rele care vin odată cu greutăţile vieţii.

Aghiazma mică

La fiecare început de lună şi la sărbătoarea Izvorul Tămăduirii, preotul săvârşeşte una dintre cel mai des întâlnite slujbe, aghiazma mică sau sfeştania.

Spre deosebire de aghiazma mare, aceasta se poate lua după anafură şi se poate înmulţi, dar numai prin adăugare în apă proaspătă şi nu peste o aghiazmă de la altă slujbă.

Acela este cu adevărat liber, care trăieşte pentru Hristos. El se află deasupra tuturor nenorocirilor. Dacă el însuşi nu va voi să-şi facă vreun rău, atunci niciodată altul nu va fi în stare să-i facă acest lucru. 

Sfaturi duhovnicesti



-Precum lucrul lui Dumnezeu este să cârmuiască lumea, aşa al sufletului este să cârmuiască trupul.


-Fapta judecării dumnezeieşti e răsplătirea dreaptă a celor săvârşite de trup.


-Fericit este sufletul care,aşteptând pe Domnul său să vină mâine,nu ia în seamă osteneala zilei,nici a nopţii,ştiind că dimineaţă i se va arăta.


-Despre Cel din fire bun cugetă cele bune.Şi despre tot omul gândeşte numai bine.


-Cel ce ascultă de Hristos se călăuzeşte pe sine spre lumină,iar cel ce-i urmează Lui se îndreaptă spre sine.


-Venirea întristării strâmtorează plăcerea,iar frica de chinuri veştejeşte pofta.


-Numai dacă am fost încercaţi de supărări simţim plăcerile şi bucuria.Căci nu bea cu plăcere cel ce n-a însetat şi nu mănâncă cu plăcere cel ce n-a flămânzit.


-Hristos nu vrea ca tu să porţi vreunui om ură sau supărare,sau mânie,sau să ţii minte răul în nici un chip şi pentru nici un lucru vremelnic.Aceasta o strigă cele patru evanghelii.


-Mântuitorul sufletului şi al trupului este Hristos.Cel ce păşeşte pe urmele Lui se slobozeşte de păcat.


-Domnul şi Dumnezeul nostru este Iisus Hristos;mintea care urmează Lui nu va rămâne în întuneric.


-Obisnuieşte-ţi urechea să asculte des cuvinte duhovniceşti şi mintea ta te va depărta de gândurile necurate.


-Mişcă-ţi mintea necontenit la rugăciune şi vei împrăştia gândurile care stăruiesc în inimă.Virtutea şi cunoştinţa nasc nemurirea,lipsa lor e maica morţii.


-Cine cinsteşte pe Dumnezeu din toată inima şi credinţa,pe acela şi Dumnezeu îl ajută să-şi stăpânească mânia şi pofta.Căci pricina tuturor relelor este pofta şi mânia.


-Fă bine celui ce te nedreptăţeşte şi-ţi vei face prieten pe Dumnezeu.


-Să învăţăm de la Hristos smerită cugetare,de la David umilinţă iar de la Petru să plângem pentru căderile ce ni se întâmplă.Dar să nu deznădăjduim ca Samson,ca Iuda şi ca Solomon cel înţelept.


-Dragostea şi înfrânarea curăţesc sufletul,dar mintea o luminează rugăciunea curată.


-Cerul închipuieşte tăria credinţei,în care strălucesc toţi sfinţii ca nişte lumânări.


-Precum poftele şi mâniile înmulţesc păcatele,aşa înfrânarea şi smerenia le şterg.


-Cinstit în faţa lui Dumnezeu şi a oamenilor este acela care nu încearcă nimic pentru supărarea dragostei.


-Cel care iubeşte pe Iisus se va slobozi de păcat.Iar cel ce urmează Lui va vedea cunoştinţa adevărată.


-Hristos este Mântuitorul lumii întrgi şi a dăruit oamenilor pocăinţa spre mântuire.


-În ziua judecăţii ne va cere Dumnezeu să dăm socoteală pentru cuvinte,fapte şi gânduri.


-Sileşte-te cât poţi să iubesti pe tot omul.Iar dacă nu poţi încă,cel puţin să nu urăşti pe nimeni.


-Cel ce a dobândit dragostea,a dobândit pe Dumnezeu Însuşi,întrucât 
"Dumnezeu este iubire".A Lui e slava în veci.


-Hristos este judecătorul viilor şi al morţilor şi răsplătitorul faptelor fiecăruia.


-Nevoieşte-te să iubeşti pe tot omul deopotrivă şi vei alunga de-a valma toate patimile.


-Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi,făcându-i binele şi fără a aştepta de la el vreo răsplată.


-Roagă-te lui Dumnezeu pentru binele aproapelui tău,iertându-l sincer de-ţi va fi greşit cu ceva şi ajutându-l la nevoie,dându-te pe tine însuţi pildă de bunătate şi înţelegere pentru îndreptarea lui.


-Să fii recunoscător celui ce-ţi face binele.


-Harul iubirii divine nu coboară decât acolo unde este floarea albă a credinţei şi a nădejdii,căci a crede înseamnă nădăjdui şi aştepta cu toată fiinţa ceva,până la definitiva regăsire a omului în faţa lui Dumnezeu.


-A ne iubi pe noi înşine,înseamnă a ne vedea aşa cum sântem şi a ne strădui cu sufletul,după moarte,să se învrednicească de starea aceea pe care Dumnezeu a pregătit-o celor aleşi şi bine plăcuţi Lui.


-Dacă fratele tău va sărăci şi va ajunge la strâmtoare înaintea ta,ajută-l,fie străin,fie băştinaş ca să trăiască cu tine.Să nu iei de la el dobândă şi spor,ci să te temi de Dumnezeul tău ca să trăiască fratele tău cu tine.


-Dacă Dumnezeu nu-l va slăvi pe om,slava oamenilor nu este nimic.


-Ruşinea şi netemerea de multe ori aduc păcatul.


-Fă-te dispreţuit,leapădă-ţi voia ta şi fă-te fără grijă,şi vei avea odihnă.


-Fiecare din noi este ispitit de propria lui poftă.



 

marți, 4 ianuarie 2011

Ajunul Bobotezei, zi de post negru



In unele regiuni, in special in Moldova, crestinii ortodocsi gusta pe nemancate din Agheasma Mare timp de opt zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), pana la 14 ianuarie - odovania praznicului. Se intampla ca cei opriti de la Sfanta Impartasanie, sa primeasca de la duhovnic, binecuvantarea de a lua Agheasma Mare. Insa, trebuie sa fim cu luare aminte la faptul ca Agheasma Mare nu poate inlocui Sfanta Impartasanie.
Alti preoti ii opresc pe credinciosi sa ia Agheasma Mare. In acest sens, Sfantul Sava spune: "acestia nu fac bine pentru ca prin darul lui Dumnezeu s-a dat spre sfintirea lumii si a intregii fapturi... Deci de unde este socotinta acestora pentru ca sa nu guste apa aceasta, deoarece trebuie sa stim ca nu pentru aceasta Apa este necuratia in noi, ci devenim necurati prin lucrurile noastre cele spurcate, iar noi ca sa ne curatim de acestea, bem fara de indoiala aceasta Sfanta Apa."
Cu Agheasma Mare se stropesc casele credinciosilor si locuitorii acestora, in Ajunul Bobotezei. Tot cu ea se stropesc si lucrurile care trebuie binecuvantate sau sfintite, cum ar fi de pilda, la binecuvantarea si sfintirea prapurilor, la sfintirea crucii si a troitelor, a clopotului, a vaselor si vesmintelor liturgice, la sfintirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor si a Sfantului si Marelui Mir.
Slujba de la Agheasma Mare
Daca Agheasma Mica se poate savarsi ori de cate ori credinciosii doresc acest lucru, Agheasma Mare se oficiaza o singura data pe an, pe 6 ianuarie, in ziua Botezului Domnului in Iordan.
In cadrul slujbei de sfintire a apei se citesc trei paremii, toate din prorocia lui Isaia (cap. XXV, 1-10; LV, 1-13 si XII, 3-6), apoi Apostolul (din I Cor. X, 1-4) si Evanghelia (de la Mc. I, 9-12), in care se prezinta in rezumat Botezul Domnului. Dupa ectenia mare se rosteste rugaciunea de sfintire a apei, compusa de Sfantul Sofronie al Ierusalimului, adresata Sfintei Treimi: ("Treime mai presus de fire..."). Preotul slujitor Il invoca de trei ori pe Sfantul Duh pentru sfintirea apei ("Tu Insuti, dar, Iubitorului de oameni Imparate, vino si acum prin pogorarea Sfantului Tau Duh si sfinteste apa aceasta") si binecuvanteaza de fiecare data apa cu mana, afundandu-o crucis in vasele cu apa. Apoi rosteste o noua formula de invocare a Sfantului Duh ("Insuti si acum, Stapane, sfinteste apa aceasta, cu Duhul Tau cel Sfant"), pe care preotul o rosteste tot de trei ori, binecuvantand de fiecare data apa, cu mana crucis.

La finalul slujbei, preotul slujitor afunda de trei ori crucea si busuiocul in apa cantand troparul Praznicului. "In Iordan botezandu-Te Tu Doamne ..."
In casele credinciosilor, agheasma se pastreaza la loc de cinste, in vase curate si dintr-insa se gusta pe nemancate, in zilele de post si ajunare. Potrivit invataturii, "firea apei celei sfinte este ca sa spele si trupul si sufletul, sa-l sfinteasca, sa-l innoiasca si sa-l faca fiu al lui Dumnezeu".
Adrian Cocosila


luni, 3 ianuarie 2011

Cum facem semnul Sfintei Cruci...





  •  Cruce, cruce, semn preasfant,
    Noi cu tine ne-nchinam
    Ca de relele ce sant 
    Noi prin tine sa scapam!
    Ne-nchinam cu mana dreapta,
    Caci cu mana dreapta scrim:
    Este mana care-o-ntindem
    Cand cu-amicii ne-ntalnim!
    Iar pe degete le tinem
    Cum in mana-ai tine-un toc:
    Trei unite intr-un punct,
    Doua-n palma la un loc!
    Caci sant trei Persoane Sfinte,
    Care-s Dumnezeu de sus
    Si sant doua firi unite
    In persoana lui Iisus!
    Si asa ne-atingem fruntea,
    Apoi inima la piept,
    Cei doi umeri in crucis,
    Incepand cu cela drept!
    Si ne-atingem apasand
    Si pe frunte si pe piept,
    Si pe umeri rand pe rand,
    Facand crucea cat mai drept!





  • Cruce,cruce semn preasfant,

    Noi cu tine ne-nchinam,

    Ca de relele ce sant,

    Noi cu crucea sa scapam.



                       Sfanta Cruce, arma de biruinta impotriva diavolului.

    duminică, 2 ianuarie 2011

    Pr. Arsenie Boca-Despre durerile oamenilor


    Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
    Fiindcă aţi sporit mult cu numărul, e cu neputinţă ca să pot vorbi cu fiecare. O să vorbesc de aceea odată cu toţi.
    Lucrul care ne arde pe toţi este pocăinţa – pocania, pe care-o trimite Dumnezeu ori vrem, ori nu vrem. De aceea mai bine să ne pocăim de bună voie, să nu aşteptăm să ne trimită Dumnezeu pocăinţa prin necazuri de tot felul. Căci pricinile pentru care Dumnezeu ne trimite necazurile sunt păcatele noastre. Necazurile sunt mila lui Dumnezeu cu noi.
    Acum, câteva feluri de păcate deosebite, ca astfel să le puteţi pricepe pe toate.
    O să ascultaţi astăzi despre durerile voastre însuşi.

    I. Betesugurile trupului

    Din trei pricini se betejeşte trupul:
    1. din lipsa postului
    2. din naştere
    3. din desfrânare
    1. Trupul se umple de otrăvuri din lipsa postului. Carnea e o otravă şi se mistuie tot cu ajutorul unei otrăvi: fierea – veninul.
    2. Din naştere pentru că fie mama fie tatăl n-a fost treaz când s-a zămislit copilul. Fugiţi de bărbaţi când sunt ameţiţi de cap.
    3. Din desfrânare pentru că trec de măsura cuvenită şi începe să-i doară spatele, spinarea, şalele, slăbesc nervii, devin iuţoşi, nerăbdători. Toate astea pentru că nu şi-au înfrânat poftele. E tocmai ca bogatul care sărăceşte. Aşa şi trupul care şi-a mâncat toată vlaga.
    II. Vrajba în casa
    Să ascultaţi pricinile pentru care o au şi apoi ce să facă ca să nu le mai aibe.
    Vrajba în casă vine din păcate. Toate îşi au izvorul în păcate. Neaparat vine vrajbă în casă dacă:
    1. Căsătoria s-a început cu stângul adică cu desfrânarea.
    2. Mai vine apoi dacă soţii trăiesc în căsătorie nelegiuită sau fără cununia bisericească. E un păcat pe care toţi îl plătesc cu vrajba. De aceea toţi trebuie să intre la cuminţenie şi să se legiuiască dacă sunteţi aşa.
    3. Din curvii nemărturisite făcute înainte sau după căsătorie. Astfel au intrat într-o casă nouă cu o pecete drăcească pe sufletul şi pe trupul lor. Şi pentru că nu s-au mărturisit acel păcat are să le spargă casa tocmai pentru că n-au omorât pe diavolul care e cel care face acest lucru.
    4. Lăcomia de avere a unui părinte când şi-a măritat fata sau şi-a căsătorit feciorul. O asemenea căsătorie nu ţine pentru că s-a făcut cu o lucrare a diavolului. De o vei mărita pe fata ta numai pentru avere căsătoria lor va sfârşi cu vrajbă şi cu spargerea casei aceleia. Prin urmare cuminţiţi-vă părinţilor cu sfaturile când vă măritaţi fetele sau vă căsătoriţi feciorii.
    5. Nepotrivirea de vârstă, căci sunt părinţi care îşi mărită fetele de 14-15 ani tot din lăcomie de avere sau numai ca s-o ştie măritată. Şi la 17-18 ani fata lor e văduvă şi cu un copil. Asta pentru nepotrivirea de vârstă pentru că ce poate face o copilă faţă de un vlăjgan. Acesta e păcat înaintea lui Dumnezeu. De aceea casa aceea nu ţine ci se sparge. Şi părinţii aceia trebuie să recunoască că au dat un sfat prost.
    6. Din negrija de suflet a celor din casa aceea se ajunge de asemenea la vrajbă. Din negrija de spovedanie, de Sfânta Împărtaşanie şi de rânduielile Bisericii care sunt poruncile lui Dumnezeu. Şi dacă nu le păzesc cum să aibă linişte? Căci de nu păzeşte cineva poruncile lui Dumnezeu păzeşte pe ale diavolului şi atunci te arzi.
    7. Şi mai vine vrajba şi din petrecerea fără post. Cei ce se umplu de mărire sunt cei plini de fiere care se înmulţeşte în corpul omului atunci când mănânci carne multă şi când nu posteşti. Plin de fiere fiind se umplu de mânie şi astfel îşi sar în cap. Aşa pentru o vorbă cât de neînsemnată, pentru o bucată de lemn care i se pare că nu stă la locul ei, îi sare în cap celuilalt.
    8. Şi-o ultimă pricină este desfrânarea tuturor. Dar soţii cum desfrânaează când sunt legiuiţi? Aşa bine căci nu mai ţin nici o seamă de miercuri, vineri, de zilele de post, de sărbători. Nu mai ţin nici o rânduială. Şi bate Dumnezeu nerânduiala ca să se facă rânduială.

    III. Alte din durerile voastre sunt pagubele în curte şi în vite, în agoniseala voastră
    Şi-acum iată pricinile pentru care trimite Dumnezeu pocanie asupra heiului (avutului) vostru:
    1. Unul din stăpâni le drăcuie şi-atunci să nu se mire dacă i se împlineşte cuvântul căci dă Dumnezeu după cuvântul lui.
    2. Lucrează Duminica. Că dacă Dumnezeu n-a lucrat nimic în una din zile nici ţie nu-ţi este îngăduit şi dacă vei lucra vei pierde nu numai ceea ce ai lucrat Duminica ci şi ce-ai lucrat peste săptămână. Să nu asculţi de sfaturile Guvernului când e vorba de cinstirea Duminicii. Guvernul îşi are socotelile lui, tu însă ai sufletul. Căci va veni vremea să ceri apa cu bilet! Da, va veni vremea să ceri apă cu bilet.
    3. Şi mai are pagubă şi acela care se uită la ele ca la ochii lui din cap. Şi-a lipit inima lui de lucruri pieritoare. Pentru altceva a dat Dumnezeu inima, nu ca să ţi-o împotmoleşti în gunoiul lumii ci ca să ţi-o îndrepţi către Tatăl cel din ceruri. Pe El să-L iubim, de El să ne lipim inima, căci neasemănată e plata pe care ne-o dă Dumnezeu faţă de cea dată de lume. De aceea nu lipi inima ta nici de proprii tăi copii căci de-i pătimi durere în cele iubite peste măsură cine te va mângâia?
    4. Ai cumpărat din mână rea, din mână pătimaşă, din mână care a furat sau de la unul care a curvit. De aceea înainte de a o amesteca cu ale tale dă-i apă sfinţită cu făină. Căci să ştiţi că păcatele trec şi-asupra pământului pe care-l calci şi-asupra vitelor. Când a fost izgonit Adam din Rai Dumnezeu a blestemat pământul: spini şi pălămidă să dea şi în sudoarea feţei să-şi câştige pâinea. Iar femeia în dureri să nască. O greşeală a noastră atârnă asupra întregii averi.
    5. Cineva se ţine de vrăji asupra ta iar tu nu ai ocrotirea lui Dumnezeu asupra ta. Cineva lucrează cu diavolul asupra ta şi asupra vitelor tale. Şi tu tânjeşti, şi vitele tale tânjesc. Şi de ce pot lucra aceste puteri? Pentru că tu nu ai ocrotirea lui Dumnezeu ca să nu mai poată lucra duhurile rele, vrăjitorii şi altele atâtea toate. Curăţeşte-ţi trupul tău prin post, fă sfeştanie, pune-ţi o cruce în curte şi roagă-te lui Dumnezeu să te ocrotească.
    6. Şi ai pagubă şi pentru că pe curtea pe care stai sau pe pământul pe care lucrezi apasă jurăminte sau nedreptăţi. Să luaţi seama să nu tăiaţi o brazdă din pământul care nu este al vostru căci aduce moarte. Se poate să mai ai asupra curţii şi alte păcate. Îi fi cumpărat acea curte cu bani munciţi într-o vreme când trăiai în desfrânare, aici sau în America. De aceşti bani deşi i-ai muncit nu te vei folosi căci şi asupra lor atârnă şi apasă păcatele de când i-ai muncit. Şi te urmăreşte Dumnezeu până în pânza albă. Pentru ce? Pentru că nu le mărturiseşti, pentru că ţi-i şerpi în sân, şi Dumnezeu lasă ca să te muşte.
    7. Apasă blestemele părinţilor sau a altuia asupra casei tale sau asupra ta.
    8. Sunt omoruri sau sinucideri făcute pe curtea ta sau ce e mai des, copii lepădaţi îngropaţi ici colo. Ba în gunoi, ba lâng-o altoaie şi copiii lepădaţi sunt păcate strigătoare la cer.
    9. Stăpânii au păcate nemărturisite din tinereţe sau mai pe urmă şi nu le-au ispăşit. Că nu-i destul să le spui sub patrafir. Trebuie să le şi ispăşeşti de bună voie. De aceea vine bătaia lui Dumnezeu peste tot, peste câmp, peste vite şi peste tot lucrul mâinilor tale.
    IV. Copii îndărătnici, neascultători, necredincioşi, desfrânaţi
    Toţi părinţii luaţi aminte! Ceilalţi de asemenea ca să nu alunecaţi în aceleaşi. Copii îndărătnici sunt din următoarele pricini:
    1. Părinţii n-au păzit niciodată postul şi nu s-au putut înfrâna de la pofta trupească şi aşa au călcat zilele şi vremile neîngăduite care sunt acestea: miercurile, vinerile, duminicile, sărbătorile şi posturile întregi. Aceasta e o categorie, un fel de vremi neîngăduite. Toţi aceştia sunt neascultători de părinţi şi îndărătnici pentru că nici părinţii nu au ascultat de porunca lui Dumnezeu a păzirii zilelor obişnuite. Întrebaţi-vă cugetul şi vă va spune ce-i îngăduit altfel îi veţi vedea plângând şi veţi plânge şi voi şi aşa veţi ispăşi păcatul în care i-aţi zămislit. Desigur că vă doare dar dacă nu le-aţi fi făcut nu v-ar durea.
    2. Mamele nu s-au păzit până la curăţie deplină şi aşa se nasc copii ce se umplu de bube şi pot muri. Şi dacă în vremea aceea tatăl a mai fost şi beat se naşte un copil ce va fi slăbănog fie cu mintea fie cu trupul sau cu amândouă. Iată cum vei avea pocanie de la Dumnezeu în propriul tău rod.
    3. În vremea sarcinii nu te-ai păzit de bărbat. De aci mulţi copii se nasc morţi, mor tineri sau dacă trăiesc alunecă în curvie pentru că s-a întipărit pecetea curvească pe ei încă din sânul maicii lor. Se găseşte asta în Sfânta Scriptură. Căci toate prin care trece mama în vremea celor nouă luni, fie bune fie rele, se întipăresc şi-n copil. Când va creşte mare toate îi vor răsări în cale.
    V. Despre copiii lepădaţi
    Altă durere mare pe care o aveţi voi mamele, dar care atârnă şi-asupra taţilor, sunt copiii lepădaţi. E păcat strigător la cer! E ucidere la mijloc, nu e ceva mai uşor. E păcat strigător la cer. Ascultaţi toţi cu luare aminte. Sângele lor strigă răzbunare. De aceea nu vei avea noroc cu ceilaţi ci plâns şi jale. Răzbunarea sângelui vărsat se face fără milă, ori că îţi ia Dumnezeu şi pe ceilalţi, ori vor cere însăşi capul mamei. Ştiţi bine că aceasta se întâmplă la multe atunci pe loc. Iar aceasta aşa se tocmeşte, că atâta supărare vei avea în casă încât îţi pierzi cumpătul şi uiţi de marea milă a lui Dumnezeu ce o are cu toţi păcătoşii. Şi se apropie diavolul de tine şi-ţi bagă-n cap gândul să-ţi iei lumea în cap şi să-ţi faci capătul. Ăsta e glasul împotriva tuturor celor ce fac aşa. Mare ispitire păţesc mamele care au ucis copii. Iar dacă vrei să scapi tu şi ceilalţi copii pe care i-ai făcut trebuie să pui în loc tot atâţia copii ai altor femei sărace şi să-i botezi. Iar dacă nu, ia-i şi botezaţi gata căci ştie Dumnezeu cât te mai ţine. Şi să grijeşti de dânşii ca şi de copiii tăi, cu îmbrăcăminte şi încălţăminte frumoasă, bani de şcoală, până-s în stare să-şi câştige singuri pâinea. Şi ce scoţi din copiii tăi aceea să iasă şi din aceia. Iar toate necazurile ce le vei avea în vremea asta fie pentru ei fie de la ei să le rabzi toate nădăjduind mila lui Dumnezeu, că-ţi va ierta păcatul. Căci prin răbdare ispăşeşti păcatul. Iar milostenia cu osteneală biruie înaintea judecăţii.
    Acesta e un cuvânt de mângâiere pentru voi. Dar să faceţi ce v-am spus şi nu cu tăndăleală. Şi să creşteţi copii nu numai cu pâinea voastră ci şi cu hainele voastre, cu banii voştri. Căci de Dumnezeu nu te poţi plăti cu minciuna. Şi-ţi va spune diavolul că i-ai dat destul. Asta numai ca să te bage dator, ca să-i fi şi lui datornic, să nu-ţi plăteşti faţă de Dumnezeu datoria.
    Şi să înveţe pe cele tinere să nu facă şi ele aceleaşi ştiind tu câtă frigare în suflet ai pătimit tu pe urmă.
    Vrei copii puţini? Nu te atinge de bărbat. Însă ca să puteţi face lucrul acesta trebuie să vă înfrânaţi cu postul, iar eu zic cu foamea. Căci trupului acestuia de pe noi nu-i pasă dacă ne bagă în focul iadului. De aceea ar trebui ca nici nouă să nu ne pese de poftele lui ci să le mai ucidem cu postul.
    Te sfătuieşte bărbatul să ucizi copiii? Sfatul e ucigaş, nu-l asculta ci mai bine rabdă să fii alungată de la casa lui şi va vedea Dumnezeu osteneala ta şi nu te va părăsi, că te va milui de vei fi vrednică.
    În toate astea de până aici se încurcă oamenii care nu postesc. Căci aceia sunt izbiţi de toate relele, după cum au zis Părinţii, că toate relele de la stomac încep, după cum văzură-ţi iar eu vă spun că şi de la brâu în jos.

    VI. Despre mânie vine cuvântul mâine

    Prin urmare aşa stând lucrurile şi necazurile, să alergaţi la pocăinţă şi să nu le mai faceţi. Să alergaţi la spovedanie curată şi la Sfânta Împărtăşanie că altfel nu vine ocrotirea lui Dumnezeu asupra voastră şi asupra avutului vostru. Nu uitaţi însă că postul este poarta iar patrafirul este uşa. Numai cu acestea vine ocrotirea lui Dumnezeu căci fără ocrotire nu putem face nimic.
    Toate acestea, pe scurt, se află în aceste cuvinte ale psaltirii: “Mărturisi-voi Domnului fărădelegea mea şi îndată a ridicat pedeapsa păcatului meu”. Asupra nostră atârnă pedeapsa lui Dumnezeu pentru păcatele noastre. De îndată ce le mărturiseşti Dumnezeu îţi înlătură pedeapsa păcatului. Tu mai urmează să-l ispăşeşti, să-l scoţi din obiceiul tău. De aceea toată sluga să se roage la vreme. Chiar potop de ar veni să nu-l poată potoli.
    Vedeţi cum trebuie să vă fie aşezământul minţii, a inimii şi a trupului vostru? Să fie toate curate şi curăţite căci Dumnezeu nu păzeşte trup spurcat, inimă şi minte cu vicleşug. Şi vi se vor însenina zilele şi vă veţi bucura. Însă faceţi lucrurile acestea ca să nu fiţi numai auzitori ci şi împlinitori. Căci dacă nu vă veţi sili am făcut lucru degeaba. Eu am bătut toaca la urechea surzilor, iar voi nu vă veţi urni necazurile din loc. În mâna voastră stă să vină sau nu necazurile asupra voastră.
    Cu acestea cred că am stat de vorbă cu fiecare. Veniţi că multe mai sunt şi le vom dezbate pe toate cu ajutorul lui Dumnezeu. Căci cine vine pentru suflet nu le poate auzi toate odată ci pe rând. Şi nici nu le poate primi. Şi-apoi cu cât le va auzi mai des cu atât se vor ţine minte mai uşor.
    Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

    (Cuvânt ţinut în Sfânta Biserică în ziua de 21.02.1942)

    sâmbătă, 1 ianuarie 2011

    ISTORIA TAMAIEI




    Tămâia ( din lat. thymanea) este sucul (răşina) unor arbori/arbuşti exotici (cedrii libanului), care ajungând în contact cu aerul se încheagă, la fel ca şi răşina brazilor. Ea era adusă ca ofrandă la templul iudaic, iar în crestinism este considerată ca un prinos sfant, al cărui fum înmiresmat însoţeşte toate actele cultului divin.
    ÎN VECHIUL TESTAMENT

    În cultul Vechiului Testament trebuia să se aducă dimineaţa şi seara sacrificii de tămâie, pe altarul special amenajat în Cortul Mărturiei şi apoi în Templu, numit altarul tămâierii (Ieşire 30, 1-8); pe acest altar nu se ardea numai tămâie curată, ci erau amestecate încă patru ingrediente (Ieşire, 30, 34). Proorocul Maleahi (cap. 1, 11) prezice că după venirea lui Mesia se va aduce jertfă de tămâie de la răsăritul soarelui până la apus.
    ÎN CREŞTINISM

    În cultul creştin găsim întrebuinţarea tămâiei încă din cele mai vechi timpuri. Astfel, canonul 3 al Sfinţilor Apostoli spune: "(...) Dar să nu fie iertat a se aduce altceva în altar decât untdelemn pentru candele şi tămâie la vremea aducerii înainte". Sf. Ap. Pavel, în epistolele sale, inspirat de tămâierile din Vechiul Testament, zice că Mântuitorul S-a dat pe Sine jertfă lui Dumnezeu pentru noi "spre miros de bună mireasmă" (Ef. 5, 2), iar la II Cor. 2, 15, vorbind despre apostoli, zice că ei sunt lui Dumnezeu "bună mireasmă".

    Despre folosirea tămâiei în cadrul Sfintei Liturghii găsim menţiuni în rânduiala de la Liturghia Sfântului Iacob şi în Liturghia Sfântului Marcu, iar mai târziu şi în liturghiile Sfinţilor Vasile cel Mare şi Ioan Gură de Aur, unde avem şi formule speciale de binecuvântare a tămâiei folosită la cădire.

    Dar tămâierea nu era folosită numai în cadrul Sfintei Liturghii, ci şi la alte sfinte slujbe şi manifestări de cult, ca: procesiuni,înmormântări şi altele.

    Obligaţia tămâierii o aveau diaconii; de aceea Sf. Arhidiacon Ştefan este zugrăvit de obicei cu o cădelniţă în mână. Din pricina mirosului plăcut pe care îl răspândeşte, îmbălsămând aerul şi alungând miasmele, tămâia, în Sf. Scriptură, este privită ca un simbol al rugăciunilor pioase, care, asemenea fumului de tămâie, se ridică în sus, ca unul dintre cele mai preţioase daruri de jertfă aduse lui Dumnezeu. Astfel de daruri au fost aduse şi pruncului Iisus de către magi: aur, smirnă şi tămâie. Smirna este tot un fel de tămâie, însă mai de preţ şi cu un miros mai plăcut decât al tămâiei.

    Tămâierea are două înţelesuri: când se tămâiază persoane sfinte sau icoane, ea este semn de veneraţie şi respect, iar când se tămâiază lucruri asupra cărora se invocă trimiterea harului de la Dumnezeu, simbolizează harul Sfântului Duh, care ni se trimite de sus, după cum spune şi rugăciunea tămâierii. Precum am spus mai sus, ea este simbolul rugăciunilor noastre, care se înalţă spre Dumnezeu ca fumul de tămâie. Cei 24 de bătrâni din viziunea Sfântului Ioan Evanghelistul au căzut înaintea Mielului având fiecare alăute şi năstrape de aur pline cu tămâie, care sunt rugăciunile sfinţilor (Apocalipsa 5, 8). Acelaşi înţeles îl au şi cuvintele Psalmistului, care zice: "Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta, ridicarea mâinilor mele jertfa de seară" (Ps. 140, 2). Pentru tămâierile sau cădirile din rânduiala sfintelor slujbe se întrebuinţează cădelniţa (căţuia sau tămâierul), în care se pune tămâia.
    RUGĂCIUNEA TĂMÂIERII

    "Tămâiei îţi aducem Ţie, Hristoase, Dumnezeul nostru, întru miros de bună-mireasmă duhovnicească, pe care primind-o în jertfelnicul Tău cel mai presus de ceruri, trimite-ne nouă harul Preasfântului Tău Duh."

    Aur, smirna, tamaie
    poezie Viorel Gaita
    - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

    O stea pe cerul gurii-ncet se suie,
    aur, smirna, tamaie,
    buze spre icoana se tuguie,
    aur, smirna, tamaie.

    Aproapele are in ochi o barna,
    tamaie, aur si smirna.
    pruncul se naste c-o nara carna,
    tamaie, aur si smirna.

    Lucrare zideste Mesterul Faur,
    smirna, tamaie si aur,
    ispitele dorm pe frunze de laur,
    smirna, tamaie si aur.

    Deschide usa faptura de-azur,
    tamaie, smirna si aur,
    s-asculti colinda de bun augur,
    tamaie, smirna si aur.

    Puterea Sfintei Cruci



    Un tânăr dornic de aleasă învăţătură s-a dus odată la o mănăstire, să-i ceară
    sfat unui bătrân călugăr:
    - Părinte, daţi-mi, vă rog, o carte din care să pot învăţa cel mai bine cum
    trebuie să fie un creştin; cum trebuie să gândească, ce trebuie să facă; o carte

    care să-mi explice toate aceste lucruri!

    Călugărul i-a spus că are o asemenea carte în chilia sa şi s-a dus să o aducă, însă, după câteva clipe, s-a întors ţinând în mână o cruce pe care i-a întins-o tânărului. Văzându-1 mirat, i-a spus:

    - Fiule, crucea este cea mai de seamă învăţătură pe care Dumnezeu i-a dat- o omului. Pentru noi, Mântuitorul S-a jertfit pe cruce, arătându-ne astfel ce înseamnă să iubeşti, fiindcă a făcut acest lucru din dragoste pentru oameni. Crucea înseamnă tocmai calea pe care omul ajunge la iubire, adică la Dumnezeu. Cel ce ştie să-şi poarte crucea, poartă cu el, în acelaşi timp, harul şi iubirea Domnului. De aceea, crucea nu este o povară, ci o bucurie; când te dăruieşti celui drag, nu o faci cu tristeţe şi cu reţinere, ci cu bucurie şi entuziasm.- Crucea înseamnă, deci, curaj, răbdare, dar, mai ales, dragoste.

    Doreai o carte pe care să o citeşti cu ochii şi a cărei învăţătură să îţi lumineze mintea. Iată, în schimb, crucea - o carte pe care o vei citi cu sufletul şi a cărei învăţătură îţi va lumina întreaga viaţă.
    "Crucea, izvor de tămăduire, uşa Tainelor, arma păcii, veselia sufletului
    meu."(Acatistul Sfintei Cruci)


    Arhivă blog

    Lista mea de bloguri

    Etichete

    “Hristos a inviat 1 MARTIE 10 MINUNI ALE LUMII...DESPRE CARE NU STIAI 10 sfaturi pentru barbati 100 POVETE ORTODOXE 42 DE SFATURI PENTRU 100 DE ANI ABECEDARUL VIETII DUHOVNICESC ACATIST DE POCĂINŢĂ (folositor pentru pruncii avortaţi ACATISTE ACATISTUL SF. PROOROC DAVID Adormirea Maicii Domnului AICI GASESTI CANTARI DUHOVNICESTI-LITURGICE AICI GASESTI INTREBARI SI RASPUNSURI AICI GASESTI SFATURI PENTRU SPOVEDANIE AICI GASESTI VIETILE SFINTILOR AICI UN PROGRAM ORTODOX-24 ORE ORTODOXE ALFABETUL... CREŞTINULUI ORTODOX APA SFINTITA Articole Apopei Roxana AU NEVOIE DE AJUTOR Biblia - Cartea vieţii Biblia cea adevărată Biciul lui Dumnezeu Binecuvantare Binecuvântarea părintilor asupra copiilor BISERICI BISERICI TIMISOARA BOBOTEAZA Buna Vestire CANONUL ŞI PRAVILA Care sunt şi ce semnificaţie au veşmintele preotilor Cartea cu cele douăsprezece vineri... Casa sufletului CĂRTI Căsătoria creştinelor ortodoxe cu musulmani - Capcană periculoasă Când trebuie să mergem la Sfânta Biserică? Ce se intampla cu oamenii care mor nespovediti ? CELE 10 PORUNCI CELE SAPTE PĂCATE DE MOARTE Cele trei cete diavolesti CICLUL MENSTRUAL ȘI SLUJBELE BISERICEȘTI CITATE DE INTELEPCIUNE CITATE DIN SFANTA EVANGHELIE Completare la cateheza „O mamă creştin ortodoxă“ Completare la cateheza despre Lumânare COMPORTAREA IN BISERICA Copii si Capcanele iadului CREDINŢA CEA ADEVǍRATǍ CREZUL CRUCEA – semnul iubirii Lui Hristos pentru oameni Crucea Sfantului Andrei CUGETARI SI CITATE ORTODOXE Cum inseala diavolul pe om Cum ne imbracam cand mergem la biserica... CUM SA NE RUGAM CUM SE FACE UN POMELNIC Cum se vede Dumnezeu Cum trebuie sa ne închinăm în biserică CUVANT CATRE CRESTINII ORTODOCSI DESPRE SFANTA TRADITIE CUVÂNT CǍTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE P Ă C A T CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE E G O I S M Cuvânt către creştinii ortodocşi – Spovedania unui monah din Muntele Athos CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE C U L T U L A D V E N T I S T CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE CULTUL BAPTIST Cuvânt către creştinii ortodocşi despre Diferenţele dintre ortodocşi şi catolici CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE POMENILE SI RUGĂ CIUNILE PENTRU CEI ADORMIŢI CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE S F Â N T A B I S E R I C Ă O R T O D O X Ă CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE SMIRNĂ ŞI TĂMÂIE Cuvânt către creştinii ortodocşi despre ZICERI şi contra ZICERI Cuvînt către crestinii Ortodocsi De ce avem pagube în gospodărie? De ce credinţa ortodoxă este cea adevărată ? De ce nu avem bănci în biserică ? DESPRE NECAZURI ŞI SUFERINŢĂ DESPRE CREAŢIONISM ŞI EVOLUŢIONISM DESPRE PĂCATUL BETIEI DESPRE V E Ş N I C I E Despre cinstirea sfintelor moaște DESPRE P R O S T I T U Ţ I E Despre prietenie Despre Rugaciunea - Tatal nostru DESPRE A C U P U N C T U R A DESPRE ACTELE CU CIP DESPRE ARTA SI RELIGIE DESPRE ASCULTARE DESPRE ATEISM DESPRE AVORT DESPRE BETIE Despre blândete Despre Blesteme DESPRE BOALA DESPRE BOALĂ SI SUFERINTĂ Despre bunătate DESPRE C R E D I N Ţ Ă DESPRE CAPCANELE PE CARE NI LE INTINDE TELEVIZORUL DESPRE CINSTIREA SFINŢILOR Despre credinta DESPRE CRUCE CANDELE..ICOANE Despre Denii Despre depresie DESPRE DESFRANARE DESPRE DISCOTECĂ Despre droguri Despre Duhul Sfant DESPRE EGOISM DESPRE EUTANASIE Despre Evolutionism Despre farmece si vrăji DESPRE FĂTĂRNICIE DESPRE FEMEIA CRESTINA DESPRE FERICIRE Despre frică Despre fumat DESPRE GANDURI SI INFRUNTAREA LOR Despre Halloween Despre horoscop . DESPRE INCINERARE DESPRE INGERUL PAZITOR DESPRE INVIDIE SI URA Despre Ispită DESPRE IUBIRE Despre iubirea de aproapele DESPRE JUDECATILE LUI DUMNEZEU DESPRE LACRIMI DESPRE LUMANARI DESPRE MAICA DOMNULUI Despre mama creştin-ortodoxă DESPRE MANDRIE DESPRE MANIE DESPRE MANTUIRE Despre masturbare DESPRE METANII DESPRE MINCIUNA DESPRE MOARTE DESPRE NĂDEJDE Despre O.Z.N.-uri DESPRE OMUL FRUMOS..DAN PURIC Despre Ortodoxie DESPRE P O C Ă I N Ţ Ă DESPRE PACAT DESPRE PARASTASE DESPRE PATIMILE OMULUI Despre păcat DESPRE PLANSURI DESPRE POCAINTA Despre pocăinţă DESPRE POCĂINŢĂ ŞI SPOVEDANIE DESPRE POMELNIC ŞI ACATIST DESPRE POST DESPRE PREOTUL DUHOVNIC Despre Psaltire Despre puterea Sfintei Cruci Despre Răbdare Despre rugăciune DESPRE SARINDARE DESPRE SECTARI DESPRE SFANTA ANAFORĂ DESPRE SFANTA LITURGHIE DESPRE SFANTA TREIME Despre Sfânta Împărtășanie Despre sfintele Pasti DESPRE SFINTENIE SI FARMECE DESPRE SFINTI DESPRE SLAVA DESARTA Despre smerenie DESPRE SUFLET DESPRE TAINA MIRUNGERII DESPRE TALISMAN DESPRE TAMAIE DESPRE VALENTINE’S DAY Despre Vâsc DESPRE VEDENII SI DIAVOLI Despre Vesnicie Despre Virtute Despre vise DESPRE VRAJI DESPRE YOGA ŞI REÎNCARNARE DIN INVATATURILE PARINTELUI IACOB IONESCU Din sfaturile Maicii Siluana Vlad DIN SFATURILE PARINTELUI IOAN DIVERSE Dovada de la IERUSALIM pe care CRESTINISMUL o astepta de 2000 de ani! DRUMUL SUFLETULUI DUPA MOARTE DUCEŢI-VĂ ŞI VĂ ARĂTAŢI PREOŢILOR (Luca 17: 14) Duminica dinaintea inaltarii sfintei cruci Duminica Samaricencei Duminica Sfintei Cruci Dumnezeu nu ne vindecă întotdeauna trupul? DUMNEZEU ŞI OMUL FALSII STAPANI FAMILIA FEMEIA CANANEIANCA FERICIRILE FLORIILE FLORILE LA ICOANE GANDURI PENTRU ZILELE CE VIN Grija fata de suflet(Sfantul Ioan Gura de Aur) HRANA PENTRU SUFLET HRISTOS VINE ATUNCI CAND îI SEMENI! ICOANE FACATOARE DE MINUNI Ieromonahul Savatie Baştovoi Inaltarea Domnului Inăltarea Domnului INĂLTAREA SFINTEI CRUCI INCINERARE SAU INHUMARE Intampinarea Domnului INTERVIURI INTERZIS...FEMEILOR ! Intrarea în Biserică a Maicii Domnului INVATATURI CRESTINE INVATATURI CRESTINE SPUSE DE SFINTII PARINTI INVĂTĂTURĂ DE CREDINTA CRESTIN ORTODOXĂ Ioan Monahul ISTORIOARE DUHOVNICESTI iu Iubim câinele şi uităm pe Dumnezeu??? Izvorul Tămăduirii ÎN FIECARE DUMINICĂ SĂ MERGEM LA SFÂNTA BISERICĂ Înălţarea Domnului Îndemnurile Maicii Pelagheia din Reazan Întrebări şi răspunsuri din credinţa creştin ortodoxă şi din Noul Testament ÎNVĂTĂTURI CORECTE ŞI ÎNVĂŢĂTURI GREŞITE DESPRE SĂRBĂTORI ÎNVĂŢĂTURA DESPRE DUMNEZEU Învăţătură despre icoana Sfintei Treimi Învăţături patristice La ce foloseşte rugăciunea neîncetată? LITURGHIA CATEHUMENILOR Maica Gavrilia Papaiannis MANASTIRI Maxime si cugetari crestine Mândria spirituală MESAJE DIN APOCALIPSA Miercurea Patimilor MILĂ SI MILOSTENIE MILOSTENIE MINUNEA DE LA SFANTUL MORMANT Minunea Taborică MINUNI MINUNI CU IISUS HRISTOS MINUNI DIN ZILELE NOASTRE MIR DE NARD AUTENTIC IN ROMANIA Motive şi simboluri: Ciocanul MUZICA ORTODOXA Nașterea Domnului (Crăciunul) NEINTELEGERILE VIETII...DRUMUL SPRE SINUCIDERE O ISTORIOARA CU O VEDENIE FALSA OAMENI CU CARE NE MANDRIM OBICEIURI DE SFINTELE PASTE ORTODOX PACAT SAU NU? PARACLISUL MAICII DOMNULUI PARASTASELE SI FOLOSUL LOR PARINTELE ARHIMANDRIT JUSTIN PARVU PARINTELE IOSIF TRIPA PARINTELE IUSTIN PARVU Parintele Proclu PAROHIA VIILE TIMISOARA PĂRINTELE ARSENIE PAPACIOC ŞI PROCLU NICĂU DESPRE JUDECAREA PREOŢILOR Părintele Calistrat păzitorul vieţii Pedeapsa Pelerinaj Dobrogea 2018 Pelerinaj Israel 2017 Pentru cei ce nu pot avea copii Pentru scaparea de demoni Pestera Sfantului Grigorie Decapolitul Peştera celor veşnic osândiţi PILDA PILDE PILDE CRESTINE Pilde pentru suflet POEZII Poezii - preot Ioan POEZII CU CAMELIA CRISTEA Poezii cu Eliana Popa Poezii cu Maria Pintecan POEZII CU MOS CRACIUN Poezii cu Preot Ion Predescu Poezii Daniela Poezii de Maria Luca Poezii de Ciabrun Marusia Poezii de COSTEL URSU Poezii de Daniela Florentina Luncan Poezii de Horatiu Stoica Poezii de Mihaela Stoica - Cucoanes Poezii de Preot Sorin Croitoru Poezii de Sf. Ioan Iacob Hozevitul Poezii Horatiu Stoica Poezii pentru Dumnezeu POGORAREA SFANTULUI DUH Poiezii de Traian Dorz POIEZIOARE POMENI SI SARINDARE Pomenirea celor 40 000 de mucenici POMENIREA MORTILOR Povara Crucii POVESTIRI DIN PATERIC POVESTITE DE SFINTI PREOT GEORGE ISTODOR Preot Ilarion Argatu PREOT IOAN PREOTUL DUHOVNIC PREVIZIUNI ALE SFINTILOR PROFETII Prohodul Adormirii Maicii Domnului PROOROCUL MOISE PSALMI. PSIHOLOGIE CRESTINA PUTEREA SFINTEI CRUCI PUTEREA CUVANTULUI PUTEREA RUGACIUNII Răspuns înţelept RUGA LA CEAS DE SEARA : Rugaciune pentru dobandirea de prunci Rugaciune pentru izbavire de boala Rugaciune pentru pogorarea Sfantului Duh RUGACIUNEA DE MULTUMIRE RUGACIUNEA LUMANARILOR APRINSE. Rugaciunea Parintelui Arsenie Boca RUGACIUNI RUGACIUNI LA INTRAREA IN BISERICA Rugăciune Rugăciune pentru bolnavi Rugăciune pentru toti binefăcători si miluitori mei Rugăciunea de dimineaţă Sfântului Grigorie Palama Rugăciunea către Sfântul înger Rugăciunea minții RUGĂCIUNEA PREASFINŢITULUI EREMEI CĂTRE SFÂNTUL MARE MUCENIC PANTELIMON Rugăciuni către domnul nostru Iisus Hristos Rusaliile SAITURI IMPORTANTE Sãptãmâna Patimilor SARBATORI SATANISMUL ÎN MUZICA ROCK Să nu-i mai judecăm pe preoţi!!! Să-i mulţumim lui Dumnezeu pentru toate Săptămâna Patimilor Schimbarea la Față a Domnului nostru Iisus Hristos (6 august) Sclavia modernă SCURTE REGULI PENTRU O VIAŢĂ CUCERNICĂ LA UN CREŞTIN ORTODOX Secta Desancăi Nicolai din Arad SF DIMITRIE sfa Sfantii Petru si Pavel Sfantul Antim Ivireanu Sfantul Antonie Cel Mare SFANTUL MASLU Sfantul Nicolae Sfantul Spiridon Sfantul Teodor Sfantul Valentin SFANTUL VASILE CEL MARE Sfaturi de la Preot Ioan Clopotel SFATURI CATRE CRESTINII ORTODOCSI SFATURI DE LA PARINTELE IOAN Sfaturi de la Preot Ioan SFATURI DESPRE IERTARE SFATURI DUHOVNICESTI Sfaturi duhovniceşti SFATURI ORTODOXE SFATURI PENTRU PARINTI SFATURILE LUI VALERIU POPA Sfântul Gheorghe Sfântul Nectarie Sfinte sărbători Sfintele Paste. SFINTELE TAINE SFINTI Sfintirea uleiului SFINŢII PATRUZECI DE MUCENICI DIN SEVASTIA. SPUSE DE PARINTELE STANILOAIE SPUSE DE SFINTII PARINTI Statornicia în credinţă STATUS DESPRE VIATA Sufletul copilului : sincer şi curat....! SUPERSTITII TAINA NUNTII Taina Sfântului Botez TAINA SFINTEI SPOVEDANII TRADITII TROITA comoară a culturii arhaice româneşti Un preot la "Filmul blestemat" 20 mai 2006 Urare de Anul Nou URCUŞUL DUHOVNICESC .Arhimandritul Teofil Paraian Versuri de Horațiu Stoica VESTIMENTAȚIA FEMEII ÎN BISERICĂ VIATA DUPA MOARTE VINDECARI HARICE BOALA SI MOARTEA Zamislirea Sfantului Ioan Botezatorul ZĂMISLIREA MAICII DOMNULUI DE CĂTRE SFÂNTA ANA

    Translate

    BIBLIA ORTODOXĂ

    PENTRU VIZITATORI


    PENTRU CEI CARE AU AJUNS AICI
    LE SPUN,, BINE ATI VENIT"

    PENTRU CEI CARE AU CITIT
    ,,SA VA FIE DE FOLOS"

    PENTRU CEI CARE COMENTEAZA..
    ,,SA FIE ELIBERATI"

    PENTRU CEI CARE PLEACA..
    ,,SA FITI BINECUVANTATI"


    Cel ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereste; cel ce se smereste, se îmblânzeste; cel blând, pazeste poruncile; cel ce pazeste poruncile se lumineaza; cel luminat se împartaseste de tainele Cuvântului dumnezeiesc. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

    Postare prezentată

    DACĂ DORITI SĂ CONTACTATI ADMINISTRATORUL BLOGULUI

    BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE... DESPRE MINE balulescu_iliana@yahoo....

    Powered By Blogger

    Blog de Colaje Ortodoxe

    Blog de icoane Ortodoxe...

    Sf. Pasti 2024 - 5 Mai

    Sf. Pasti 2024 - 5 Mai

    Biserica - Casa lui Dumnezeu

    BLOG CRESTIN ORTODOX

    Blog Maica Domnului

    MAICA SILUANA VA RASPUNDE

    Ce trebuie sa stie un crestin

    Blog Crestin Ortodox

    Blog Crestin Ortodox
    clik pe poză

    PSALMII

    Lectură potrivită in vreme de post: psalmii

    Powered By Blogger

    Totalul afișărilor de pagină