Sfaturile unui preot pentru enoriasii lui
Pr. Valentin Mordasov
Editura Sophia, 2007
Pr. Valentin Mordasov
Editura Sophia, 2007
Recenzie de Ciprian Voicilă
Traim intr-o lume in care suntem asaltati de carti care pretind ca ne livreaza retete de “cum sa fii fericit”, “cum sa ai succes in afaceri”, “cum sa iti gasesti jumatatea”, “cum sa comunici eficient cu iubita, sotia sau copiii”, “cum sa slabesti intr-un timp cat mai scurt”, “cum sa cresti in masa musculara cat mai repede”, mai nou, “cum sa vorbesti despre cartile pe care nu le-ai citit”. Oamenii nu se mai incred in capacitatile lor de cunoastere nemijlocita a realitatilor si vor sa afle dintr-un “studiu” scris de “specialisti” CUM SA…
Cu toate acestea, in viata duhovniceasca, cand apare o carte cu sfaturi practice, trebuie sa marcam si sa remarcam ineditul si utilitatea ei. Pentru cititorul de literatura duhovniceasca este evident faptul ca aici predomina masiv perspectiva teoretizanta si generalizatoare.
Un preot rus despre care nu aflam din “prologul editorului” decat ca era inzestrat cu darul calauzirii sufletelor si ca era un mare iubitor de oameni, care cauta sa ii placa in primul rand lui Dumnezeu, ofera sfaturi scurte, incisive la intrebari punctuale.
Volumul are urmatorul motto: “mica este carticica, dar scumpa caci poate inlocui toata Filocalia”. Din cele 309 pagini ale cartii am extras cateva intrebari si raspunsuri care m-au surprins prin dimensiunea lor nebanuita sau prin eficacitatea lor. Parintele Valentin Mordasov isi intemeiaza, de foarte multe ori, raspunsurile, pe trimiteri la Sfintii Parinti.
“ De ce trebuie sa fim inconjurati de lucruri ziditoare acasa si oriunde mergem?
In aceasta lume, orice obiect si impresia care o lasa asupra noastra ne provoaca, in consecinta, anumite ganduri, dorinte, aspiratii etc. Iata de ce toate lucrurile care ne inconjoara trebuie sa ne zideasca. Sunt lucruri care nu trezesc in noi ganduri si simtiri patimase, insa ne pot distrage de la mantuire si ne indeparteaza de Dumnezeu. Pe vremuri, de pilda, casa unui crestin te folosea mult duhovniceste, caci in interiorul ei erau lipite peste tot foi cu versete din Biblie si rugaciuni, o multime de icoane, imaginea Infricosatoarei Judecati, fotografii ale staretilor, duhovnicilor, schimnicilor, nevoitorilor din manastiri si biserici”.
In aceasta lume, orice obiect si impresia care o lasa asupra noastra ne provoaca, in consecinta, anumite ganduri, dorinte, aspiratii etc. Iata de ce toate lucrurile care ne inconjoara trebuie sa ne zideasca. Sunt lucruri care nu trezesc in noi ganduri si simtiri patimase, insa ne pot distrage de la mantuire si ne indeparteaza de Dumnezeu. Pe vremuri, de pilda, casa unui crestin te folosea mult duhovniceste, caci in interiorul ei erau lipite peste tot foi cu versete din Biblie si rugaciuni, o multime de icoane, imaginea Infricosatoarei Judecati, fotografii ale staretilor, duhovnicilor, schimnicilor, nevoitorilor din manastiri si biserici”.
“In ce situatie este inutila munca noastra?
Daca prin munca nu reusim sa devenim mai buni, nu avem nici un folos din ea”.
Daca prin munca nu reusim sa devenim mai buni, nu avem nici un folos din ea”.
“Cand putem spune ca un om este impatimit de lucruri?
Cand omul este impatimit de un lucru sau de mai multe se manifesta astfel: isi admira lucrul sau obiectul, se supara si se contrazice cu ceilalti pentru el, iar cand il pierde, se mahneste si se zbuciuma”.
Cand omul este impatimit de un lucru sau de mai multe se manifesta astfel: isi admira lucrul sau obiectul, se supara si se contrazice cu ceilalti pentru el, iar cand il pierde, se mahneste si se zbuciuma”.
“De ce ne apar uneori ganduri de hula asupra lui Dumnezeu, a Maicii Domnului, a sfintelor icoane si a Sfintelor Taine?
Sa incetam a-l judeca pe aproapele nostru si, astfel, gandurile de hula vor inceta sa ne bantuiasca. Sa nu cugete nimeni la faptul ca poarta vreo vina pentru aparitia lor. Este bine cand omul nu le primeste si nu le asculta, caci aceste ganduri sunt de la diavol. De aceea, sileste-te sa nu le iei in seama. (Cuviosul Ioan Scararul)”
Sa incetam a-l judeca pe aproapele nostru si, astfel, gandurile de hula vor inceta sa ne bantuiasca. Sa nu cugete nimeni la faptul ca poarta vreo vina pentru aparitia lor. Este bine cand omul nu le primeste si nu le asculta, caci aceste ganduri sunt de la diavol. De aceea, sileste-te sa nu le iei in seama. (Cuviosul Ioan Scararul)”
“Cum trebuie sa-i cinstim pe preoti?
Trebuie sa-i cinstim mai mult decat pe parintii trupesti. Sfantul Ioan Gura de Aur spune: Stiti voi cine este preotul? Este Ingerul Domnului. De aceea, preotii trebuie cinstiti mai mult decat parintii trupesti, caci sunt slujitorii Domnului pe pamant. Cei care-i cinstesc pe ei, Il cinstesc pe Hristos”.
Trebuie sa-i cinstim mai mult decat pe parintii trupesti. Sfantul Ioan Gura de Aur spune: Stiti voi cine este preotul? Este Ingerul Domnului. De aceea, preotii trebuie cinstiti mai mult decat parintii trupesti, caci sunt slujitorii Domnului pe pamant. Cei care-i cinstesc pe ei, Il cinstesc pe Hristos”.
“Cum sa ne purtam cu aproapele nostru?
Priveste-l si poarta-te cu aproapele, ca si cum in locul lui te-ai afla tu”.
Priveste-l si poarta-te cu aproapele, ca si cum in locul lui te-ai afla tu”.
“Cum sa ne luptam cu patimile?
Crestinul trebuie sa se lupte astfel impotriva lor: daca vreo patima il indeamna la vorbirea desarta, atunci sa se sileasca sa taca; daca este ispitit sa manance peste masura, atunci sa se infometeze si asa mai departe”.
Crestinul trebuie sa se lupte astfel impotriva lor: daca vreo patima il indeamna la vorbirea desarta, atunci sa se sileasca sa taca; daca este ispitit sa manance peste masura, atunci sa se infometeze si asa mai departe”.
“Cum sunt vazute de Dumnezeu sarbatorile praznuite in chip lumesc?
In Biblie este scris: “Sarbatorile voastre le uraste sufletul Meu” (Is.1, 13-14), adica acele sarbatori religioase pe care omul le petrece in betii, distractii, lacomie nemasurata si altele. In general, in timpul acestui fel de praznuire, se risipeste tot ce a fost adunat in zilele de munca.”
In Biblie este scris: “Sarbatorile voastre le uraste sufletul Meu” (Is.1, 13-14), adica acele sarbatori religioase pe care omul le petrece in betii, distractii, lacomie nemasurata si altele. In general, in timpul acestui fel de praznuire, se risipeste tot ce a fost adunat in zilele de munca.”
“Cum sa-l invatam pe copil frica de Dumnezeu?
a. Sa-l obisnuiti pe copil sa faca metanii, sa se inchine inaintea Sfintei Cruci, inaintea icoanelor si sa le sarute.
b. Sa-l aduceti mai des la biserica.
c. Cu manuta lui, sa aprindeti lumanari si sa le puneti in sfesnice, sa lasati pomelnicele, sa dati milostenie, sa puneti un banut in cutia milei.
d. Sa-l impartasiti des cu Sfintele Taine.
e. Sa-idati prescura si aghiasma inainte de masa.
f. Sa-l invatati rugaciuni.
g. Sa-l aduceti la preot pentru binecuvantare.
h. Invatati-l sa citeasca rugaciuni si, in timpul slujbelor, indemnati-l sa intoneze dupa cantarile bisericesti.
i. In prezenta copilului, vorbiti mai des despre Dumnezeu si despre mantuirea sufletului.
j. Deprindeti-l sa fie darnic: sa ofere fratilor, surorilor, apropiatilor din dulciurile sale, din jucariile sale si chiar din bucatica sa de paine”.
a. Sa-l obisnuiti pe copil sa faca metanii, sa se inchine inaintea Sfintei Cruci, inaintea icoanelor si sa le sarute.
b. Sa-l aduceti mai des la biserica.
c. Cu manuta lui, sa aprindeti lumanari si sa le puneti in sfesnice, sa lasati pomelnicele, sa dati milostenie, sa puneti un banut in cutia milei.
d. Sa-l impartasiti des cu Sfintele Taine.
e. Sa-idati prescura si aghiasma inainte de masa.
f. Sa-l invatati rugaciuni.
g. Sa-l aduceti la preot pentru binecuvantare.
h. Invatati-l sa citeasca rugaciuni si, in timpul slujbelor, indemnati-l sa intoneze dupa cantarile bisericesti.
i. In prezenta copilului, vorbiti mai des despre Dumnezeu si despre mantuirea sufletului.
j. Deprindeti-l sa fie darnic: sa ofere fratilor, surorilor, apropiatilor din dulciurile sale, din jucariile sale si chiar din bucatica sa de paine”.
“Ce folos avem din stradaniile noastre?
Ce folos putem avea din stradaniile noastre: postul, rugaciunea, citirea Sfintei Scripturi s.a., daca nu am invatat sa ne smerim, sa iertam obida, sa-i iubim pe vrajmasi si sa ne rugam pentru necajiti?!”.
Ce folos putem avea din stradaniile noastre: postul, rugaciunea, citirea Sfintei Scripturi s.a., daca nu am invatat sa ne smerim, sa iertam obida, sa-i iubim pe vrajmasi si sa ne rugam pentru necajiti?!”.
“Ce este mai folositor pentru linistea sufletului?
Multe le-am incercat in viata, dar nu am gasit nimic mai bun pentru pacea si linistea sufletului meu decat primirea cumpatata a hranei, aflarea intr-un singur loc si indeletnicirea sarguinciasa cu Cuvantul Domnului (Ieroschimonahul Stefan)” .
Multe le-am incercat in viata, dar nu am gasit nimic mai bun pentru pacea si linistea sufletului meu decat primirea cumpatata a hranei, aflarea intr-un singur loc si indeletnicirea sarguinciasa cu Cuvantul Domnului (Ieroschimonahul Stefan)” .
“Ce inseamna groparii tineretii?
Sunt sapte gropari ai tineretii: necredinta in Dumnezeu, betia, desfraul, mania, necinstirea parintilor, prieteniile rele si trandavia”.
Sunt sapte gropari ai tineretii: necredinta in Dumnezeu, betia, desfraul, mania, necinstirea parintilor, prieteniile rele si trandavia”.
“Ce vor oamenii acestei lumi de la noi?
Oamenii care traiesc in duhul razvratit si necredincios al acestei lumi doresc cu tot chipul sa ne supunem voii lor si nu voii lui Dumnezeu. Ei incearca sa ne abata de la calea cea dreapta care duce in Imparatia Cerurilor”.
Oamenii care traiesc in duhul razvratit si necredincios al acestei lumi doresc cu tot chipul sa ne supunem voii lor si nu voii lui Dumnezeu. Ei incearca sa ne abata de la calea cea dreapta care duce in Imparatia Cerurilor”.
“Unde sa ne indreptam atentia in timpul nevointelor?
Sa ne indreptam atentia mai putin asupra nevointelor din afara (de pilda: post, metanii, dormirea pe loc tare etc.). Desi trebuincioase, acestea sunt doar ajutatoare. Cu ajutorul lor, se zideste cetatea, dar ele nu sunt cetatea, pentru ca ea este in inima. Deci, la lucrarea inimii sa va indreptati intreaga atentie (adica sa nu va tulburati, sa nu va suparati, sa nu judecati, sa iertati, sa alungati gandurile rele si dorintele pacatoase si asa mai departe)”.
Sa ne indreptam atentia mai putin asupra nevointelor din afara (de pilda: post, metanii, dormirea pe loc tare etc.). Desi trebuincioase, acestea sunt doar ajutatoare. Cu ajutorul lor, se zideste cetatea, dar ele nu sunt cetatea, pentru ca ea este in inima. Deci, la lucrarea inimii sa va indreptati intreaga atentie (adica sa nu va tulburati, sa nu va suparati, sa nu judecati, sa iertati, sa alungati gandurile rele si dorintele pacatoase si asa mai departe)”.
“Este bine sa fim sinceri si deschisi cu oricine?
Nu trebuie sa fim deschisi cu toata lumea. Este gresit sa dezvaluim totul oricui. Ar fi mai bine ca unele lucruri sa le tainuim”.
Nu trebuie sa fim deschisi cu toata lumea. Este gresit sa dezvaluim totul oricui. Ar fi mai bine ca unele lucruri sa le tainuim”.
“Ce este important cand muncim?
Cand munciti, sa observati starea voastra interioara, cum si in ce duh faceti lucrul (cu cartire sau manie, cu nemultumire sau vorbe desarte,cu ganduri necurate sau cu rugaciune si cugetare dumnezeiasca si asa mai departe)”.
Cand munciti, sa observati starea voastra interioara, cum si in ce duh faceti lucrul (cu cartire sau manie, cu nemultumire sau vorbe desarte,cu ganduri necurate sau cu rugaciune si cugetare dumnezeiasca si asa mai departe)”.
“Cum sa pastrez in minte invataturile din sfintele carti?
Ca sa pastrezi in minte invataturile mantuitoare din sfintele carti, spune-le fratelui”.
Ca sa pastrezi in minte invataturile mantuitoare din sfintele carti, spune-le fratelui”.
“Cum sa ne folosim neputintele la lucrarea virtutilor?
Daca esti neputincios, foloseste-ti neputintele in lucrarea virtutilor, si anume: cultiva-ti prin ele smerenia, recunoasteti nevrednicia si ticalosia”.
Daca esti neputincios, foloseste-ti neputintele in lucrarea virtutilor, si anume: cultiva-ti prin ele smerenia, recunoasteti nevrednicia si ticalosia”.
“Cand nu este recunoscuta de Dumnezeu fapta noastra buna?
Toate lucrurile care se fac pentru Dumnezeu sunt insotite de necazuri. Sfintii Parinti spun ca fapta buna neinsotita de necazuri nu este recunoscuta de Dumnezeu”.
Toate lucrurile care se fac pentru Dumnezeu sunt insotite de necazuri. Sfintii Parinti spun ca fapta buna neinsotita de necazuri nu este recunoscuta de Dumnezeu”.
“Cine este fericit in viata?
Este fericit in viata cel care-i face pe altii fericiti”.
Este fericit in viata cel care-i face pe altii fericiti”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu