DESPRE SFÂNTA LITURGHIE

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...



 85. Care este fapta şi dovada cea mai înaltă prin care omul cinsteşte şi preamăreşte pe Dumnezeu? 

Dintre toate actele noastre de cult prin care cinstim şi preamărim pe Dumnezeu cel mai desăvârşit este sacrificiul sau jertfa.

86. Ce este jertfa? 

Jertfa este dăruirea plină de iubire şi evlavie a unui obiect în cinstea lui Dumnezeu. Prin aceasta voim să arătăm că El, ca ziditor a toate, este stăpânul tuturor lucrurilor şi că noi, ca făpturi ale Lui, atârnăm întru totul de El. Astfel Îi recunoaştem stăpânirea şi puterea şi mărturisim datoria noastră de recunoştinţă şi de iubire faţă de El, pentru toate câte ne-a dat.

87. Este veche jertfă? 

Este tot atât de veche şi răspândită ca religia însăşi. Înclinaţia de a cinsti pe Dumnezeu prin jertfă este sădită chiar în firea omului; de aceea găsim jertfa în toate religiile, la toate popoarele şi în toate vremurile. Aducerea de jertfă începe chiar cu primii oameni, şi anume cu jertfa lui Cain şi Abel, despre care ne mărturiseşte prima carte a Sfintei Scripturi: „Dar după un timp, Cain a adus jertfă lui Dumnezeu din roadele pâmântului. Şi a adus şi Abel din cele întâi născute ale oilor sale şi din grăsinea lor” (Fac. 4, 3-4). Îndeosebi la evrei, jertfele au fost orânduite de Dumnezeu însusi, prin Moise, care a întocmit cu de-amănuntul atât felul sau materia jertfelor, cât şi timpul şi rânduiala sau chipul în care trebuiau aduse. Acestea le găsim descrise mai ales în cartea a treia a Sfintei Scripturi, numita Levitic, sau Cartea Preoţilor, scrisă de Moise.
 88. Noi, creştinii, aducem jertfă lui Dumnezeu? Da. 
89. Care este această jertfă? Sfânta Euharistie, adică însusi Sfântul Trup si Sânge al Domnului. 
90. Cum se numeste slujba în timpul căreia se pregăteşte şi se aduce jertfa Sfintei Euharistii? Sfinta Liturghie.
 91. Cine a întemeiat Sfânta Liturghie? Sau cine ne-a învăţat şi ne-a poruncit s-o săvârşim? Mântuitorul însuşi. 
92. Când şi cum? În ajunul morţii Sale pe cruce, adică Joi seara, la Cina cea de Taină. Serbând atunci Paştele, împreună cu ucenicii Săi, „Iisus luând pâine şi binecuvântând a frânt şi a dat  ucenicilor Săi, zicând: „Luaţi, mâncaţi acesta este Trupul Meu”. Luând apoi paharul şi mulţumind, le-a dat lor zicând: „Beţi dintru acesta toţi: acesta este Sângele Meu al Legii celei noi, care pentru mulţi se varsă, spre iertarea păcatelor”” (Matei 26, 26-28; Marcu 14, 22-24; Luca 22, 19-20; I Cor. 11, 23-25).
 În locul jertfelor Legii Vechi, pecetluite cu sânge de ţapi şi de viţei (vezi Ieş. 24, 18), Mântuitorul întemeiază o Lege nouă, sau un legământ nou între Dumnezeu şi oameni, pecetluindu-l cu însuşi Trupul şi Sângele Său pe Golgota. Mântuitorul le dădea Sfinţilor Săi Apostoli, la Cină, sub forma nesângeroasă a pâinii şi vinului, această jertfă pe care trebuiau să o aducă de atunci înainte Ucenicii Săi, după porunca Sa: „Aceasta să faceţi întru pomenirea Mea!” (Luca 22, 19 şi I Cor. 11, 24 şi 25). Prin aceste cuvinte El rânduieşte pe Apostolii Săi drept arhierei sau preoţi slujitori ai jertfei celei noi, întemeiată atunci de El. Urmând porunca Domnului şi Învăţătorului lor iubit, Sfinţii Apostoli şi mai apoi ucenicii lor săvârşeau zilnic Jertfa Mântuitorului spre neîntrerupta aducere aminte de El. Ei făceau întocmai ca Domnul, Care, la Cină, înainte de a frânge şi a împărţi pâinea, a binecuvântat, iar când le-a întins paharul, a mulţumit (lui Dumnezeu-Tatăl) (Matei 26, 27; Marcu 14, 22-23; Luca 22, 17-18 şi I Cor. 11, 23 ş.u.). 
Adunându-se deci pentru rugăciune, Sfinţii Apostoli şi ucenicii lor mulţumeau şi se rugau îndelung ca Domnul să prefacă pâinea şi vinul de pe masa lor în însuşi Sfântul Său Trup şi Sfântul Său Sânge, cu care apoi se împărtăşeau. Acelaşi lucru au făcut mai târziu şi urmaţii sfinţiţi şi legiuiţi ai Sfânţilor Apostoli, adică arhiereii şi preoţii, căror ei le-au împărăşit harul dumnezeiesc de a săvârşi această Sfântă taină. Astfel a luat naştere o rânduială de slujbă sfântă, cunoscută la început sub diferite numiri, ca: frângerea pâinii (Fapte 2, 42), Masa sau Cina Domnului (I Cor. 10, 16), Euharistie (mulţumire). 
Mai pe urmă, această sfântă slujbă a primit numele de Liturghie, sub care o cunoaştem azi şi care înseamnă: lucrare sau slujbă publică, obştească, rânduială şi săvârşită spre folosul tuturor. 93. Ce este, prin urmare, Sfânta Liturghie? Este o Rânduială de sinte rugăciuni, în timpul căror se săvâşeşte şi se aduce jertfa fără de sânge a Legii celei Noi, întemeiată de Mântuitorul la Cina cea de Taină şi încredinţată de El Sfinţilor Săi Apostoli, iar de aceştia, urmaşilor lor sinţiţi (arhierei şi preoţi), pentru a fi săvârşită de-a-pururea în Biserica creştină, spre pomenirea Lui şi spre ieratrea păcatelor membrilor Bisericii Lui. 94. Cine poate săvârşi slujba Sfintei Liturighii? Numai arhiereii şi preoţii cu hirotonie legală, adică sfinţiţi şi aşezaţi după rânduiala canonică a Bisericii. Cei caterisiţi sau îndepărtaţi din slujbă şi cei vinovaţi de păcate grele nu mai pot liturghisi
 Diaconul nu poate sluji singur, ci totdeauna numai cu preotul. În afară de preotul săvârşitor al Sfintei Jertfe, pentru săvârşirea Sfintei Liturghii mai trebuie neapărat cel puţin un cântăreţ care să dea răspunsurile la strană şi să ajute pe preot în anumite momente ale slujbei. Acesta conduce în cântările Sfintei Liturghii pe credincioşii care iau parte la slujbă. 

Unde se săvarseste Sfanta Liturghie?

 Numai în biserică sau în paraclise şi capele sfinţite şi cu Antimis, în partea cea mai sfântă, adică în Sfântul Altar. Numai în cazuri cu totul excepţionale, ca de pildă pe câmpul de luptă, şi numia cu învoirea episcopului locului, Sfânta Liturghie se poate săvârşi şi în afară de biserică, într-o casă sau într-un loc curat, pe o masă pe care se întinde Sfântul Antimis. Fără de el nu se poate săvârşi Sfânta Liturghie nici în biserica, unde stă totdeauna pe Sfânta Masă; şi nici în afară de biserică
 . Ce este Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite? Aceasta Liturghie are o rânduială aparte, deosebită de a celorlalte două. Ea e formată din două slujbe deosebite: Vecernia şi Liturghia, contopite laolaltă. Partea ei de la început nu este altceva decât prima jumatate a Vecerniei până la Vohod, sau ieşire; iar a doua parte este alcătuită din rânduiala Liturghiei obişnuite, începând de la Apostol şi având Heruvic şi Rugăciunea Amvonului, proprii, dar lipsindu-i în întregime partea dintre Heruvic (ieşirea cu Sfintele Daruri) şi ectenia de după Axion. Îi lipseşte deci tocmai partea care alcătuieşte miezul Liturghiei, şi anume Jertfa, adică sfinţirea şi prefacerea Darurilor. De aceea, această Liturghie nici nu se poate numi o Liturghie deplină, desăvârşită, ca celelalte; după cum o arată şi numele, ea este mai degrabă o slujbă solemnă a împărtăşirii cu Sfintele Daruri slujite sau sfinţite mai dinainte, în timpul uneia din cele două Liturghii depline sau propriu-zise. 102. Care este obârşia acestei Liturghii? Este următoarea: Slujba Sfintei Liturghii a fost privită totdeauna ca un prilej de bucurie şi de luminare sufletească, întruât, prin împărtăşirea cu Sfintele Daruri care se sfinţesc într-însă, Îl avem între noi pe Hristos, Mirele nostru Ceresc, Care petrece întru noi şi noi întru El (Ioan 6, 56). Aceasta bucurie nu se potrivea însă cu zilele Postului Mare, zile de întristare şi de pocăinţă, când Mirele este luat de la noi (comp. Matei 9, 15 şi Luca 5, 34-35). De aceea, consfinţind o veche tradiţie a Bisericii, soborul Părinţilor adunaţi la Laodiceea (Asia Mica, 360-380) a hotărât să nu se mai săvârşească Liturghie şi să nu se mai serbeze pomenirea Sfinţilor Mucenici, care era împreunata cu Liturghia în timpul Postului Mare, decât Sîmbăta şi Duminica, zile în care postul era mai puţin aspru (canoanele 49 şi 51). Erau însă creştini care doreau să se împărtăşească şi în celelalte zile din cursul săptămânii şi mai ales miercurea şi vinerea467. Ca să împace această dorinţă pioasă a credincioşilor cu hotărârile Sinodului de la Laodiceea, s-a luat obiceiul de a opri o parte din Darurile sfinţite la Liturghia de sâmbătă şi duminică, pentru a împărtăşi cu ele pe credincioşi în celelalte zile în care nu se putea săvârşi Liturghie. Iar ca să nu se întrerupă ajunarea obişnuită dintre zilele de post, împărtăşirea aceasta avea loc spre seară, îndată după slujba Vecerniei. Rânduiala împărtăşirii, destul de simplă la început, a devenit încetul cu încetul din ce în ce mai sărbătorească, fiind încadrată între slujba Vecerniei de o parte şi rugăciunile şi ceremoniile din rânduială Liturghiei, care erau mai ales în legătură cu Taina Impărtăşirii, de cealaltă. Cele două slujbe, deosebite la început, în cadrul cărora avea loe împărtăşirea 467 Sf. Vasile cel Mare, Epistola 93 către Cezareea, Despre Împărtăşire, alin. 289 (la Nicodim Milaş, Canoanele Bisericii Ortodoxe, înşoţite de comentarii, trad. rom. de U. Lovincici şi N. Popovici, vol. II, partea a II-a, Arad, 1936, p. 258). Învăţătura de credinţă creştină ortodoxă 156 credincioşilor în zilele de post, s-au contopit cu timpul într-o singură slujbă, care s-a numit Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite. Soborul al cinci-şaselea al Sfinţilor Părinţi (Trulan 692), a hotărât că această Liturghie să se facă în toate zilele postului Păresimilor, afără de sâmbete şi duminici, precum şi de sărbătoarea Bunei-Vestiri (canonul 52). 
103. În câte părţi mai mari se poate împărţi rânduiala Sfintei Liturghii? În două părţi mari, şi anume:
 a) Proscomidia, care se săvârşeşte în taină;
 b) Liturghia propriu-zisă, care se săvârşeşte în auzul credincioşilor. La rândul ei, liturghia propriu-zisă se împarte în două părţi, dintre care cea dintâi poartă numele de Liturghia catehumenilor, iar a doua, Liturghia credincioşilor.
 104. Ce este Proscomodia?
 Proscomodia (de la cuvântul grecesc Pro"comivkw # „a aduce, a pune înainte, a oferi, a face dar”) este rânduiala pregătirii darurilor de pâine şi de vin, care alcătuiesc materia jertfei. Această primă parte a Liturghiei se săvârşeşte întreagă în taină, în timpul slujbelor premergătoare Liturghiei (Utrenia sau Ceasurile), înăuntrul altarului, şi anume în latura lui dinspre miazănoapte, pe o masă mică sau în scobitura făcută înadins în perete şi numită proscomidiar, care la unele biserici mai mari are chiar forma unei încăperi aparte, din stânga altarului. Miezul Proscomidiei îl alcătuieşte alegerea şi pregătirea materiei de jertfă din darurile de pâine şi de vin aduse de credincioşi. 
105. Ce formă şi ce numire poartă pâinea adusă de credincioşi pentru Liturghie?
 Poartă numele de prescuri (de la cuvântul grecesc prosforav), adică pâinişoare făcute din frământătură dospită şi având uneori formă rotundă, dar mai ales formă de cruce, în patru cornuri, amintind Crucea pe care s-a răstignit Mântuitorul şi închipuind cele patru laturi ale lumii
 Partea lor de la mijloc se cheamă pecete, pentru că are întipărită pe ea semnul lui Iisus, adică crucea închisă într-un pătrat cu literele de la început ale numelui Mântuitorului: Is. (Iisus), Hr. (Hristos), Ni Ka (adică Iisus Hristos biruieste), astfel: Is Hr Ni Ka
 Această pecete e făcută cu un instrument de lemn, pistornic sau pristolnic. Prescurile aduse de credincioşi sunt însoţite de obicei de câte o lumânare, care se aprinde în sfeşnicul de la Prascomidie, şi de pomelnic, adică o foaie de hârtie pe care sunt scrise numele credincioşilor, vii şi morţi, ce se vor pomeni la Liturghie. 106. Ce închipuie prescurile şi vinul aduse de credincioşi pentru Liturghie? Ele închipuie sau înfăţişează mai întâi fiinţa trupeasca şi sufleteasca a credincioşilor, pe care ei o aduc ca jertfa lui Dumnezeu, sub această formă. De ce? Pentru că, spre deosebire de jertfele din Legea Veche, care constau din cărnuri sau din roadele pământului şi din care se hrăneau nu numai oamenii, ci şi animalele, pâinea şi vinul sunt alimente care alcătuiesc numai hrana omului, şi anume hrana lui de căpetenie. Ele nu numai că întreţin viaţa trupească a omului, ci totodată o şi simbolizează în chipul cel mai potrivit469. În al doilea rând, pâinea, făcută din atâtea boabe de grâu strânse laolaltă, şi vinul, ieşit din zdrobirea în acelaşi teasc a atâtor ciorchini de boabe de struguri, simbolizează şi unitatea  Sf. Simion al Tesalonicului,

490. 153. Cum se termina Sfinta Liturghie?

 După o scurtă ectenie de mulţumire pentru primirea Sfintei Împărtăşanii, preotul iese în naos şi rosteşte cea din urmă rugăciune, numită a Amvonului, din mijlocul bisericii. Apoi face apolisul, adică încheierea Liturghiei, binecuvântând credincioşii şi cerând îndurarea lui Dumnezeu şi ajutorul tuturor Sfinţilor. După aceasta, iese în faţa iconostasului şi «miruieşte» pe credincioşi, adică îi unge pe frunte cu untdelemn sfinţit din candele, rostind, la fiecare, cuvintele: «Ajutorul meu de la Domnul, Cel ce a făcut cerul şi pământul!» Această ungere închipuie coborârea Sf. Duh peste Biserica, fiind un fel de pecetluire cu semnul darurilor dumnezeieşti pe care le-a dobândit fiecare din cei ce au luat parte la sfânta slujbă. Se împarte apoi credincioşilor anaforă. 488 Idem, Răspuns la întrebarea 58, trad. rom. p. 331. 489 Sf. Gherman al Constantinopolului, op. şi trad. cit., p. 115; Sf. Simion al Tesalonicului, Tâlcuirea despre dumnezeiescul locas, p. 94-95 şi Răspuns la întrebarea 158, trad. rom. p. 266-267; p. 330-331. 490 Meletie Sirigul, op. şi trad. cit., p. 51. Învăţătura de credinţă creştină ortodoxă 165 154. Ce este anafora şi care este rostul ei?

Sunt bucăţele de pâine tăiate din prescurile întrebuinţate la Proscomidie şi binecuvântate de preot, care se împart credincioşilor din biserică, la sfârşitul Liturghiei, iar unii iau din ea şi acasă, pentru cei ce n-au putut veni la biserică. La început, anafora se dădea ca o mângâiere numai celor ce nu se puteau împărtăşi, ţinând deci locul Sfintei Împărtăşanii. Astăzi însă o iau şi cei ce se împărtăşesc, după împărtăşire. De aceea, anafora se ia numai la sfârşitul Liturghiei şi pe nemâncate (ca şi Sf. Împărtăşanie); nu se cere înainte, adică în timpul Liturghiei, cum obişnuiesc unii creştini care nu cunosc rostul ei.
491 Anafora e din restul prescurii din care s-a scos Sf. Agneţ şi care, precum am văzut, închipuie pe Sf. Fecioară; ea e binecuvântată de preot în timpul Axionului, adică al imnului cântat în cinstea şi spre slava Sfintei Fecioare. De aceea, împărţirea ei la sfârşitul Liturghiei închipuie rămânerea Maicii Domnului încă multă vreme pe pământ, în mijlocul Bisericii, după înălţarea Dumnezeiescului ei Fiu492.

 155. Ce valoare şi ce însemnatate are slujba Sfintei Liturghii în viaţa creştină, în comparaţie cu celelalte sfânte slujbe despre care am vorbit mai înainte? Sfânta Liturghie, slujba Jertfei creştine, este cea mai însemnată dintre toate slujbele sfânte ale Bisericii noastre. Aşa precum Jertfa de pe cruce a Mântuitorului a fost punctul culminant al lucrării Mântuitorului şi totodată faptul cel mai de capetenie din istoria mântuirii lumii, tot aşa şi Sf. Liturghie care înveşniceşte pe pământ acea Jertfş este miezul, încoronarea şi desăvârşirea celorlalte slujbe prin care aducem laudă şi mulţumire lui Dumnezeu. Ea este totodată şi singura slujbă creştină întemeiată şi săvârşită de Mântuitorul însuşi, de aceea nici nu se numără între cele „şapte laude”, care alcătuiesc serviciul dumnezeiesc public al fiecarei zile şi care au obârşie dumnezeiască şi bisericească

493. Toate celelalte slujbe care se săvârşesc înaintea ei, ca Vecernia şi Utrenia, servesc numai ca un fel de pregătire a Liturghiei. În ele aducem lui Dumnezeu numai rugăciune de cerere, ori laudă, mulţumire şi slăvire, pe când prin Liturghie Îi aducem, pe lângă acestea, ceva mai mult: Îi aducem Jertfă care, precum am mai spus, este cea mai înaltă formă de cinstire şi preamărire a lui Dumnezeu. Valoarea, preţul sau vrednicia acestei Jertfe este neîntrecută, dacă avem în vedere că Cel ce Se jertfeşte într-însă este Însuşi Hristos, arhiereul desăvârşit, „sfânt, fără răutate, fără de pată, osebit de cei păcătoşi şi fiind mai presus decât cerurile” (Evr. 7, 26), şi ca darul nostru de jertfă este tot ce s-ar putea aduce mai de preţ lui Dumnezeu: însuşi Trupul şi Sângele neprihănit al Fiului Său, adică tot ce a creat Dumnezeu mai sfânt, mai curat şi mai desăvârşit, singurul dar vrednic de măreţia şi sfinţenia lui Dumnezeu. De aceea, precum zicea Sf. Simion, Arhiepiscopul Tesalonicului, «nu este altceva mai de folos nouă şi mai iubit de Dumnezeu ca jertfa aceasta, pentru că este lucrarea Lui (a Mântuitorului) şi înnoirea oamenilor şi părtaşie a Lui cu noi... Deci, mai presus decât toată rugăciunea şi lauda, se cade a ne griji de lucrarea aceasta a Liturghiei, căci pentru ea este toată rugăciunea şi de cele mai multe ori în zilele vieţii noastre pe ea s-o săvârşim»494.

 156. Ce folos şi ce câştig sufletesc avem luând parte la Sfânta Liturghie? Rânduiala Sfintei Liturghii este, pentru cine o urmăreşte cu luare aminte, o adevărată şcoală de învăţătură creştină, o bogată comoară de învăţăminte, la îndemână şi pe înţelesul tuturor. Într-însa creştinul găseşte învăţătura de credinţă a Bisericii, fie sub formă prescurtată a Crezului, fie sub forma cântărilor şi a rugăciunilor din care e alcătuită rânduiala Sfintei Liturghii. Găsim apoi Sfânta Scriptură, în citirile din Apostol şi din Sfânta Evanghelie, în 491 În textul tipărit se mai adaugă: “După unii învăţaţi, anafora ar fi o rămăşiţă sau aducere aminte de agapele sau mesele fraţeşti, de obşte, care aveau loc la sfârşitul Liturghiei, în Biserica primilor creştini.”, fără a se preciza care învăţaţi. “Învăţăţii” sunt teologi protestanţi. De aceea am socotit de cuviinţă să atragem atenţia asupra acestui fapt. 492 Ibidem, p. 51. 493 Sf. Simion al Tesalonicului,
Trimiteți un comentariu

Etichete

"Fiţi înţelepţi ca şerpii... " (1) “Hristos a inviat (1) 1 MARTIE (1) 10 MINUNI ALE LUMII...DESPRE CARE NU STIAI (1) 10 sfaturi pentru barbati (1) 100 POVETE ORTODOXE (1) 42 DE SFATURI PENTRU 100 DE ANI (1) ABECEDARUL VIETII DUHOVNICESC (1) ACATIST DE POCĂINŢĂ (folositor pentru pruncii avortaţi) (1) ACATISTE (6) Adormirea Maicii Domnului (1) AICI GASESTI CANTARI DUHOVNICESTI-LITURGICE (2) AICI GASESTI ICOANE CU MAICA DOMNULUI (2) AICI GASESTI INTREBARI SI RASPUNSURI (7) AICI GASESTI SFATURI PENTRU SPOVEDANIE (27) AICI GASESTI VIETILE SFINTILOR (1) AICI UN PROGRAM ORTODOX-24 ORE ORTODOXE (1) ALFABETUL... CREŞTINULUI ORTODOX (1) APA SFINTITA (5) Arsenie Boca (1) Articole Apopei Roxana (2) AU NEVOIE DE AJUTOR (9) Biblia - Cartea vieţii (1) Biblia cea adevărată (3) Biciul lui Dumnezeu (1) Binecuvantare (2) Binecuvântarea părintilor asupra copiilor (1) BISERICI (27) BISERICI TIMISOARA (10) BOBOTEAZA (2) Buna Vestire (2) CANONUL ŞI PRAVILA (2) Care sunt şi ce semnificaţie au veşmintele preotilor (1) Cartea cu cele douăsprezece vineri... (1) Casa sufletului (1) CĂRTI (1) Căsătoria creştinelor ortodoxe cu musulmani - Capcană periculoasă (1) Când trebuie să mergem la Sfânta Biserică? (2) Ce se intampla cu oamenii care mor nespovediti ? (1) cea mai grea poruncă? (1) CELE 10 PORUNCI (1) CELE SAPTE PĂCATE DE MOARTE (1) Cele trei cete diavolesti (1) CICLUL MENSTRUAL ȘI SLUJBELE BISERICEȘTI (1) CITATE DE INTELEPCIUNE (1) CITATE DIN SFANTA EVANGHELIE (6) Completare la cateheza „O mamă creştin ortodoxă“ (1) Completare la cateheza despre Lumânare (1) COMPORTAREA IN BISERICA (1) Copii si Capcanele iadului (1) CREDINŢA CEA ADEVǍRATǍ (1) CREZUL (1) CRUCEA – semnul iubirii Lui Hristos pentru oameni (1) CUGETARI SI CITATE ORTODOXE (2) Cum inseala diavolul pe om (2) Cum ne imbracam cand mergem la biserica... (1) CUM SA NE RUGAM (29) CUM SE FACE UN POMELNIC (2) Cum se vede Dumnezeu (1) Cum trebuie sa ne închinăm în biserică (1) CUVANT CATRE CRESTINII ORTODOCSI DESPRE SFANTA TRADITIE (1) CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE SLAVA DEŞARTĂ (1) CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE DESPRE SFANTUL MASLU (1) CUVÂNT CǍTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE P Ă C A T (1) CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE E G O I S M (1) CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE VALENTINE’S DAY (1) Cuvânt către creştinii ortodocşi – Spovedania unui monah din Muntele Athos (1) CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE C U L T U L A D V E N T I S T (1) CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE CULTUL BAPTIST (1) Cuvânt către creştinii ortodocşi despre Diferenţele dintre ortodocşi şi catolici (1) CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE POMENILE SI RUGĂ CIUNILE PENTRU CEI ADORMIŢI (1) CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE S F Â N T A B I S E R I C Ă O R T O D O X Ă (1) CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE SMIRNĂ ŞI TĂMÂIE (2) Cuvânt către creştinii ortodocşi despre ZICERI şi contra ZICERI (1) De ce avem pagube în gospodărie? (1) De ce credinţa ortodoxă este cea adevărată ? (1) DESPRE NECAZURI ŞI SUFERINŢĂ (1) DESPRE CREAŢIONISM ŞI EVOLUŢIONISM (1) DESPRE V E Ş N I C I E (1) Despre cinstirea sfintelor moaște (1) DESPRE P ĂC A T U L B E Ț I E I (1) DESPRE P R O S T I T U Ţ I E (1) Despre prietenie (1) Despre Rugaciunea - Tatal nostru (1) DESPRE A C U P U N C T U R A (1) DESPRE ACTELE CU CIP (1) DESPRE ARTA SI RELIGIE (2) DESPRE ASCULTARE (1) DESPRE ATEISM (2) DESPRE AVORT (6) DESPRE BETIE (1) Despre blândete (1) Despre Blesteme (2) DESPRE BOALA (3) DESPRE BOALĂ SI SUFERINTĂ (2) Despre bunătate (1) DESPRE C R E D I N Ţ Ă (1) DESPRE CAPCANELE PE CARE NI LE INTINDE TELEVIZORUL (1) DESPRE CINSTIREA SFINŢILOR (1) Despre credinta (1) DESPRE CRUCE CANDELE..ICOANE (32) Despre Denii (1) DESPRE DESFRANARE (1) DESPRE DISCOTECĂ (1) Despre droguri (1) Despre Duhul Sfant (1) DESPRE EGOISM (1) DESPRE EUTANASIE (1) Despre Evolutionism (1) DESPRE FEMEIA CRESTINA (1) DESPRE FERICIRE (3) Despre fumat (1) DESPRE GANDURI SI INFRUNTAREA LOR (2) Despre Halloween (3) Despre horoscop . (1) DESPRE INCINERARE (2) DESPRE INGERUL PAZITOR (1) DESPRE INVIDIE SI URA (1) Despre Ispită (2) DESPRE IUBIRE (2) Despre iubirea de aproapele (1) DESPRE JUDECATILE LUI DUMNEZEU (7) DESPRE LACRIMI (1) DESPRE LUMANARI (4) DESPRE MAICA DOMNULUI (6) Despre mama creştin-ortodoxă (1) DESPRE MANDRIE (2) DESPRE MANIE (3) DESPRE MANTUIRE (3) Despre masturbare (1) DESPRE METANII (5) DESPRE MINCIUNA (1) DESPRE MOARTE (6) Despre O.Z.N.-uri (2) DESPRE OMUL FRUMOS..DAN PURIC (1) DESPRE P O C Ă I N Ţ Ă (1) DESPRE PACAT (2) DESPRE PARASTASE (2) DESPRE PATIMILE OMULUI (3) Despre păcat (3) DESPRE PLANSURI (1) DESPRE POCAINTA (2) DESPRE POCĂINTĂ .PREOT IOAN (2) DESPRE POCĂINŢĂ ŞI SPOVEDANIE (3) DESPRE POMENILE SI RUGĂCIUNILE PENTRU CEI ADORMIŢI (1) DESPRE POST (19) DESPRE PREOTUL DUHOVNIC (1) Despre Psaltire (1) Despre puterea Sfintei Cruci (2) Despre Răbdare (1) Despre rugăciune (11) DESPRE SARINDARE (2) DESPRE SECTARI (1) DESPRE SFANTA LITURGHIE (3) DESPRE SFANTA TREIME (1) Despre Sfânta Împărtășanie (2) DESPRE SFINTENIE SI FARMECE (5) DESPRE SFINTI (34) DESPRE SLAVA DESARTA (3) Despre smerenie (4) DESPRE SUFLET (4) DESPRE TAINA MIRUNGERII (1) DESPRE TALISMAN (1) DESPRE TAMAIE (4) DESPRE VALENTINE’S DAY (2) Despre Vâsc (1) DESPRE VEDENII SI DIAVOLI (25) Despre Virtute (3) Despre vise (1) DESPRE VRAJI (4) DESPRE YOGA ŞI REÎNCARNARE (2) Destăinuirea unei doctoriţe (1) DIN INVATATURILE PARINTELUI IACOB IONESCU (1) DIN SFATURILE PARINTELUI IOAN (60) DIVERSE (4) Dovada de la IERUSALIM pe care CRESTINISMUL o astepta de 2000 de ani! (1) DRUMUL SUFLETULUI DUPA MOARTE (19) DUCEŢI-VĂ ŞI VĂ ARĂTAŢI PREOŢILOR (Luca 17: 14) (1) Duminica dinaintea inaltarii sfintei cruci (1) Duminica Samaricencei (1) Dumnezeu nu ne vindecă întotdeauna trupul? (1) DUMNEZEU ŞI OMUL (1) Eu nu ştiu Doamne (1) FALSII STAPANI (1) FAMILIA (1) FEMEIA CANANEIANCA (1) FERICIRILE (9) FLORIILE (4) FLORILE LA ICOANE (2) GANDURI PENTRU ZILELE CE VIN (1) Grija fata de suflet(Sfantul Ioan Gura de Aur) (3) HRANA PENTRU SUFLET (1) ICOANE FACATOARE DE MINUNI (3) ICOANE SI INGERASI (1) Ieromonahul Savatie Baştovoi (1) Iertarea aproapelui (1) INĂLTAREA SFINTEI CRUCI (2) INCINERARE SAU INHUMARE (1) INTERVIURI (2) INTERZIS...FEMEILOR ! (1) INVATATURA ORTODOXA (2) INVATATURĂ DE CREDINTA CRESTIN ORTODOXA - Ce sunt îngerii? (1) INVATATURI CRESTINE (133) INVATATURI CRESTINE SPUSE DE SFINTII PARINTI (1) INVĂTĂTURA DE CREDINTA CRESTIN ORTODOXĂ (1) INVĂTĂTURĂ DE CREDINTA CRESTIN ORTODOXĂ (1) INVĂTĂTURĂ DE CREDINTĂ ORTODOXĂ - CE ESTE SFÂNTA SCRIPTURĂ (1) ISTORIOARE DUHOVNICESTI (2) Iubim câinele şi uităm pe Dumnezeu??? (1) Izvorul Tămăduirii (2) ÎN FIECARE DUMINICĂ SĂ MERGEM LA SFÂNTA BISERICĂ (2) Îndemnurile Maicii Pelagheia din Reazan (1) ÎNFRICOȘĂTORUL CEAS AL MORȚII ȘI VIAȚA DUPĂ MOARTE (1) Întrebări şi răspunsuri din credinţa creştin ortodoxă şi din Noul Testament (1) ÎNVĂTĂTURI CORECTE ŞI ÎNVĂŢĂTURI GREŞITE DESPRE SĂRBĂTORI (1) Învăţătura de credinţă creştină ortodoxă (1) ÎNVĂŢĂTURA DESPRE DUMNEZEU (1) Învăţătură despre icoana Sfintei Treimi (1) Învăţături ortodoxe şi greșeli sau superstiții băbești despre naştere şi Taina Sfântului Botez (1) Învăţături patristice (2) La ce foloseşte rugăciunea neîncetată? (1) LITURGHIA CATEHUMENILOR (1) Maica Gavrilia Papaiannis (1) MANASTIRI (16) Maxime si cugetari crestine (1) Mândria spirituală (1) MESAJE DIN APOCALIPSA (2) Miercurea Patimilor (2) MILĂ SI MILOSTENIE (2) MILOSTENIE (7) MINUNEA DE LA SFANTUL MORMANT (2) Minunea Taborică (1) MINUNI (17) MINUNI CU IISUS HRISTOS (2) MINUNI DIN ZILELE NOASTRE (5) MIR DE NARD AUTENTIC IN ROMANIA (1) Motive şi simboluri: Ciocanul (1) MUZICA ORTODOXA (1) Nașterea Domnului (Crăciunul) (4) NEINTELEGERILE VIETII...DRUMUL SPRE SINUCIDERE (1) O ISTORIOARA CU O VEDENIE FALSA (1) OAMENI CU CARE NE MANDRIM (1) OBICEIURI DE SFINTELE PASTE (9) Oile şi caprele (1) ORTODOX (1) PACAT SAU NU? (4) PARACLISUL MAICII DOMNULUI (1) PARASTASELE SI FOLOSUL LOR (2) PARINTELE ARHIMANDRIT JUSTIN PARVU (1) PARINTELE IOSIF TRIPA (1) PARINTELE IUSTIN PARVU (2) Parintele Proclu (1) PAROHIA VIILE TIMISOARA (1) PĂRINTELE ARSENIE PAPACIOC ŞI PROCLU NICĂU DESPRE JUDECAREA PREOŢILOR (1) Părintele Calistrat (1) păzitorul vieţii (1) Pedeapsa (1) Pelerinaj Israel 2017 (2) Pentru cei ce nu pot avea copii (1) Pentru scaparea de demoni (1) Peştera celor veşnic osândiţi (1) PILDA (2) PILDE (310) PILDE CRESTINE (36) Pilde pentru suflet (15) POEZII (89) Poezii - preot Ioan (13) POEZII CU CAMELIA CRISTEA (2) Poezii cu Eliana Popa (13) POEZII CU MOS CRACIUN (2) Poezii cu Preot Ion Predescu (1) Poezii Daniela (1) Poezii de Ciabrun Marusia (1) Poezii de COSTEL URSU (2) Poezii de Daniela Florentina Luncan (1) Poezii de Horatiu Stoica (1) Poezii de Preot Sorin Croitoru (34) Poezii de Sf. Ioan Iacob Hozevitul (2) Poezii Horatiu Stoica (1) Poezii pentru Dumnezeu (6) POGORAREA SFANTULUI DUH (1) Poiezii de Traian Dorz (1) POIEZIOARE (1) Pomelnicul - cum trebuie scris şi care e rostul său (1) POMENI SI SARINDARE (2) Pomenirea celor 40 000 de mucenici (1) Pomenirea celor adormiti (1) POMENIREA MORTILOR (2) Povara Crucii (1) POVESTIRI DIN PATERIC (3) POVESTITE DE SFINTI (10) PREOT GEORGE ISTODOR (9) Preot Ilarion Argatu (1) PREOT IOAN (15) PREOTUL DUHOVNIC (2) PREVIZIUNI ALE SFINTILOR (5) PROFETII (1) Prohodul Adormirii Maicii Domnului (2) PROOROCUL MOISE (1) PSALMI. (2) Psalmul 69 (1) PSIHOLOGIE CRESTINA (1) PUTEREA SFINTEI CRUCI (2) PUTEREA CUVANTULUI (1) PUTEREA RUGACIUNII (23) Răspuns înţelept (1) RUGA LA CEAS DE SEARA : (1) RUGACIUNE pe Muntele Maslinilor LA LOCUL INALTARII DOMNULUI (1) Rugaciune pentru dobandirea de prunci (1) Rugaciune pentru izbavire de boala (1) Rugaciune pentru pogorarea Sfantului Duh (2) RUGACIUNEA DE MULTUMIRE (2) RUGACIUNEA LUMANARILOR APRINSE. (1) Rugaciunea Parintelui Arsenie Boca (1) RUGACIUNI (87) RUGACIUNI LA INTRAREA IN BISERICA (1) Rugăciune (16) RUGĂCIUNE LA PSALM (1) Rugăciune pentru bolnavi (1) Rugăciune pentru toti binefăcători si miluitori mei (1) Rugăciunea de dimineaţă Sfântului Grigorie Palama (1) Rugăciunea către Sfântul înger (1) Rugăciunea minții (1) RUGĂCIUNEA PREASFINŢITULUI EREMEI CĂTRE SFÂNTUL MARE MUCENIC PANTELIMON (1) Rugăciuni către domnul nostru Iisus Hristos (3) Rusaliile (3) SAITURI IMPORTANTE (1) Sãptãmâna Patimilor (1) SARBATORI (23) SATANISMUL ÎN MUZICA ROCK (1) Să nu-i mai judecăm pe preoţi!!! (2) Să-i mulţumim lui Dumnezeu pentru toate (1) Săptămâna Patimilor (1) Schimbarea la Față a Domnului nostru Iisus Hristos (6 august) (2) Sclavia modernă (1) SCURTE REGULI PENTRU O VIAŢĂ CUCERNICĂ LA UN CREŞTIN ORTODOX (1) Secta Desancăi Nicolai din Arad (1) SF DIMITRIE (1) sfa (1) Sfantul Antim Ivireanu (1) SFANTUL MASLU (4) Sfantul Teodor (1) SFANTUL VASILE CEL MARE (1) SFATURI CATRE CRESTINII ORTODOCSI (8) SFATURI DE LA PARINTELE IOAN (30) SFATURI DESPRE IERTARE (3) SFATURI DUHOVNICESTI (97) Sfaturi duhovniceşti (12) SFATURI ORTODOXE (2) SFATURI PENTRU PARINTI (1) SFATURILE LUI VALERIU POPA (1) Sfânta Treime (1) Sfântul Gheorghe (1) Sfinte sărbători (1) Sfintele Paste. (1) SFINTELE TAINE (1) SFINTI (1) Sfintirea uleiului (1) SFINŢII PATRUZECI DE MUCENICI DIN SEVASTIA. (1) SMERENIA (1) Smerenia ş i semnele smereniei (1) SPUSE DE PARINTELE STANILOAIE (1) SPUSE DE SFINTII PARINTI (69) Statornicia în credinţă (1) STATUS DESPRE VIATA (1) Sufletul copilului : sincer şi curat....! (1) SUPERSTITII (3) TAINA NUNTII (1) TAINA SFINTEI SPOVEDANII (5) Toaca si clopotul (1) TRADITII (1) TROITA comoară a culturii arhaice româneşti (1) Un preot la "Filmul blestemat" 20 mai 2006 (1) Urare de Anul Nou (2) URCUŞUL DUHOVNICESC .Arhimandritul Teofil Paraian (1) Versuri de Horațiu Stoica (3) VESTIMENTAȚIA FEMEII ÎN BISERICĂ (1) VIATA DUPA MOARTE (7) VINDECARI HARICE BOALA SI MOARTEA (3) Zamislirea Sfantului Ioan Botezatorul (1) ZĂMISLIREA MAICII DOMNULUI DE CĂTRE SFÂNTA ANA (1)

c3

cod

Postări populare

DACA VREI SA ASCULTI...PORNESTE...

Ruga catre Dumnezeu

Previzualizaţi

Doamne, Da-le tuturor celor care mi-au vrut raul, atata fericire pe masura raului pe care ei mi l-au dorit.
Doamne, Da-la celor care nu ma plac, atata placere pe masura neplacerilor pe care ei mi le doresc.
Doamne, Da-le celor care m-au crezut prost, atata intelepciune functie de cata prostie au crezut ca am eu.
Doamne, Fie-ti mila de cei care nu mi-au aratat ce e mila.
Doamne, Da-le celor care mi-au refuzat dragostea, toata dragostea pe care eu nu am putut sa le-o ofer.
Doamne, Te mai rog ca tuturor celor pe care eu i-am intristat sa le dai numai lucruri vesele de care sa se bucure cat mai mult.
Doamne, tuturor celor care m-au lovit, mangaie-i si iarta-i, pentru ca eu i-am iertat demult, si nu lasa sa fie loviti de nimeni.
Doamne, celor care ma urasc, da-le numai iubire pentru ca ura ii duce la pierzanie.
Doamne, nu ma lasa sa urasc pe nimeni, indiferent de cat de mult ma displace celalalt.
Doamne, daca nu te superi, te mai rog ceva, desi stiu ca sunt doar un biet pacatos care de multe ori uita de Tine. Te mai rog ca toti cei cu care ma voi intalni in acest an sa aibe parte numai de noroc, fericire, iubire si sanatate si sa fie mereu plini de energie si iubiti de toti.