Am mai scris despre acest subiect anul trecut. Dar pentru că azi am redescoperit bucuria răspunsurilor la întrebări, vă mai scriu și anul acesta două-trei cuvinte despre subiectul din titlul postării.
Din start vă spun: în perioada "problemelor" femeia nu se poate împărtăși. Pentru că pierderea de sânge menstrual ar comporta și pierderea Sângelui dumnezeiesc, amestecat cu cel al femeii. Dar întrebarea este: poate măcar să intre în biserică, să asiste la Sfânta Liturghie, sau este considerată "necurată"?
Răspunsul este diferențiat, în funcție de cazurile specifice la care se referă. Menționez că viețuitorii mânăstirilor sunt intransigenți la acest capitol, interzicând cu desăvârșire intrarea femeilor în biserică în cazul pe care îl discutăm! Ei acceptă cu punct și virgulă interzicerile Vechiului Testament. Până la venirea Domnului pe pământ, într-adevăr ciclul menstrual era numit "necurăție", iar intrarea femeilor în lăcașele de cult (Cortul mărturiei, iar mai apoi Templul din Ierusalim) era strict interzisă. După venirea Domnului însă, noțiunile de "curat" și de "necurat" suferă o transformare radicală. Domnul nostru schimbă sensul acestor noțiuni, trecând de la partea exterioară, la cea interioară, a omului. În alte cuvinte, de la trup, la suflet. "Curățiți partea dinăuntru a paharului", spunea El. "Nu ce intră în gură spurcă pe om, ci ceea ce iese din gură. Căci ceea ce iese din gură vine din inimă. Căci din inimă ies uciderile, adulterele, clevetirile, etc". Căutați dumneavoastră versetul cu pricina.. Deci INIMA omului și sufletul său sunt necurate la Dumnezeu. Bine, veți spune voi, dar nu Același Dumnezeu a numit "necurăție" menstruația? Păi treaba e dificilă.. Tot Dumnezeu a spus înainte de Hristos: "Să nu te atingi de mort, căci aceasta este necurăție". Iar noi ce cântăm la slujba înmormântării (iar apoi punem în practică..)? "Veniți fraților, să dăm mortului SĂRUTAREA cea mai de pe urmă"! Ce? Păi nu era mortul necurat?!
Care este dezlegarea misterului?
ÎNDUHOVNICIREA FIINȚEI UMANE RENĂSCUTE ÎN HRISTOS!
A coborât Duhul Sfânt peste om, surorilor creștine! Suntem unși cu Sfântul Mir, am devenit temple ale Duhului! De aceea ne și numim "mireni", pentru că suntem miruiți, unși cu Duhul. Ființa umană nu mai are nimic spurcat în ea însăși, în afară de ceea ce "produce" prin căderile în păcat. Necurăția omului este de natură morală, nu fiziologică. Am găsit un text al Sfântului Atanasie cel Mare, care m-a lăsat efectiv cu gura căscată. El spune că după sfințirea noastră prin Duhul Sfânt, nimic din ceea ce produce corpul în mod natural nu îl poate "murdări". Dacă pierderea sângelui menstrual este o necurăție, atunci și curgerile de alte lichide ale corpului ar fi socotite la fel. Sfântul Atanasie se referă la perioada unei răceli zdravene, și spune că în cazul curgerii abundente a nasului, ar trebui să rămânem tot acasă, ca și în cazul menstruației!
Totuși spuneam mai la început că nu-i chiar așa de ușor să dai un verdict, atunci când călugări cu viață sfântă te acuză de încălcarea canoanelor bisericești și a Tradiției (probabil nu le-a căzut sub priviri textul Sfântului Atanasie). Eu am sfătuit în parohia mea femeile să intre în biserică și în perioada menstruală, fără a săruta sfintele icoane și fără a veni la miruit la sfârșitul Sfintei Liturghii. Asta.. mai mult ca să aibă doamnele o anumită liniște sufletească, știind că în "necurăția" lor au fost "oprite" de la lucruri sfinte. Așa pot dormi fără mustrări de conștiință. Fie vorba între noi, când duhovnicul ți-a dat aprobarea să faci un lucru, nu vei avea în veci acuze din partea lui Dumnezeu pentru că l-ai făcut, căci Însuși Domnul a zis: "Și oricâte veți dezlega pe pământ, dezlegat va fi și în ceruri".
În final, din ceea ce am scris eu voi să luați ceea ce credeți că vi se potrivește mai bine. Important este să nu faceți un lucru despre care nu sunteți convinse! Sfântul apostol Pavel a scris: "Ceea ce se face DIN ÎNCREDINȚARE nu este păcat".
Dumnezeu să vă binecuvânteze doamnelor, adunându-vă pe toate în staulul Bisericii Sale, amin.
Totuși spuneam mai la început că nu-i chiar așa de ușor să dai un verdict, atunci când călugări cu viață sfântă te acuză de încălcarea canoanelor bisericești și a Tradiției (probabil nu le-a căzut sub priviri textul Sfântului Atanasie). Eu am sfătuit în parohia mea femeile să intre în biserică și în perioada menstruală, fără a săruta sfintele icoane și fără a veni la miruit la sfârșitul Sfintei Liturghii. Asta.. mai mult ca să aibă doamnele o anumită liniște sufletească, știind că în "necurăția" lor au fost "oprite" de la lucruri sfinte. Așa pot dormi fără mustrări de conștiință. Fie vorba între noi, când duhovnicul ți-a dat aprobarea să faci un lucru, nu vei avea în veci acuze din partea lui Dumnezeu pentru că l-ai făcut, căci Însuși Domnul a zis: "Și oricâte veți dezlega pe pământ, dezlegat va fi și în ceruri".
În final, din ceea ce am scris eu voi să luați ceea ce credeți că vi se potrivește mai bine. Important este să nu faceți un lucru despre care nu sunteți convinse! Sfântul apostol Pavel a scris: "Ceea ce se face DIN ÎNCREDINȚARE nu este păcat".
Dumnezeu să vă binecuvânteze doamnelor, adunându-vă pe toate în staulul Bisericii Sale, amin.
Preotul Sorin Croitoru din Mantova, Italia