BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...
de Preot Sorin Croitoru
De-ar fi sfântă toată lumea
Ce trăiește pe pământ,
Ce îmi folosește mie,
Dacă nu-s și eu un sfânt?
Căutăm perfecțiunea,
Dar în alții, nu în noi.
Nu vedem cum viața noastră
Se afundă în noroi..
Vai, tristețea ne apasă
Fiindcă.. "lumea merge rău",
Dar nu ne-'ntristează faptul
Că ȘI NOI cădem în hău!
Noi ar trebui să ducem
Un necruțător război
Nu cu patimile lumii,
Ci cu cele-ascunse-'n noi!
Căci dacă trăiesc în lume
Fel și fel de păcătoși,
Lucrul ăsta nu ne-arată
Mai curați și mai frumoși.
Nu te-'ndreptățești pe tine
Când îl tragi pe altu-'n jos,
Ci te curăți de păcate
Când.. lași traiul păcătos!
Dacă Lot cel din Sodoma
S-ar fi pus pe judecat,
De pucioasa cea fierbinte
Nicidecum n-ar fi scăpat.
Noe bocănind la arcă,
N-avea timp de judecat:
Și-a văzut de-a sa credință
Și cu arca s-a salvat.
Cam așa i se cuvine
Și creștinului de-acum:
Să își ducă-'n umilință
Crucea, pe al vieții drum,
Ca furnica să-și adune
Lăzi cu zestre pentru Cer,
Fiind cu-ale sale patimi
Cât se poate de sever..
Dar cu ceilalți să fie
Blând și îngăduitor,
Să îl doară-a lor greșeală
Ca pe-un frate iubitor.
Să nu osândească lumea
Care zace în cel rău.
Să se roage, mai degrabă,
Ăsta este rostul său!
Căci rugându-se în lume
Pentru ale ei căderi,
Va scăpa la Judecată
De-ale iadului dureri.
Va ieși cu iscusință
Din năvodul celui rău,
Va trăi în veșnicie
Sus în Cer, la Tatăl său.
amin
De-ar fi sfântă toată lumea
Ce trăiește pe pământ,
Ce îmi folosește mie,
Dacă nu-s și eu un sfânt?
Căutăm perfecțiunea,
Dar în alții, nu în noi.
Nu vedem cum viața noastră
Se afundă în noroi..
Vai, tristețea ne apasă
Fiindcă.. "lumea merge rău",
Dar nu ne-'ntristează faptul
Că ȘI NOI cădem în hău!
Noi ar trebui să ducem
Un necruțător război
Nu cu patimile lumii,
Ci cu cele-ascunse-'n noi!
Căci dacă trăiesc în lume
Fel și fel de păcătoși,
Lucrul ăsta nu ne-arată
Mai curați și mai frumoși.
Nu te-'ndreptățești pe tine
Când îl tragi pe altu-'n jos,
Ci te curăți de păcate
Când.. lași traiul păcătos!
Dacă Lot cel din Sodoma
S-ar fi pus pe judecat,
De pucioasa cea fierbinte
Nicidecum n-ar fi scăpat.
Noe bocănind la arcă,
N-avea timp de judecat:
Și-a văzut de-a sa credință
Și cu arca s-a salvat.
Cam așa i se cuvine
Și creștinului de-acum:
Să își ducă-'n umilință
Crucea, pe al vieții drum,
Ca furnica să-și adune
Lăzi cu zestre pentru Cer,
Fiind cu-ale sale patimi
Cât se poate de sever..
Dar cu ceilalți să fie
Blând și îngăduitor,
Să îl doară-a lor greșeală
Ca pe-un frate iubitor.
Să nu osândească lumea
Care zace în cel rău.
Să se roage, mai degrabă,
Ăsta este rostul său!
Căci rugându-se în lume
Pentru ale ei căderi,
Va scăpa la Judecată
De-ale iadului dureri.
Va ieși cu iscusință
Din năvodul celui rău,
Va trăi în veșnicie
Sus în Cer, la Tatăl său.
amin
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu