Boala este o oprire de la păcat şi un prilej de schimbare. Omul devine sănătos, dacă vrea să fie sănătos. Boala se vindecă când omul este relaxat. Atunci boala se vindecă prin autosugestie. Omul se îmbolnăveşte pentrucă este agresiv, pentrucă se simte vinovat, şi ca să-şi amintească de Dumnezeu. Omul se vindeca prin opririri. Oprirea unu înseamnă sănătatea fizică. Oprirea a doua este oprirea de la păcat. Oprirea trei este oprirea de la mâncare. Oprirea patru este oprirea de la întâlniri cu oamenii inferiori. Oprirea este de fapt o rugăciune. In continuare va ofer pe scurt cateva idei pentru a se vindeca trupul, mintea si sufletul de boli:
Omul mulţumeşte în toate prin rugăciune. Mulţumirea este o stare salvatoare. Prin multumire imbracam camaşa fericirii. Cămaşa fericirii constă în depăşirea frustării şi în renunţare. Omul trebuie să ofere fiecăruia un zâmbet. În starea de relaxare are loc o respiraţia cu suspine, care provoaca o ardere în cascadă. Ofranda este o ardere în cascadă. Prin ardere în cascada ne simţim din nou tineri şi sanatosi. Sugestia este un ajutor din afară. Mărturisirea este un ajutor de aflare a cheiţei conflictului. Fără ajutor din afara omul nu se poate vindeca.
Omul se găseşte în greşeală când suferă. Pentru a nu mai suferii, el trebuie sa iasă din greşeală. Suferinţa bântuie România şi pentru că persistăm în greşeală. Cunoaşterea divină este cunoaşterea lui Dumnezeu. Sănătatea este un rezultat al purificării şi al iluminării. Trebuie să creem un mediu pur şi să trăim în bunătate şi adevăr.
Omul îşi vindecă trupul prin terapie, mintea prin liniştire şi iluminare, iar sufletul prin mântuire. Nu există alte alternative.
Spovedania şi împărtăşania vindecă tensiunile pshihice şi bolile somatice. Spovedania şi împărtăşania reprezintari moduri minunate pentru naşterea din nou. Echilibrul psihic al comunităţii se reglează prin împărtăşanie.
Medicina vindecă trupul. Meditaţia vindecă mintea. Boală, conflict, negativitate se dizolvă prin liniştea lăuntrică. Rugăciunea minţii în inimă este o profilaxie şi un tratament. Iluminarea este o continuă bunătate a minţii şi a inimii.
Omul trebuie să ceară lui Dumnezeu darul de a-şi vedea păcatele. Omul nu trebuie să ceară lui Dumnezeu darul vindecării.
Plăcerea duce la stagnare, duce la indiferenţă religioasă, duce la cădere. Prea multe plăceri se prezintă la televizor în ziua de astăzi.
Supărarea este robia minţii. Supărarea mai este îngustarea minţii. Robia este blocajul energetic. Mânia şi ura se fixează în caracterul omului dacă persistă. Nu vreau sa mi se fixeze mania si ura in caracter. Nu vreau sa ajung în iad.
Omul îşi recapătă sănătate dacă restabileşte legea iubirii. Omul îşi recapătă sănătate prin iertare. Ocara este nimicirea simbolică a semenului. Ocara încalcă o lege divină. Prea multa ocara vad în jur. Numai încălcaţi legile divine, pentru că o să primiţi o aspră pedeapsă divină.
Postul şi rugăciunea alungă paraziţi mintali care blochează energiile. Mintea se îngustează prin blocarea energiilor. Viaţa se împuţinează prin blocarea energiilor. Omul îşi blochează energiile mentale prin erori. Omul îşi blochează energiile mentale prin frică. Omul îşi blochează energiile mentale prin tendinţe vicioase. Eroarea, frica şi tendinţele vicioase conduc omul la un comportament de eşec.
Tăietorii vieţii sunt: neascultarea; răzvătrirea; lenea; alcolul; drogul; plictisul; lăcomia; dorinţa de putere; mânuirea răului prin magie; grija.
Grijile sunt obsesile. Grijile sunt şi rumegarea gândurilor. Grijile sunt păcatul însuşi. Grijile au efect negativ al sistemului nervos. Grijile au urmări grave asupra bolilor pe bază nervoasă.
Păcatul negru este un tăietor al vieţii. Păcatul negru este mânia, duşmănia şi osândirea aproapelui. Omul se poate mântui dacă nu osândeşte niciodată. Omul se vindecă dacă are o relaţie armonioasă cu semenul. Omul se vindecă dacă are o relaţie armonioasă cu Dumnezeu. Omul se vindecă dacă respectă toate formele vieţii începând cu cel personal şi terminând cu formele de viaţă elementare. Rumegarea gândurilor duce la îmbolnăvirea tubului digestiv.
Adulterul poate duce la cancer al tubului digestiv. Oameni cu griji rumegă simboluri. Aparatul digestiv se îmbolnăveşte dacă omul nu poate digera simbolurile.
Omul se îmbolnăveşte de cancer dacă săvârşeşte păcate de moarte. Boala se va reflecta în urmaş dacă omul a scăpat după ce a săvârşit un păcat de moarte. Omul este lăsat să mai păcătuiască de 100 de ori până primeşte păcatul de moarte. Omul este pedepsit pentru orice păcat după 5 ani. Omul va salva multe vieţii de la pedeapsa mortală dacă este iertat prin naşterea din nou. Omul are multe şanse de salvare dacă este pedepsit atât de târziu pentru păcatele sale. Are are multe sanse de salvare dar profita foarte tarziu sau de loc.
Omul digeră greu păcatele asupra semenului şi asupra lui înşuşi. Ura este un păcat asupra semenului. Agresivitatea este un păcat asupra semenului. Mînia este un păcat asupra semenului.
Autoagresivitatea este păcatul omului asupra lui însuşi. Culpabilizarea este păcatul omului asupra lui însuşi. Omul nu este afectat de persoane ci de nevrozele acelor persoane. Blocajele psihice, ineficienţa socială, mâhnirile, întunecă viaţa şi micşorează bucuriile.
Omul va fi pedepsit prin bolile simţurilor dacă săvârşeşte păcate asupra sa. Bolile văzului vin din frică pentru viitor. Culpabilizarea este dat prin expresia “Nu merit să trăiesc”. Culpabilizarea este dată de nemulţumire, neîncredere şi rejectarea vieţii.
Mintea sucombă, respectiv nu mai luptă prin culpabilizare. Omul se simte vinovat şi victimă prin culpabilizare. Orce autoinvinuire cât de mică este o poartă deschisă pentru a prelua un program demonic. Pentru om este un risc foarte mare de contaminare cu un program demonic. Omul scapă de culpabilizare prin smerenie. Omul se mântuieşti în faţa lui Dumnezeu prin smerenie. Omul se osândeşti în faţa sa şi a oamenilor prin culpabilizare. Omul trebuie să spună în faţa sa “Sunt o putere”. Omul trebuie să spună în faţa lui Dumnezeu “Sunt un putregai.”
Omul devine primejdios pentru semeni dacă adună putere. Omul se va îmbolnăvii dacă vorbeşte de rău un om. Un om trebuie să trăiască în smerenie pentru a nu face rău semenului.
Omul nu mai cade în păcat prin culpă dacă îi creşte încrederea. Omul care spunea “Nu mai vreau să trăiesc”, va spune “Nu mai vreau să trăiesc mărunt”.
Omul nu trebuie să spună “Sunt un neadaptat.” atunci când este înşelat în idealul său, sau face depresie. Omul trebuie să lupte pentru a se adapta când este un neadaptat.
Omul purificat este rezistent la blesteme, vrăjitorii, superstiţii proprii, sau la programele proprii negative.
Păcatul omului aupra semenului este mai grav decât păcatul omului asupra sa. Tăietorii vieţii sunt zdrobiţi prin rugăciune. Legăturile cu răul se rup prin rugăciune.
Păzitorii vieţii sunt numele Domnului şi prezenţa lui Dumnezeu în mintea omului.
Cele mai puternice rugăciuni sunt cele spuse din inimă cu lacrimi. Omul primeşte un răspuns pentru fiecare rugăciune. Răspunsul rugăciunii vine uneori cu un decalaj de timp. Toate rugăciunile au un
răspuns.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu