BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...
2. Postesc pentru că vreau să mă apropii mai mult de Dumnezeu. El este mereu aproape de mine, dar EU, dacă vreau să mă apropii de El, trebuie să postesc. Uite, nu am văzut vreun sfânt în Biblie care să se fi apropiat de Dumnezeul Cel Viu fără post! M-a uimit descrierea vieții lui Moise.. Ca să primească Tablele Legii a postit patruzeci de zile! Iar când le-a spart datorită supărării, văzându-și poporul în destrăbălare, a postit din nou încă patruzeci de zile! Prin aceasta oare nu ne învață Scriptura că abia după patruzeci de zile de post ne putem apropia de Dumnezeu?.. De ce nu treizeci de zile? De ce nu douăzeci? O fi vreun motiv dacă Dumnezeu a învățat pe sfinții Săi să facă AȘA.. Știu, în timpul anului nu postim și tot ne apropiem de Mântuitorul Iisus Hristos, Dumnezeul nostru! Da, așa este, dar aceasta se datorează marii milostiviri dumnezeiești. Dar de două ori pe an se cade să urmăm calea marilor sfinți, postind câte patruzeci de zile. Ei nu mâncau nimic, asta însemna POST la sfinți, să nu mănânci nimic. Noi postim evitând doar unele alimente, nu pe toate. Deci e ușor de ținut postul nostru.
3. Postesc pentru că vreau să-mi demonstrez MIE ÎNSUMI că pot! Dar ce, am ajuns un dependent de carne?.. Chiar nu am atâta putere ca să mă rețin de la mâncatul unor alimente? Păi dacă nu pot un lucru atât de nesemnificativ, cum o să fiu eu capabil să-mi dau viața pentru Hristos?.. Ce se va alege de mine în cazul unei persecuții împotriva creștinilor? Mă voi lepăda de Dumnezeu? Vai de mine! Postesc, și astfel voința mea se întărește. Și fiind puternic la suflet, voi putea să fac apoi lucruri mult mai mari decât postul..
4. Postesc, pentru că mă pregătesc pentru Împărăția Cerurilor! Domnul Iisus Hristos ne-a îndemnat pe toți: "Pocăiți-vă, căci s-a apropiat Împărăția Cerurilor"! Iată, eu am luat în serios îndemnul Său, pentru că eu CHIAR ÎMI DORESC să intru în viața veșnică alături de Hristosul meu! În post eu voi căuta să-mi amintesc păcatele, mă voi întrista pentru ele, le voi mărturisi duhovnicului la spovedanie. Voi încerca "să pun început bun" vieții mele.
Da, dragii mei, fiecare post al Bisericii reprezintă o altă ocazie ca să punem început bun vieților noastre.. Să o luăm de la capăt, cu mai mare râvnă, cu mai mare entuziasm, cu mai mare zel pentru Dumnezeu. "Împărăția lui Dumnezeu se silește, iar silitorii o răpesc pe ea", a afirmat Domnul nostru. Adică cei ce "asediază" Împărăția lui Dumnezeu, asaltând-o cu tot arsenalul de fapte bune (post, milostenie, iertarea vrăjmașilor, rugăciune), până la urmă vor patrunde în ea..
Așa să ne ajute pe toți Mântuitorul nostru Iisus Hristos, amin.
Preotul Sorin Croitoru, Mantova (Italia)
1. Mai întâi, postesc pentru că e poruncă a Bisericii să postesc. Fac ascultare, pentru că fără ascultare nu există mântuire. Pot să mănânc verdețuri tot anul. Totuși dacă eu mă înfrânez pentru că AȘA VREAU EU, sunt vegetarian, nu sunt creștin postitor. Creștin este cel care face ce-i poruncește Sfânta Biserică, nu cel care-și împlinește propriile fantezii!
2. Postesc pentru că vreau să mă apropii mai mult de Dumnezeu. El este mereu aproape de mine, dar EU, dacă vreau să mă apropii de El, trebuie să postesc. Uite, nu am văzut vreun sfânt în Biblie care să se fi apropiat de Dumnezeul Cel Viu fără post! M-a uimit descrierea vieții lui Moise.. Ca să primească Tablele Legii a postit patruzeci de zile! Iar când le-a spart datorită supărării, văzându-și poporul în destrăbălare, a postit din nou încă patruzeci de zile! Prin aceasta oare nu ne învață Scriptura că abia după patruzeci de zile de post ne putem apropia de Dumnezeu?.. De ce nu treizeci de zile? De ce nu douăzeci? O fi vreun motiv dacă Dumnezeu a învățat pe sfinții Săi să facă AȘA.. Știu, în timpul anului nu postim și tot ne apropiem de Mântuitorul Iisus Hristos, Dumnezeul nostru! Da, așa este, dar aceasta se datorează marii milostiviri dumnezeiești. Dar de două ori pe an se cade să urmăm calea marilor sfinți, postind câte patruzeci de zile. Ei nu mâncau nimic, asta însemna POST la sfinți, să nu mănânci nimic. Noi postim evitând doar unele alimente, nu pe toate. Deci e ușor de ținut postul nostru.
3. Postesc pentru că vreau să-mi demonstrez MIE ÎNSUMI că pot! Dar ce, am ajuns un dependent de carne?.. Chiar nu am atâta putere ca să mă rețin de la mâncatul unor alimente? Păi dacă nu pot un lucru atât de nesemnificativ, cum o să fiu eu capabil să-mi dau viața pentru Hristos?.. Ce se va alege de mine în cazul unei persecuții împotriva creștinilor? Mă voi lepăda de Dumnezeu? Vai de mine! Postesc, și astfel voința mea se întărește. Și fiind puternic la suflet, voi putea să fac apoi lucruri mult mai mari decât postul..
4. Postesc, pentru că mă pregătesc pentru Împărăția Cerurilor! Domnul Iisus Hristos ne-a îndemnat pe toți: "Pocăiți-vă, căci s-a apropiat Împărăția Cerurilor"! Iată, eu am luat în serios îndemnul Său, pentru că eu CHIAR ÎMI DORESC să intru în viața veșnică alături de Hristosul meu! În post eu voi căuta să-mi amintesc păcatele, mă voi întrista pentru ele, le voi mărturisi duhovnicului la spovedanie. Voi încerca "să pun început bun" vieții mele.
Da, dragii mei, fiecare post al Bisericii reprezintă o altă ocazie ca să punem început bun vieților noastre.. Să o luăm de la capăt, cu mai mare râvnă, cu mai mare entuziasm, cu mai mare zel pentru Dumnezeu. "Împărăția lui Dumnezeu se silește, iar silitorii o răpesc pe ea", a afirmat Domnul nostru. Adică cei ce "asediază" Împărăția lui Dumnezeu, asaltând-o cu tot arsenalul de fapte bune (post, milostenie, iertarea vrăjmașilor, rugăciune), până la urmă vor patrunde în ea..
Așa să ne ajute pe toți Mântuitorul nostru Iisus Hristos, amin.
Preotul Sorin Croitoru, Mantova (Italia)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu